Rămâi conectat

Cugireni

Prin creațiile sale, designerul Ioana Sămărghiţan ridică la rang de artă portul popular românesc

Cugir INFO

Publicat

în

Pentru a creiona portretul Ioanei Sămărghiţan definitoriu ar putea fi citatul din opera lui Liviu Rebreanu: ”Numai o pasiune puternică, unică, nezdruncinată dă preţul adevărat vieţii”.

De ce Ioana Sămărghiţan, din Cugir? Pentru că este un patriot adevărat, prin tot ceea ce face. A dat numele firmei sale «Straiu’», promovează motive populare tradiţionale şi este un stilist cu un potenţial extraordinar.

În toamnă a cunoscut succesul la Cluj-Napoca, în cadrul City Fashion Week, unde a prezentat 16 rochii cu motive populare româneşti. Am dorit neapărat să povestim cu ea, despre drumul său, despre reuşite şi eşecuri. Frumoasă şi delicată, Ioana şi-a deschis sufletul şi a vorbit cu sinceritate despre viaţa ei, iar atunci când a venit vorba despre ceea ce creează, faţa i s-a luminat, iar vorbele i-au izbucnit puternic, cu un entuziasm nestăvilit.

Viaţa Ioanei a avut un parcurs aparent obişnuit: s-a născut la Cugir, în 12 august 1978, a urmat cursurile Şcolii Generale Nr. 2, a fost admisă la Colegiul Naţional ”David Prodan”, la clasa de matematică-fizică, cu media 9,34. Deşi muzica şi desenul nu erau discipline bine văzute la acea vreme, ea şi-a exersat talentul pe caietele părinţilor, atunci când era copil, desenând fete îmbrăcate frumos, sau pe cele de matematică, când a început școala.

Într-o zi, în timpul liceului, fostul ei profesor de matematică, Ionică Dâncan, le-a sugerat părinților să o transfere, pentru ultimii doi ani, la Liceul de Muzică şi Arte Plastice din Alba Iulia, pentru că ar fi fost păcat să-şi irosească talentul într-o clasă de mate-fizică. În tot acest timp, Ioana a fost susţinută şi încurajată de profesoara de desen, Gabriela Vulkan, care a stimulat multe talente din Cugir în arta plastică.

Pe parcursul firesc al etapelor vieţii oricărui tânăr, a intervenit cotitura radicală: plecarea în Germania, după care a urmat Italia, unde a lucrat timp de 9 ani într-un hotel de lux. Ca toţi oamenii stăpâniţi de o pasiune mistuitoare, şi-a dorit să facă cu totul altceva.

Acum o face! Din 2004 locuiește la Verona, în Italia, unde şi-a deschis o firmă de haine, marcă înregistrată, pe care sunt aplicate motive populare româneşti. Un an şi jumătate a căutat ce nume să îi dea şi a ales «Straiu’» (www.straiu.com), denumire semnificativă pentru românii patrioţi. Ambiţioasă şi perseverentă, a învăţat broderia digitală într-o săptămână, surprinzându-i pe toţi cei care lucrează în domeniu.

A adunat gânduri şi idei pentru a fi novatoare în artă, a ales ca prototip de bază ia de Sălişte, a pus culori şi motive pe negativ, a făcut modelele pe lung, pe cheiţă, cu punct în cruce. Creează ţinute inspirate din toate zonele României, aplicând broderia digitală pe mătase de Madeira, cu pietre Swarovski, perle, pietre. Foloseşte pânză ”Căluşar”, mătase foarte subţire, tafta, iar broderiile au protecţie care se topeşte la spălat.

Are un simţ al culorilor deosebit: folosește alb, negru, galben, verde, albastru Niagara. Niciodată nu a fost singură: o are alături pe mama sa, care este o croitoreasă extraordinară, pe soţul ei Giovanni şi pe superba lor fiică de 12 ani, Iris. O viaţă profesională şi personală împlinită.

După parada de modă de la Cluj-Napoca, din toamna anului trecut, când a fost impresionată de cât de mulţi cugireni au susţinut-o, a urmat cea de la Verona (8 decembrie 2018), iar în martie 2019 va fi prezentă la World Fashion Festival din Dubai. World Fashion Festival Awards a anunțat deja participarea extraordinară, în cadrul ”Pavilionului de afaceri și modă”, a primului brand de jachete de iarnă cu motive tradiționale românești: ATELIER STRAIU, de IOANA SĂMĂRGHIȚAN.

Jachetele sunt inspirate de îmbrăcămintea tradițională românească, cu motive populare din regiunile Maramureș și Sibiu, reinterpretate pentru sezonul rece.

Pentru noi, femeile, Ioana are un sfat de taină: ”Abandonaţi bijuteriile şi acceptaţi pietrele!”. Deşi nu de puţine ori străinii au vrut să o pună la colţ pentru că nu este din ţara lor, Ioana Sămărghiţan susține cu mândrie: ”Am avut noroc să fiu ROMÂNCĂ”!




