Rămâi conectat

Cugireni

Tudor Vătafu: Prietenia oamenilor din Cugir m-a ţinut la Metalurgistul Cugir

Cugir INFO

Publicat

în

Metalurgistul Cugir de odinioară – Interviu cu Tudor Vătafu, un fotbalist de altădată

Tudor Vătafu, în primul rând, ce a însemnat fotbalul pentru tine?
– Un mod de viaţă, aş putea spune. Am ales acest sport întrucât pe terenul de fotbal m-am simţit cel mai bine. Niciun sentiment nu se compară cu acela de a purta tricoul unei echipe şi de a face parte dintr-un grup pe care oamenii să stea cu ochii şi să te aprecieze sau nu.
– De la ce vârstă ai început să joci fotbal?
– La 15 ani am primit prima legitimare la echipa “Gilortul”, pe vremea când eram elev la Liceul “Tudor Arghezi” din Tg. Cărbuneşti, judeţul Gorj. A venit apoi studenţia şi am fost legitimat, mai întâi, la CFR Cluj, iar apoi la “U” Cluj.
– Cum ai ajuns la Cugir?
– În 1978 am primit transferul la “Metalurgistul”, o echipă care din 1962 evolua în Divizia B. Odată cu mine au venit Nagy, Bucur şi Mihalcic.
– De ce tocmai Cugirul?
– De fapt am ales între câteva oferte, printre care FC Braşov, CS Târgovişte, UTA Arad, Şoimii Sibiu, Pandurii Tg. Jiu, FC Olt. Mai era şi un alt motiv. În acel an urma să mă căsătoresc cu o cugireancă, colegă de facultate la “Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. Cugirul părea atractiv având în vedere că îmi oferea ocazia să joc în compania unor echipe serioase din Seria a III-a, precum: Olimpia Satu Mare, FC Bihor, Gloria Bistriţa, UTA, “U” Cluj, CSM Reşiţa, FC Baia Mare, unele dintre ele foste divizionare A, care retrogradaseră în eşalonul secund.
– Cum se prezenta “Metalurgistul” la acea vreme?
– Era sub nivelul valoric al echipelor amintite, dar obiectivul conducerii de la Cugir era rămânerea în Divizia B. Pe parcurs am avut ocazia şi plăcerea să joc şi în compania unor jucători internaţionali ca: Zamfir, Alexandru Moldovan, Tevi, Mateescu, Lăzureanu, Câmpeanu II, Anca, Boca, Adam (de trei ori golgheter al României) etc.
– Ce satisfacţii şi ce neîmpliniri ai trăit ca jucător al Cugirului?
– Insatisfacţia s-a datorat faptului că după 20 de ani în Divizia B, echipa a retrogradat în C. Eşecul a nemulţumit multă lume! După un an am revenit în B, reuşind ca la finalul campionatului să învingem la Deva cu 2-0. Bucuriile erau date de prezenţa la meciurile noastre a unor asistenţe numeroase, iar când jucam în deplasare veneau mulţi suporteri cugireni să ne susţină. Mai era şi satisfacţia că jucam cu echipe care participaseră în competiţiile internaţionale, de genul Europa League de astăzi; un exemplu era Baia Mare, care jucase cu Real Madrid.
Personal mai aveam şi satisfacţia că vedeam Arena “Me­talurgistul” tot timpul plină de copii care veneau să înveţe fotbal, erau pe grupe, aveau antrenori, echipament,  vestiare, ca la cluburile mari. Cugirul ieşea în evidenţă şi prin numărul notabil de secţii pe ramuri de sport, tenis de masă şi de câmp, rugby, judo, tir, box, care dovedea o dezvoltare apreciabilă la nivel naţional.– Ce-ţi aminteşti despre oamenii cu care ai lucrat?
– Amintiri emoţionante, frumoase despre aceia care s-au dedicat trup şi suflet echipei, unii acum în viaţă, alţii trecuţi la cele veşnice. Îi am şi acum în imagine pe antrenorii Onisie şi Bone (foşti jucători la CCA), Codreanu, Blujdea, Pojoni, Barbu, Zoli Crişan, pe reprezentanţii conducerii secţiei de fotbal şi ai asociaţiei, precum Schadi, Pâclişan, Herlea, Rapcea, Văduva, Dîrjan, Duma, Suciu şi nu în ultimul rând fostul director general al UM Cugir, Nicodim Roşca. De toţi mă leagă cele mai frumoase amintiri!
– Care a fost cariera ta după Metalurgistul Cugir?
– În 1985 am plecat la Mecanica Orăştie care evolua în B, unde am jucat până în 1989. În acelaşi an m-am întors la Cugir şi am mai jucat până în ianuarie 1990, când m-am şi retras din activitatea de jucător.
– Ştiu că eşti foarte modest. Vrei totuşi să ne spui ceva legat de performanţele tale ca fotbalist?
– De-a lungul carierei mele de jucător, timp de 20 de ani, am evoluat în peste 450 de meciuri şi am înscris 150 de goluri.
– Cu ce te ocupi şi ce planuri de viitor ai?
– Lucrez ca economist la UM Cugir. Soarta a vrut să am doi copii, un băiat şi o fată, amândoi cu studiile terminate şi care au activitatea profesională în Cluj-Napoca. Ca planuri pentru viitor, mă gândesc să scriu o carte despre fotbalul cugirean şi celelalte sporturi ce au activat în trecut la Cugir. Pentru acest lucru am la dispoziţie un valoros material documentar despre “Metalurgistul”, adunat de-a lungul timpului de regretatul Teodor Schadi, dispărut, din păcate, prea devreme dintre noi.
– Ai ajuns la o venerabilă vârstă. Ce le transmiţi cugirenilor, care mai bine de un deceniu ţi-au urmărit pas cu pas evoluţia pe teren?
-Dacă stau şi privesc în urmă mă gândesc cu nostalgie la acele vremuri când într-un oraş atât de mic precum Cugirul, pe lânga faima uzinei, care cutreiera lumea, a existat şi s-a vorbit şi despre echipa de fotbal care a făcut performanţă atâţia ani în Divizia B, alături de valoroase echipe din ţară. Iar dacă legile nu erau poate aşa de aspre în acele timpuri, cu susţinerea financiară de care se bucura, Me­talurgistul ar fi jucat cu siguranţă şi în primul eşalon fotbalistic. În rest vreau să le mulţumesc tuturor care m-au apreciat ca jucător, m-au aplaudat la meciuri atunci când am meritat şi care mă înconjoară şi acum cu multă simpatie. Vreau să le mai spun că prietenia oamenilor din Cugir m-a ţinut la ‘”Metalurgistul”.

