Cugireni
Cugirul a dat decanul Facultății de Farmacie și prorectorul UBB Cluj-Napoca
”Cu penele altuia te poți împodobi, dar nu poți zbura” ne avertizează, din eternitate, marele nostru poet și filosof de la Lancrăm, Lucian Blaga.
Dar cum ”errare humanum est”, nici de data aceasta nu mă abțin deloc, chiar și știind că ”sed perseverare diabolicum”: o să mă împăunez cu toate penele posibile. Fac asta nu pentru a încerca măcar aroganța de a mă desprinde de teluricul meu destin, cu ajutorul acestui penaj, ci pentru a vă face părtași și pe dumneavoastră, sincer bucuroși sau sincer invidioși, după cum vă lasă inima și mintea pe fiecare, la reușitele a doi conjudețeni care, treaptă cu treaptă, au ajuns în vârfuri de carieră. Ei, na! N-au ajuns miniștri. Pentru că, lecturându-le paginile lungi de CV-uri, cu specializări și studii, am ajuns la concluzia că nici n-ar fi avut timp să ajungă miniștri, la cât au avut de învățat prin tot felul de biblioteci, laboratoare, universități și alte medii academice, de-a dreptul crispante pentru sinapsele neuronale ale unui profan ca mine.
Unu la mână: sunt mândră, probabil la fel de mândră ca mulți din generația noastră – elevi, părinți și profesori deopotrivă, de fosta mea colegă de clasă din liceu – prof. dr. Gianina Cristina Crișan (fostă Dârjan, născută în ianuarie 1971 la Cugir) care din 2016 este decanul Facultății de Farmacie din cadrul UMF ”Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. Gianina Cristina Crișan şi-a început cariera academică în cadrul UMF Cluj-Napoca, pe care a și absolvit-o, în urmă cu 31 de ani. Doctoratul în domeniul „Farmacie” l-a obținut tot în cadrul instituției, în 2004. Din 2013 este profesor universitar, făcând parte din corpul didactic al Disciplinei de Botanică farmaceutică. Înainte de a obține primul mandat de decan al Facultății de Farmacie, în anul 2012, prof. dr. Gianina Crișan a fost prodecan al facultății între 2008-2012. Este membră a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, domeniul Științe biologice și biomedicale.
A urcat toate treptele universitare: profesor universitar, conferențiar, șef lucrări, asistent, preparator la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, Facultatea de Farmacie, Disciplina de Botanică farmaceutică. Este doctor în științe medicale, domeniul farmacie. Are peste 46 de lucrări științifice publicate in extenso, 12 cărți cu ISBN în edituri naționale, 7 proiecte de cercetare.
Doi la mână: Sunt mândră – la fel de mândră probabil ca toți cugirenii care l-au avut coleg, dar și elev, pe noul prorector al Universității ”Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca. Este vorba de conf. univ. dr. Mihai Pușcaș, director al Grădinii Botanice „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca. Conf. univ. dr. Mihai Pușcaș conduce activitatea Grădinii Botanice „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca și este curatorul herbarului Universității „Babeș-Bolyai”. În calitate de cadru didactic al Departamentului de Taxonomie și Ecologie al Facultății de Biologie și Geologie, predă cursurile de Botanică Sistematică și Filogeografie. Activitatea sa de cercetare se desfășoară în principal în domeniul biogeografiei și ecologiei alpine (funcționarea și dinamica ecosistemelor erbacee de altitudine).
Dr. Mihai Pușcaș este doctor în biologie al Universităţii ”Joseph Fourier” din Grenoble, Franţa și doctor în biologie cu distincţia ”Summa cum laudae” la Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca. A urmat cursurile Liceului Teoretic nr. 1 Cugir, actualul Colegiu ”David Prodan”, între 1989-1993, la profilul Matematică-Fizică. Are la activ nenumărate stagii de cercetare și colaborări internaționale în proiecte de cercetare care au consolidat, treaptă cu treaptă, cariera sa didactică.
