Cugireni
Calvarul unui soldat din armata austro-ungară, originar din Cugir, luat prizonier de ruși în Primul Război Mondial
Muzeul orașului Cugir se află în posesia unui manuscris reprezentând amintirile unui locuitor al satului Vinerea, Ion Bura, fost soldat (10 luni) în armata austro-ungară, iar apoi, timp de 5 ani, prizonier în Rusia.
Pe un caiet de 100 de file, autorul notițelor povestește despre cele 10 luni de război petrecute pe front contra rușilor, dar se referă cel mai mult la viața îngrozitoare de prizonier petrecută în mai multe lagăre de pe teritorul Rusiei.
Născut pe 21 octombrie 1887 în localitatea Vinerea, Ion Bura a fost concentrat în Orăștie, iar apoi trimis la Viena și înrolat în forțele armate austro-ungare, Regimentul 64 Infanterie. De aici, a plecat direct în lupta contra armatelor rusești. Pe 21 octombrie 1915 a fost luat prizonier și, după 21 de zile, transportați cu vagoane de marfă, adesea pe jos, prizonierii au ajuns în lagărul din Perm (Regiunea Urali), unde se găseau alți 14.000 de prizonieri.
„Poate destinul, dar cred că mai mult ca orice credința în Dumnezeu a făcut să scap cu viață în cele 10 luni de front, dar n-am scăpat de prizonierat, unde am petrecut atâția ani de chin. Atunci am făcut un legământ cu Dumnezeu că, dacă voi fi salvat din acest infern, mă voi duce la o mănăstire să mă călugăresc”, mărturisea Bura.
Acesta a povestit cum au fost cazați în barăci de lemn, în care bătea vântul, intra zăpadă și ploaia. Dormeau pe priciuri (pat de scândură), pe rogojini de multe ori, fără nicio lenjerie de pat. Hainele de pe ei era singura lenjerie, cât timp au stat închiși aici scimbându-se doar de câteva ori de haine, purtându-le până putrezeau pe ei. În lagăr, au muncit în diferite locuri: la tăiat lemne în pădure (plină de animale sălbatice), la tăiat nuiele pentru coșuri din locuri foarte greu accesibile, în mină ș.a. În lagărul din Siberia, toți prizonierii munceau, chiar și cei răniți și bolnavi, care nu puteau sta în picioare. Aceștia aveau normă zilnică pe care cu greu o puteau îndeplini, fapt pentru care erau bătuți de gardieni.
„Aici, în lagăr, prizonierii arătau ca umbrele, bântuiau ca umbrele. Bolile, în special tifosul secera zilnic zeci de prizonieri. Cei slabi fizic și «de înger» nu aveau nicio șansă. În lagăr era ultima stație, punct terminus, de aici nu se putea evada nicăieri. Singurul loc în care se putea evada era mormântul – groapa comună”, își amintea Bura.
Revoluția din octombrie 1917 avea să schimbe într-un fel soarta prizonierilor. Războiul a încetat, iar pe fondul revoluției bolșevice, prizonierii erau liberi. Au fost urcați în trenuri și li s-a spus că merg acasă, dar era doar o iluzie. Mișcările revoluționarilor au schimbat situația așa-ziselor repatrieri. Prizonierii au ajuns din nou în lagăre de muncă, de unde mulți au evadat, plecând pe jos, care încotro, folosind trenurile de marfă ori de călători. Bolnavi și flămânzi, plini de păduchi, mulți au murit pe drum.
După un lung drum de 3 luni, împreună cu un camarad din Sălaj, cei doi au avut norocul să găsească trenuri care duceau spre Kiev – Ucraina. Mai departe, au găsit trenuri care duceau spre țară. Când a ajuns la Cluj, Bura s-a considerat ca acasă. Din Șibot a plecat pe jos spre Vinerea, unde a ajuns noaptea târziu. „Credința în Dumnezeu, educația primită de la părinții mei și înțelepciunea din bătrâni auzită pe ulițele satului meu natal Vinerea m-au ajutat să nu îmi pierd demnitatea și să rezist în război și în lagăr până la capăt”, a consemnat Bura.
După ce s-a mai întremat, a decis să-și țină promisiunea făcută lui Dumnezeu și a ales calea monahală. A plecat în localitatea Ceptura – județul Prahova și s-a călugărit la Mânăstirea Căldărușani. A fost înaintat în mai multe funcții monahale, printre care și cea de administrator al mănăstirii. Potrivit unor surse, s-a stins din viață în anul 1966.
Această emoționantă istorie trăită de Ion Bura a intrat în posesia muzeului din Cugir prin amabilitatea ing. Aurel Voicu, custodele și artizanul muzeului, care a primit manuscrisul de la un călugăr al mănăstirii Căldărușani. Punem punct aici povestirii și îi invităm pe cei interesați să meargă să lectureze pe larg acest dramatic episod intitulat „Zile de suferință în Primul Război Mondial și prizonier în Rusia”.
Constantin PREDESCU
Cugireni
Polițist din Cugir, pe podium la Cupa Internațională de Padbol de la Stockholm
Agentul-șef principal de poliție Văsian Ovidiu, din cadrul Poliției Orașului Cugir, a obținut locul al treilea la Cupa Internațională de Padbol desfășurată la Stockholm.