Constantin PREDESCU

Sursă: ziarul Unirea




Publicitate
2 Comentarii

Un comentariu

  1. Traian Stoica ( Sory)

    23.12.2012 la 20:01

    Buna da intradevar am ramas surprins cand am vazut declaratia lasata de fostul fotbalist Tudor Vataful.Da sunt cujerean si imi aduc aminte cu multa placere de rezultatele aduse ECIPA METALURGISTUL. Vatafu intradevar era unul dintre cei mai valorosi la fel si Gratian Moldovan si fostul meu coleg de clasa Cristea. Si eu eram unul dintre membri galeriei de pe acea vreme si eram mandru , mergeam cu echipa de fotbal in deplasari. Imi aduc aminte si acum unele din versurile din imnul galeriei .VA DORESC TUTUROR UN AN NOU FERICIT

  2. ludu

    13.11.2018 la 18:31

    Talentul Dorule si frumoasa ta sotie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cugireni

Performanță de excepție: Cugireanca Eva Anastasia Maria Curea, printre cei 20 de bursieri FLEX din România

Cugir INFO

Publicat

în

Într-o lume în care oportunitățile educaționale pot schimba destine, Eva Anastasia Maria Curea, se remarcă printr-un parcurs construit prin dorința constantă de evoluție și cunoaștere. 

Originară din Cugir, Eva a atras atenția încă din copilărie prin talentul său literar și artistic. La o vârstă fragedă, a publicat un volum de povestiri, demonstrând o imaginație bogată și o relație autentică cu literatura. De-a lungul anilor a obținut premii valoroase la diverse concursuri, s-a remarcat prin performanțe la olimpiade școlare, a colaborat cu diverse edituri și platforme culturale, unde a redactat recenzii de carte și recomandări pentru cititori de toate vârstele. Pe lângă rezultatele sale academice și implicarea în activități extracurriculare, Eva Anastasia Maria Curea și-a exprimat creativitatea prin pasiunea pentru artă, în special pentru pictură, pe care o consideră o modalitate de a da viață ideilor și emoțiilor sale.

Pe măsură ce a crescut, interesul său s-a orientat tot mai mult spre reflecție și idei profunde. Astfel și-a propus să trăiască visul american și, cu multă ambiție și determinare, a reușit să obțină o bursă în cadrul programului FLEX (Future Leaders Exchange Program). Pentru mulți adolescenți, visul de a studia în Statele Unite ale Americii pare greu de atins. Programul FLEX  este cofinanțat de Guvernul Statelor Unite și Guvernul României și se adresează elevilor de liceu care demonstrează implicare în activități extracurriculare, performanțe academice, dar și dorința de a face o diferență în comunitatea lor. Este un program competitiv, care caută elevi cu rezultate academice bune, dar în același timp tineri curioși, implicați și capabili să reprezinte propria cultură cu autenticitate și respect. Anul acesta în Romania s-au înscris peste 2800 de candidați, iar în urma unui proces riguros de selecție, cu mai multe etape, jurizat de către specialiști din SUA, au fost desemnați 20 de finaliști, fiecare dintre aceștia primind o bursă completă pentru a studia timp de un an într-un liceu din Statele Unite. Este o mare performanță pentru Eva să se situeze printre cei mai puțin de 1% dintre candidați, ceea ce evidențiază caracterul extrem de selectiv și prestigios al programului.