Trei la mână: Vivat, floreat, crescat! Și o precizare este absolut necesară: școala cugireană a reprezentat, de-a lungul timpului, o inepuizabilă resursă de performanță intelectuală și de reușite în carieră, cu exemple pe care le-am mai găzduit în paginile ziarului „Unirea”. Am făcut-o cu drag, conștienți fiind de faptul că noua generație are nevoie de modele reale, nu de personaje efemere, care sclipesc meteoric, botoxat, epilat și gelat prin existența noastră. Vom continua, cu orașul Cugir și cu celelalte localități din județul nostru. În materialul de față, numitorul comun l-a reprezentat mediul universitar din Cluj-Napoca. Și, chiar un pic, îndrăznesc să-l contrazic pe Blaga: azi parcă am levitat puțin, împăunându-mă cu performanțele celor de mai sus. Voi, nu?
Nicoleta IDITA – TOMUȚA

Cugireni
Agentul principal de poliție Ovidiu Văsian a salvat o femeie de 96 de ani, imobilizată la pat, din casa cuprinsă de incendiul de pe strada Ion Creangă
Agentul principal de poliție Ovidiu Văsian din cadrul Poliției Orașului Cugir, este eroul zilei. Miercuri, 14 mai 2025, el a răspuns prompt la un apel care anunța un incendiu la un imobil din Cugir.
Ajuns la fața locului, nu a stat pe gânduri și a pătruns în imobil, preocuparea sa principală fiind să salveze persoana care se afla în interior, o femeie, în vârstă de 96 de ani, imobilizată la pat.
„Îl felicităm pe colegul nostru pentru mobilizarea exemplară și devotamentul de care a dat dovadă!”, a transmis Poliția Română.
Cugireni
La aproape 90 de ani, cugireanul Aurel Voicu este cel mai vârstnic doctorand din România
Aurel Voicu, fostul primar al orașului Cugir, își pregătește doctoratul, după ce anul trecut, în 2024, bărbatul a devenit cel mai vârstnic absolvent din România, odată cu finalizarea studiilor de master la Universitatea 1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Cu toate că peste două luni Aurel Voicu va împlini venerabila vârstă de 90 de ani, setea sa de cunoaștere nu are limite, motiv pentru care fostul edil al orașului de la poalele Drăganei s-a apucat de doctorat: „Mă aflu pe drumul lung și greu al studiilor doctorale, care spre deosebire de masterat, este mult mai lung și mai complex, atât în conținut, cât și în volum”, a declarat bărbatul pentru ziarulunirea.ro.
Doctorand la 90 de ani
Aurel Voicu a urmat studiile de masterat la Universitatea din Alba Iulia în perioada 2022-2024, pe care le-a finalizat cu lucrarea de disertație „Monumentele de for public din orașul Cugir. Evidență și punere în valoare”: „S-a făcut un studiu pe această temă și a fost apreciat de cei interesați, respectiv Primăria, Uzina Mecanică, Fabrica de Arme, biserica, mai ales că a fost și o apreciere pozitivă prin apariția mea la emisiunea La Măruță”, ceea ce a atras aprecierile mai multor concetățeni sau chiar români”, spune bărbatul.
Tema aleasă de cugirean pentru lucrarea de doctorat este „Premisele înființării Muzeului orașului Cugir”. Începuturile înființării muzeului de la Cugir sunt în anul 2007 și s-au încheiat în 2022 cu o expoziție muzeală publică permanentă, organizată de către Asociația Pro Cugir, pe care Aurel Voicu o conduce cu onoare, după cum spune: „Din 2022 în 2024, dar și anul acesta, au apărut în cadrul expoziției permanente aprobate de Consiliul Local în 2014, și doi angajați cu specialitatea Istorie, de la Universitatea „1 Decembrie 1918”, și anume Barbu Mihaela, respectiv Claudiu Purdea, care au pus în rând cele 3800 de exponate dobândite de mine în perioada menționată”, mai spune bărbatul.
Înființarea Muzeului Tehnic al orașului Cugir
De asemenea, potrivit lui Aurel Voicu, s-a obținut deja o hotărâre de Consiliu Local pentru înființarea Muzeului Tehnic al orașului Cugir, cu aprobările cuvenite de la Ministerul Culturii, dar și a altor instituții abilitate.
„Acum ne aflăm în perioada de atestare, de stabilire și prezentare a parametrilor în care se află precedenta expoziție muzeală care a avut 14 săli, cu tot atâtea teme, iar acum se mai adaugă încă 2 secțiuni, însă pentru că se află într-o clădire improprie, administrația locală se zbate să amenajeze o altă clădire pentru a găzdui Muzeul Tehnic al orașului Cugir care, pe timp ce trece, se îmbogățește cu exponate de valoare”, a mai adăugat Aurel Voicu.
Potențialul turistic uriaș al orașului Cugir este un alt punct important pe lista de interese a cugireanului, acesta subliind că traseul Via Transilvanica, care trece și prin orașul Cugir, atinge toate monumentele principale de for public, care sunt cuprinse în studiul masteratului său: „Este o ocazie de a scoate în evidență această bogăție a unui tezaur privind istoria locală, care sunt într-o stare bună, dar și relevante pentru istoria locală.”
Cugireni
După ce au muncit 20 de ani în Italia, doi soți din Vinerea s-a întors în țară și au pus bazele unei miniafaceri cu ciuperci Pleurotus
Povestea soților Adriana și Marin Jurj, din Vinerea, a început în 2015, când au decis să intre în afaceri și au pus bazele unei ciupercării în satul de lângă orașul Cugir.
• Inițierea unei afaceri de familie
Soții Jurj s-au întors în România după 20 de ani petrecuți în Italia și s-au gândit, la vremea aceea, să-şi pună la bătaie agoniseala și să își facă propria lor firmă. După mai multe tentative și tatonări, familia a ales să meargă pe ciuperci Pleurotus. Oamenii s-au pus pe treabă și în anul 2015 au găsit tehnologul și au implementat programul prin AFIR. Producția au început-o abia în 2018, iar valoarea proiectului a fost de 350.000 de euro, din care 10% a fost contribuția familiei.
„După 20 de ani la Roma, am venit să fiu stăpân la mine în țară, să am activitatea mea, asta a fost ideea. Nu am vrut de la început să fac ciupercărie, am vrut doar să fiu independent, să am afacerea mea. Ideea cu ciupercăria a venit pe parcurs: am luat o hârtie și am pus acolo 20 de variante posibile, am găsit tehnologul și am ales să mergem pe ciuperci Pleurotus. Este mai puțin de lucru decât la celelalte ciuperci, ca la Champignon, de exemplu. A fost bine și că am reușit să prindem o finanțare în care contribuția noastră să fie de doar 10%, pentru că acum, din câte știu, e nevoie de o contribuție personală de 30%”, își amintește Marin, capul familiei.
Deși au crezut că afacerea va fi una prosperă, perioada 2018-2021 a fost destul de grea pentru familia Jurj, în special din lipsa unei piețe de desfacere: „Acum lucrurile merg mai bine. În prezent, lucrăm cu Carrefour și Lidl”, spune bărbatul.
După ce au început colaborarea cu cei doi retaileri, și-au propus să-și extindă afacerea și să acceseze și alte fonduri europene. Cei doi soți spun că fără ajutorul acestor proiecte nu ar fi reușit niciodată să demareze afacerea, 350.000 de euro fiind o sumă prea mare pentru ei.