Cugireni

Polițist din Cugir, pe podium la Cupa Internațională de Padbol de la Stockholm

Cugir INFO

Publicat

în

Agentul-șef principal de poliție Văsian Ovidiu, din cadrul Poliției Orașului Cugir, a obținut locul al treilea la Cupa Internațională de Padbol desfășurată la Stockholm.

Polițistul a reprezentat România împreună cu Aurelian Surd. Cei doi au urcat pe podium la prima competiție internațională la care au participat împreună.

Văsian Ovidiu este cunoscut și pentru intervenția avută în luna mai a anului trecut, când a salvat o femeie în vârstă de 96 de ani, imobilizată la pat, dintr-un imobil cuprins de incendiu.

Reprezentanții IPJ Alba i-au transmis felicitări pentru performanța obținută și au subliniat că sunt mândri că acesta face parte din echipa instituției.




Citește mai mult

Cugireni

Grădina neobișnuită din Cugir, unde ardeii cresc direct prin tabla acoperișului

Cugir INFO

Publicat

în

Mihai Oltean, un informatician din Cugir și-a transformat acoperișul casei într-un spațiu experimental pentru cultivarea legumelor. Acesta a găsit o soluție neobișnuită pentru a-și extinde grădina: a montat sticle de plastic direct în tabla acoperișului, iar în acestea a plantat ardei.

Proiectul a început în urmă cu un an, când cugireanul a amenajat o grădină pe acoperișul casei. Între timp, instalația a fost extinsă și modificată pentru a reduce costurile și pentru a rezolva problemele apărute în primul sezon.

„Anul trecut am identificat mai multe probleme la construcția aceea de pe acoperiș și anul acesta am încercat să le rezolv. Principala problemă a fost prețul foarte mare al jgheaburilor în care creșteam plantele”, a explicat Mihai Oltean.

Inițial, acesta a folosit jgheaburi destinate acoperișurilor, al căror preț ajungea la peste 100 de lei pe metru liniar. Ulterior, a cumpărat tablă pe care a îndoit-o la o firmă locală, reușind să reducă prețul la aproximativ 30 de lei pe metru liniar.

Ardeii cresc prin acoperiș

Cea mai spectaculoasă noutate a proiectului este reprezentată de ardeii plantați în sticle de plastic montate direct în tabla acoperișului. Mihai a realizat mai multe orificii în acoperiș, a fixat sticlele în acestea și le-a umplut cu pământ

Pentru a preveni infiltrațiile, în jurul recipientelor a fost aplicată bandă hidroizolatoare. Din exterior, plantele par să răsară direct prin acoperișul casei.

„Am zis să mai reduc chiar costurile, să nu mai îndoi eu tabla, ci să folosesc tabla existentă”, a spus informaticianul.

Ideea reflectă modul în care acesta își dezvoltă proiectele profesionale. Mihai Oltean este programator și spune că lucrează la grădină prin încercări succesive, asemenea dezvoltării unui program informatic.

„Programatorii lucrează în iterații. Fac o versiune de software, apoi, în ziua următoare, o nouă versiune. La fel procedez și aici: testez, modific și încerc din nou”, a explicat Mihai Oltean.

Plantele au avut nevoie de recipiente mai mari

Experimentul nu a fost lipsit de dificultăți. Recipientele folosite inițial aveau o capacitate de aproximativ 600 de mililitri, iar plantele nu s-au dezvoltat așa cum și-ar fi dorit proprietarul.

Pentru anul viitor, Mihai intenționează să utilizeze sticle mai mari, de unul sau chiar doi litri, pentru a le oferi rădăcinilor mai mult spațiu.

„Cred că aceasta este problema: plantele nu au crescut suficient de bine deoarece sticlele au avut doar 600 de mililitri”, a precizat cugireanul.

O altă problemă a fost temperatura ridicată a acoperișului. În zilele cu soare puternic, Mihai a măsurat aproximativ 60 de grade Celsius la nivelul țiglei. Pentru a proteja plantele, a montat o plasă care reduce expunerea directă la radiația solară.

În zona amenajată cu jgheaburi, vegetația contribuie la diminuarea efectului căldurii asupra acoperișului.

Suprafața grădinii s-a extins

Comparativ cu anul trecut, proiectul a fost extins considerabil. Suprafața grădinii a fost dublată, iar dacă este inclusă și zona în care plantele cresc prin acoperiș, Mihai estimează că întreaga amenajare este acum de aproximativ trei ori mai mare.

În sezonul anterior, informaticianul a încercat să cultive și roșii, însă rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor. În acest an, a renunțat la acestea și s-a concentrat pe ardei, care s-au dezvoltat acceptabil.

Pentru anul viitor, Mihai Oltean are deja noi planuri. Acesta vrea să încerce să cultive cartofi și fasole pe acoperișul casei.

Proiectul are și o componentă practică, informaticianul urmărind să producă o parte dintre alimentele consumate în gospodărie și să reducă dependența de prețurile și schimbările care pot afecta producția agricolă.

După ce a demonstrat că ardeii pot fi cultivați prin tabla unui acoperiș, următoarea provocare pentru Mihai Oltean va fi să afle dacă și cartofii sau fasolea pot crește în aceleași condiții.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir