Cugireni
La 69 de ani de la crucialul 23 august 1944, veteranul de război Ştefan Crăciun din Vinerea îi detestă cu aceeaşi pasiune pe… “eliberatorii” ruşi
23 august 1944: conducătorul românilor, mareşalul Ion Antonescu a fost arestat la comanda regelui Mihai, la recomandarea şi complotul reprezentanţilor partidelor istorice şi cu ajutorul unor complotişti stalinişti veniţi direct de la Moscova.
Începând din acel moment armata română a avut ca principal obiectiv eliberarea Ardealului ocupat în 1940 de către Ungaria, folosind presiunea Germaniei şi a Italiei. Rusia şi Germania, aparent perdanţii primului conflict mondial, au găsit de cuviinţă să pedepsească obrăznicia României. Acest lucru s-a întâmplat pe data de 23 august 1939, atunci când Stalin şi Hitler au decis ciopărţirea ţării noastre. Nu era pentru prima dată când marile puteri decideau peste capul nostru, tot aşa cum pe 1 Decembrie 1918 nu era prima dată când românii decideau singuri ce este bine pentru ei, fără a ţine cont de opoziţia celorlalţi. A urmat un an mai târziu, în 1940, invazia Rusiei asupra părţii de est a ţării: Basarabia şi Nordul Bucovinei. Câteva luni mai târziu Germania avea să îşi ia şi ea dreptul, prin cedarea către Bulgaria a Cadrilaterului şi a unei părţi din Ardeal către Ungaria. Această decizie avea să-l coste pe Hitler chiar victoria. Carol al II-lea, principalul vinovat pentru ceea ce s-a întâmplat în acel an, a abdicat, iar rolul său de conducător a fost luat de către Mareşalul Ion Antonescu, cel care în 1919 avea un rol decisiv în ofensiva românească spre Budapesta şi care a reprezentat atu-ul nostru la masa negocierilor pentru acceptarea Marii Uniri. Până în 1944, pe data de 23 august, România a luptat pe frontul de Est. A fost o bătălie grea în care partenerii nu şi-au respectat, ca de fiecare dată, angajamentele: nu a fost furnizate mijloacele tehnice necesare unei astfel de confruntări iar soldaţii români au fost transformaţi în carne de tun. În timp ce petrolul românesc pleca pe nimic spre tancurile naziste, în timp de grâul românesc pleca mai mult gratuit spre armata germană, soldaţii români mureau pe frontul de Est dezbrăcaţi, desculţi, fără mâncare şi fără de arme.
La 69 de ani de la aceste evenimente, amintirile sunt încă vii şi arzătoare pentru Ştefan Crăciun, din Vinerea Cugir. Acum are 90 de ani. La înrolarea sa voluntară pe front a avut 17 ani şi jumătate. Povestea lui este asemănătoare cu a multor veterani de război, care au avut şansa să scape atunci cu viaţă. Verdictele lui pentru situaţia geopolitică de atunci, dar şi de acum, sunt drastice şi dureros de reale. În plus, extrem de dezamăgit de situaţia politică internă şi internaţională de acum, considerând că: “câinii sunt aceiaşi pentru poporul român, doar lanţurile le-au schimbat”.
La apelul Ministerului Apărării Naţionale de atunci, Ştefan Crăciun s-a înrolat într-un batalion de “pre-militari” alături de alţi şase consăteni din Vinerea. Au fost concentraţi la Sărata-Basarabia în urma liniei frontului. Crăciun povesteşte că iniţial nu li s-au dat arme, fiind un batalion de sacrificiu, pentru a nu “ridica armele împotriva liderilor politici de atunci”. Pentru că luptau împotriva ruşilor alături de aliaţii nazişti şi italieni, veteranul povesteşte că în cele din urmă au fost dotaţi cu tancuri anti-aeriene italieneşti şi aruncătoare de flăcări. Pe front a cunoscut pregnant moartea , în cele mai hidoase forme. Şi acum poartă pe faţă cicatricea făcută de baioneta unui rus, cu vârful numit „sperie” şi regretă că l-a ucis pe cel care i-a făcut aceasta, cu aruncătorul de flăcări. „Nici în zi de azi nu mă duc la comemorările noastre, de 23 august sau alte zile, pentru că nu suport să-i aud pe foştii mei camarazi cum se bat cu pumnul în piept pentru crimele făcute „, spune Ştefan Crăciun, marcat pe viaţă de sutele de mii de morţi înregistrate în sângerosul război la care a luat parte.
Tinereţea veteranului Ştefan Crăciun a fost profund marcată şi de crezul mişcării legionare aflată atunci la putere, pe parcursul discursului său acesta menţionând că anglo-saxonii „ eliberatori „ de atunci au acţionat sub steaua în cinci colţuri. O atitudine asemnătoare o găsim în izvoarele istorice ale vremii când pericolul îl reprezenta – în viziunea lui liderului Zelea Codreanu – democraţia liberală, care ar fi dus la acapararea puterii în stat de către inamicii principali ai legionarilor şi naţionaliştilor români – „evreii”: „democraţia sfarmă unitatea neamului românesc, expunându-l dezbinat în faţa blocului unit al puterii iudaice”.
„Când a venit Garda de Fier la putere, l-au alungat pe Carol de pe tron pentru că el concubina cu o evreică, iar regina plângea cu Mihai, în altă parte » povesteşte Crăciun. « A venit mareşalul Antonescu şi a făcut apel la noi să luptăm alături de fascişti pentru recuperarea pământului strămoşesc. Alături de fratele meu Traian ne-am cerut în batalionul de sacrificiu pentru a ajuta două batalioane româneşti încercuite în Crimeea. Noi, batalionul 1009, am flancat Armata a IV-a germană înapoi spre casă, la întoarcerea armelor împotriva nemţilor: de la Podul Iloaiei, Vaslui, Ploieşti, Iugoslavia şi apoi Munţii Tatra” susţine Ştefan Crăciun. Acesta afirmă că apelul pentru sistarea crimelor şi omorurilor împotriva nemţilor împotriva cărora se întorseseră armele a fost făcut de patriarhul de atunci al României, din ce în ce mai incomod pentru „ruşii eliberatori„. „Ruşii păgâni credeau în Engels-Karl-Marx, nu în sfînta treime”, explică Ştefan Crăciun.
Faptul că nu i-a putut… iubi de-a lungul timpului pe ruşii eliberatori şi sistemul comunist împlântat ulterior în sufletul creştin al României s-a repercutat asupra destinului lui Ştefan Crăciun: a fost hărţuit de siguranţa statului, ulterior de securitate, de restul serviciilor. Acum trăieşte singur în Vinerea-Cugir. Restul familiei sale – copii, soţie – au emigrat în Canada. „Mă doare că nici azi nu-ţi poţi găsi pita acasă, trebuie să pleci prin America, Canada. Sincer, cred că o porcărie mai mare ca Uniunea Europeană nu există. În plus, nu ştiu cînd ne vom lua înapoi Basarabia. Pentru că, dacă te prinzi cu ruşii, e ca şi cum te-ai pişa contra vântului!” evaluează scurt fostul combatant din Cel De-al Doilea Război Mondial.
Cugireni
Performanță de excepție: Cugireanca Eva Anastasia Maria Curea, printre cei 20 de bursieri FLEX din România
Într-o lume în care oportunitățile educaționale pot schimba destine, Eva Anastasia Maria Curea, se remarcă printr-un parcurs construit prin dorința constantă de evoluție și cunoaștere.

Originară din Cugir, Eva a atras atenția încă din copilărie prin talentul său literar și artistic. La o vârstă fragedă, a publicat un volum de povestiri, demonstrând o imaginație bogată și o relație autentică cu literatura. De-a lungul anilor a obținut premii valoroase la diverse concursuri, s-a remarcat prin performanțe la olimpiade școlare, a colaborat cu diverse edituri și platforme culturale, unde a redactat recenzii de carte și recomandări pentru cititori de toate vârstele. Pe lângă rezultatele sale academice și implicarea în activități extracurriculare, Eva Anastasia Maria Curea și-a exprimat creativitatea prin pasiunea pentru artă, în special pentru pictură, pe care o consideră o modalitate de a da viață ideilor și emoțiilor sale.
Pe măsură ce a crescut, interesul său s-a orientat tot mai mult spre reflecție și idei profunde. Astfel și-a propus să trăiască visul american și, cu multă ambiție și determinare, a reușit să obțină o bursă în cadrul programului FLEX (Future Leaders Exchange Program). Pentru mulți adolescenți, visul de a studia în Statele Unite ale Americii pare greu de atins. Programul FLEX este cofinanțat de Guvernul Statelor Unite și Guvernul României și se adresează elevilor de liceu care demonstrează implicare în activități extracurriculare, performanțe academice, dar și dorința de a face o diferență în comunitatea lor. Este un program competitiv, care caută elevi cu rezultate academice bune, dar în același timp tineri curioși, implicați și capabili să reprezinte propria cultură cu autenticitate și respect. Anul acesta în Romania s-au înscris peste 2800 de candidați, iar în urma unui proces riguros de selecție, cu mai multe etape, jurizat de către specialiști din SUA, au fost desemnați 20 de finaliști, fiecare dintre aceștia primind o bursă completă pentru a studia timp de un an într-un liceu din Statele Unite. Este o mare performanță pentru Eva să se situeze printre cei mai puțin de 1% dintre candidați, ceea ce evidențiază caracterul extrem de selectiv și prestigios al programului.
Ea își va petrece anul de studiu în statul Pennsylvania, în Mount Holly Springs, un orășel situat în comitatul Cumberland, la poalele lanțului muntos South Mountain, aflat la aproximativ 30 de minute de Harrisburg, capitala statului Pennsylvania. Localitatea este apreciată pentru izvoarele sale naturale, pădurile întinse și apropierea de Parcul de Stat Pine Grove Furnace și de celebrul Appalachian Trail, una dintre cele mai cunoscute rute de drumeție din lume.
Eva va urma cursurile clasei a XI-a la Boiling Springs High School, un liceu recunoscut pentru oferta diversificată de discipline academice, activități sportive și cluburi extracurriculare, inclusiv teatru, arta, muzică, robotică, voluntariat, cluburi sportive (fotbal american, înot, majorete, baschet, etc.) și cluburi academice. Culorile oficiale ale școlii sunt mov și auriu, iar liceul face parte din South Middleton School District, unul dintre districtele școlare apreciate din regiune și oferă cursuri Advanced Placement (AP), care permit elevilor să studieze discipline la nivel universitar și să obțină credite pentru facultate.
Experiența în SUA va contribui semnificativ la formarea sa, din punct de vedere personal și academic. Contactul cu un sistem educațional diferit, bazat pe argumentare, gândire critică și exprimare liberă o va ajuta să își dezvolte abilitățile esențiale pentru o viitoare carieră juridică.
Povestea Evei reflectă faptul că pasiunea pentru cunoaștere, susținută de muncă și oportunități, poate deschide drumul către o carieră cu impact real în societate. Anul pe care Eva îl va petrece în Statele Unite va însemna o experiență educațională și culturală deosebită, oferindu-i ocazia de a învăța într-un sistem diferit, de a cunoaște oameni și perspective noi și de a reprezenta România într-un mediu internațional.
O felicităm și noi pe tânăra cugireancă și îi dorim mult succes în noua sa misiune!
Constantin PREDESCU
Cugireni
Cugireanca Noja Paladia a împlinit 111 ani. Este cea mai vârstnică persoană din România
Orașul Cugir marchează astăzi, 20 iulie 2026, un moment cu totul special. Noja Paladia (născută Bâldea), cea mai vârstnică persoană în viață din România, a împlinit venerabila vârstă de 111 ani.

Născută la 20 iulie 1915, cugireanca este recunoscută oficial drept supercentenară, statut confirmat la 16 aprilie 2026 de Gerontology Research Group (GRG), organizația internațională care validează cazurile de longevitate extremă la nivel mondial.
Cu ocazia aniversării, primarul orașului Cugir, Adrian Teban, însoțit de Diana Dobrean, directoarea Centrului Cultural „Valentin Uritescu”, i-a făcut o vizită la domiciliu pentru a-i transmite felicitările comunității. În semn de apreciere, edilul i-a oferit o diplomă aniversară, un buchet de flori și un premiu simbolic.
Vizibil emoționată, sărbătorita le-a transmis un mesaj simplu, dar plin de optimism:
„Dacă va vrea Dumnezeu, ne vedem și anul viitor!”
Noja Paladia este, în prezent, cea mai vârstnică persoană din regiunea Balcanilor și cea mai vârstnică femeie din istoria documentată a României. Potrivit clasamentului publicat de GRG, aceasta ocupă locul 124 în topul mondial al celor mai longevive persoane aflate în viață.
La cei 111 ani ai săi, cugireanca se apropie de recordul absolut al longevității în România. Acesta este deținut de Ilie Ciocan, veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial, care s-a stins din viață în luna mai 2026, la vârsta de 112 ani și 351 de zile. Dacă va depăși această vârstă, Noja Paladia va deveni oficial cea mai longevivă persoană din istoria documentată a României.
Povestea de viață a doamnei Paladia se întinde pe mai bine de un secol și traversează patru generații, de la anul nașterii sale, 1915, până la generația stră-strănepoților săi, născuți în 2015.
Astăzi, aceasta locuiește în propria casă din Cugir, unde este îngrijită cu devotament de fiica sa, în vârstă de 76 de ani, și de ceilalți membri ai familiei.
Împlinirea vârstei de 111 ani reprezintă nu doar o aniversare deosebită pentru familia sa, ci și un motiv de mândrie pentru comunitatea din Cugir, oraș care găzduiește una dintre cele mai longevive persoane din lume.
Îi transmitem și noi, pe acestă cale, cele mai sincere urări de sănătate, liniște și mulți ani binecuvântați alături de cei dragi. La mulți ani!
Constantin PREDESCU
-
Mondenacum 12 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 4 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum 9 luniFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Actualitateacum 9 luniMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile
-
Actualitateacum 4 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 9 luniStar Transmission a donat Cugirului o ambulanță complet echipată, destinată urgențelor sociale din oraș
-
Actualitateacum 9 luniMedic urolog nou, la Spitalul orășenesc Cugir
-
Mondenacum 4 luniMESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | cugirinfo.ro