Producție de aproape 50 de tone pe an
În ceea ce privește spațiul de producție, sera are trei tunele și produce 4 tone de ciuperci pe tunel, între 2 valuri, respectiv valul întâi și valul doi: „Într-un an, un tunel îl încărcăm de 4 ori, așadar ar fi 16 tone de pe un tunel, deci 48 de tone în total. Pe viitor, am vrea să ne extindem la 6 tunele. Atunci aș avea producție zilnică, fără pauzele care sunt acum”, explică producătorul.
Pentru a produce o serie de ciuperci este nevoie de 3 luni. Întâi se aduce compostul, iar după o lună se recoltează primul val, apoi se curăță și se pregătește pentru valul doi. După a doua lună iese valul doi, iar ulterior se scoate din seră, se curăță, se spală și se dezinfectează: „O singură problemă mai avem în prezent și anume materia primă – miceliul – pe care trebuie să o aducem din Ungaria. De multe ori nu dă randamentul așteptat, care e calculat la 23% din tonaj. Era o fabrică și în România, dar s-a închis și toată lumea aduce acum de la Budapesta. O variantă ar mai fi Olanda, dar prețul este prea mare”, spune familia Jurj.
Un kilogram de ciuperci pleacă din seră spre casa de marcat la prețul de 18 lei/kg, iar în Carrefour și Lidl costul se ridică la 6-7 lei caserola de 500 de grame.
Soții Jurj nu au angajați, ciupercăria fiind o afacere de familie: „Suntem angajați eu, soția și băiatul”, spune domnul Jurj. „Sunt mulțumit de activitatea mea, lucrez 12 ore pe zi, dar am avantajul că le lucrez de la mine de acasă. Dacă lăsăm partea bănească deoparte, e mult mai bine ca în Italia și, deși e mai mult de lucru, este o muncă plăcută”, concluzionează producătorul.
• Despre ciupercile Pleurotus
Ciupercile Pleurotus se numără printre cele mai cultivate si consumate tipuri de ciuperci comestibile din întreaga lume. Sunt renumite pentru gustul lor delicios, textura delicată și numeroasele beneficii pentru sănătate. Aceste ciuperci conțin puține calorii și sunt bogate în nutrienți, fiind o alegere potrivită pentru o dietă sănătoasă.
Ciupercile Pleurotus au fost cultivate inițial în Germania, în timpul Primului Război Mondial, pentru a compensa lipsurile alimentare. În zilele noastre, aceste ciuperci hrănitoare se găsesc în pădurile din America de Nord, Europa și Asia și sunt, de asemenea, cultivate pentru uz comercial în întreaga lume. Sunt cunoscute pentru proprietățile lor impresionante de îmbunătățire a sănătății și conțin o varietate de compuși puternici.
De fapt, ciupercile Pleurotus au fost folosite în medicina tradițională timp de secole. Ciupercile Pleurotus sunt bogate în fibre, vitamine, minerale și alți nutrienți importanți. De asemenea, au un conținut scăzut de carbohidrați, fiind excelente pentru persoanele care consumă de regulă puțini carbohidrați.
Ca și beneficii pentru sănătate, ciupercile Pleurotus pot reduce nivelul de colesterol, ajută la ameliorarea inflamației, pot ajuta la blocarea dezvoltării cancerului și contribuie la îmbunătățirea sănătății creierului.
-
Mondenacum 9 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum o lună
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 4 săptămâni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Administraţieacum 8 luni
Premiu simbolic oferit de Primărie unor societăți comerciale din Cugir, cu prilejul aniversării a 225 de ani de tradiție industrială a orașului
-
Mondenacum 13 ore
Sfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Sportacum 5 luni
Triumf pentru șahiștii de la Metalurgistul Cugir, la „Cupa de Iarnă” desfășurată la Sibiu
-
Sportacum 7 luni
„Roș-albaștrii” – remiză externă, după un meci nebun: ACS Mediaș – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0)
-
Din judeţacum o lună
Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | cugirinfo.ro