Polițistul a reprezentat România împreună cu Aurelian Surd. Cei doi au urcat pe podium la prima competiție internațională la care au participat împreună.
Văsian Ovidiu este cunoscut și pentru intervenția avută în luna mai a anului trecut, când a salvat o femeie în vârstă de 96 de ani, imobilizată la pat, dintr-un imobil cuprins de incendiu.
Reprezentanții IPJ Alba i-au transmis felicitări pentru performanța obținută și au subliniat că sunt mândri că acesta face parte din echipa instituției.
Cugireni
Grădina neobișnuită din Cugir, unde ardeii cresc direct prin tabla acoperișului
Mihai Oltean, un informatician din Cugir și-a transformat acoperișul casei într-un spațiu experimental pentru cultivarea legumelor. Acesta a găsit o soluție neobișnuită pentru a-și extinde grădina: a montat sticle de plastic direct în tabla acoperișului, iar în acestea a plantat ardei.

Proiectul a început în urmă cu un an, când cugireanul a amenajat o grădină pe acoperișul casei. Între timp, instalația a fost extinsă și modificată pentru a reduce costurile și pentru a rezolva problemele apărute în primul sezon.
„Anul trecut am identificat mai multe probleme la construcția aceea de pe acoperiș și anul acesta am încercat să le rezolv. Principala problemă a fost prețul foarte mare al jgheaburilor în care creșteam plantele”, a explicat Mihai Oltean.
Inițial, acesta a folosit jgheaburi destinate acoperișurilor, al căror preț ajungea la peste 100 de lei pe metru liniar. Ulterior, a cumpărat tablă pe care a îndoit-o la o firmă locală, reușind să reducă prețul la aproximativ 30 de lei pe metru liniar.
Ardeii cresc prin acoperiș
Cea mai spectaculoasă noutate a proiectului este reprezentată de ardeii plantați în sticle de plastic montate direct în tabla acoperișului. Mihai a realizat mai multe orificii în acoperiș, a fixat sticlele în acestea și le-a umplut cu pământ
Pentru a preveni infiltrațiile, în jurul recipientelor a fost aplicată bandă hidroizolatoare. Din exterior, plantele par să răsară direct prin acoperișul casei.

„Am zis să mai reduc chiar costurile, să nu mai îndoi eu tabla, ci să folosesc tabla existentă”, a spus informaticianul.
Ideea reflectă modul în care acesta își dezvoltă proiectele profesionale. Mihai Oltean este programator și spune că lucrează la grădină prin încercări succesive, asemenea dezvoltării unui program informatic.
„Programatorii lucrează în iterații. Fac o versiune de software, apoi, în ziua următoare, o nouă versiune. La fel procedez și aici: testez, modific și încerc din nou”, a explicat Mihai Oltean.
Plantele au avut nevoie de recipiente mai mari
Experimentul nu a fost lipsit de dificultăți. Recipientele folosite inițial aveau o capacitate de aproximativ 600 de mililitri, iar plantele nu s-au dezvoltat așa cum și-ar fi dorit proprietarul.

Pentru anul viitor, Mihai intenționează să utilizeze sticle mai mari, de unul sau chiar doi litri, pentru a le oferi rădăcinilor mai mult spațiu.
„Cred că aceasta este problema: plantele nu au crescut suficient de bine deoarece sticlele au avut doar 600 de mililitri”, a precizat cugireanul.
O altă problemă a fost temperatura ridicată a acoperișului. În zilele cu soare puternic, Mihai a măsurat aproximativ 60 de grade Celsius la nivelul țiglei. Pentru a proteja plantele, a montat o plasă care reduce expunerea directă la radiația solară.
În zona amenajată cu jgheaburi, vegetația contribuie la diminuarea efectului căldurii asupra acoperișului.
Suprafața grădinii s-a extins
Comparativ cu anul trecut, proiectul a fost extins considerabil. Suprafața grădinii a fost dublată, iar dacă este inclusă și zona în care plantele cresc prin acoperiș, Mihai estimează că întreaga amenajare este acum de aproximativ trei ori mai mare.
În sezonul anterior, informaticianul a încercat să cultive și roșii, însă rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor. În acest an, a renunțat la acestea și s-a concentrat pe ardei, care s-au dezvoltat acceptabil.

Pentru anul viitor, Mihai Oltean are deja noi planuri. Acesta vrea să încerce să cultive cartofi și fasole pe acoperișul casei.
Proiectul are și o componentă practică, informaticianul urmărind să producă o parte dintre alimentele consumate în gospodărie și să reducă dependența de prețurile și schimbările care pot afecta producția agricolă.
După ce a demonstrat că ardeii pot fi cultivați prin tabla unui acoperiș, următoarea provocare pentru Mihai Oltean va fi să afle dacă și cartofii sau fasolea pot crește în aceleași condiții.
-
Mondenacum 6 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum 11 luniFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Actualitateacum 12 luniMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile
-
Actualitateacum 11 luniMedic urolog nou, la Spitalul orășenesc Cugir
-
Actualitateacum 11 luniStar Transmission a donat Cugirului o ambulanță complet echipată, destinată urgențelor sociale din oraș
-
Actualitateacum 6 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 6 luniMESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | cugirinfo.ro
-
Economieacum 9 luniAngajații Fabricii de Arme Cugir au intrat în grevă japoneză. Vezi cauza protestului și ce revendicări au aceștia