Ea își va petrece anul de studiu în statul Pennsylvania, în Mount Holly Springs, un orășel situat în comitatul Cumberland, la poalele lanțului muntos South Mountain, aflat la aproximativ 30 de minute de Harrisburg, capitala statului Pennsylvania. Localitatea este apreciată pentru izvoarele sale naturale, pădurile întinse și apropierea de Parcul de Stat Pine Grove Furnace și de celebrul Appalachian Trail, una dintre cele mai cunoscute rute de drumeție din lume.

Eva va urma cursurile clasei a XI-a la Boiling Springs High School, un liceu recunoscut pentru oferta diversificată de discipline academice, activități sportive și cluburi extracurriculare, inclusiv teatru, arta, muzică, robotică, voluntariat, cluburi sportive (fotbal american, înot, majorete, baschet, etc.) și cluburi academice. Culorile oficiale ale școlii sunt mov și auriu, iar liceul face parte din South Middleton School District, unul dintre districtele școlare apreciate din regiune și oferă cursuri Advanced Placement (AP), care permit elevilor să studieze discipline la nivel universitar și să obțină credite pentru facultate.

Experiența în SUA va contribui semnificativ la formarea sa, din punct de vedere personal și academic. Contactul cu un sistem educațional diferit, bazat pe argumentare, gândire critică și exprimare liberă o va ajuta să își dezvolte abilitățile esențiale pentru o viitoare carieră juridică.

Povestea Evei reflectă faptul că pasiunea pentru cunoaștere, susținută de muncă și oportunități, poate deschide drumul către o carieră cu impact real în societate. Anul pe care Eva îl va petrece în Statele Unite va însemna o experiență educațională și culturală deosebită, oferindu-i ocazia de a învăța într-un sistem diferit, de a cunoaște oameni și perspective noi și de a reprezenta România într-un mediu internațional.

O felicităm și noi pe tânăra cugireancă și îi dorim mult succes în noua sa misiune!

 

Constantin PREDESCU




Citește mai mult

Cugireni

Cugireanca Noja Paladia a împlinit 111 ani. Este cea mai vârstnică persoană din România

Cugir INFO

Publicat

în

Orașul Cugir marchează astăzi, 20 iulie 2026, un moment cu totul special. Noja Paladia (născută Bâldea), cea mai vârstnică persoană în viață din România, a împlinit venerabila vârstă de 111 ani.

Născută la 20 iulie 1915, cugireanca este recunoscută oficial drept supercentenară, statut confirmat la 16 aprilie 2026 de Gerontology Research Group (GRG), organizația internațională care validează cazurile de longevitate extremă la nivel mondial.

Cu ocazia aniversării, primarul orașului Cugir, Adrian Teban, însoțit de Diana Dobrean, directoarea Centrului Cultural „Valentin Uritescu”, i-a făcut o vizită la domiciliu pentru a-i transmite felicitările comunității. În semn de apreciere, edilul i-a oferit o diplomă aniversară, un buchet de flori și un premiu simbolic.

Vizibil emoționată, sărbătorita le-a transmis un mesaj simplu, dar plin de optimism:

„Dacă va vrea Dumnezeu, ne vedem și anul viitor!”

Noja Paladia este, în prezent, cea mai vârstnică persoană din regiunea Balcanilor și cea mai vârstnică femeie din istoria documentată a României. Potrivit clasamentului publicat de GRG, aceasta ocupă locul 124 în topul mondial al celor mai longevive persoane aflate în viață.

La cei 111 ani ai săi, cugireanca se apropie de recordul absolut al longevității în România. Acesta este deținut de Ilie Ciocan, veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial, care s-a stins din viață în luna mai 2026, la vârsta de 112 ani și 351 de zile. Dacă va depăși această vârstă, Noja Paladia va deveni oficial cea mai longevivă persoană din istoria documentată a României.

Povestea de viață a doamnei Paladia se întinde pe mai bine de un secol și traversează patru generații, de la anul nașterii sale, 1915, până la generația stră-strănepoților săi, născuți în 2015.

Astăzi, aceasta locuiește în propria casă din Cugir, unde este îngrijită cu devotament de fiica sa, în vârstă de 76 de ani, și de ceilalți membri ai familiei.

Împlinirea vârstei de 111 ani reprezintă nu doar o aniversare deosebită pentru familia sa, ci și un motiv de mândrie pentru comunitatea din Cugir, oraș care găzduiește una dintre cele mai longevive persoane din lume.

Îi transmitem și noi, pe acestă cale, cele mai sincere urări de sănătate, liniște și mulți ani binecuvântați alături de cei dragi. La mulți ani!

 

Constantin PREDESCU




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir