Actualitate
Voinicii din Ighiu au câştigat şase din cele zece probe ale Decathlonului Dacic, desfășurat ieri la Cugir
Voinicii din cetatea dacică Ighiu au câştigat, ieri, Decathlonul Dacic, întreceri de bărbăţie, forţă şi curaj organizate în cadrul celei de-a X-a ediţii a Festivalului Cetăţilor Dacice – cel mai important festival dacic din România.
Manifestarea a fost găzduită în ultimele trei zile de vechea cetate dacică Singidava (oraşul Cugir de astăzi) şi a cuprins lupte între daci şi romani, ateliere antice, cascadorii ecvestre cu cei mai renumiţi cascadori români şi concerte în aer liber, invitată specială fiind legendara trupă PHOENIX.
Organizat în premieră la Singidava, Festivalul Cetăţilor Dacice a fost şi în acest an modul inedit şi unic prin care au fost promovate cetăţile dacice de pe raza judeţului Alba şi zestrea istorică importantă lăsată de civilizaţia dacică.
Festivalul Cetăţilor Dacice a continuat, duminică, în vechea cetate Singidava (Cugir), cele mai aşteptate manifestări fiind întrecerile dacice între voinicii din cele cinci cetăţi dacice de pe raza judeţului Alba: Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu şi Săsciori. Decathlonul Dacic a presupus 10 probe prin care au trebuit să treacă echipele de flăcăi din fiecare cetate dacică respectiv: Arcul viteazului, Rapid şi puternic, Suliţaşul Cetăţii, Cel mai iute de picior, Braţul de fier, Luptătorul, Îndemânare şi curaj, Să ne unim forţele, Voinicul din Cetate şi Cărăuşii Cetăţii. După aceste întreceri inedite de bărbăţie, forţă şi curaj, Decathlonul Dacic a fost câştigat în acest an de Cetatea Dacică Ighiu. Voinicii daci din Ighiu au câştigat şase din cele 10 întreceri dacice ale Decathlonului, iar pe următoarele poziţii s-au clasat cei din Cetatea de Baltă, Cricău, Săsciori şi Cugir. Cei mai curajoşi şi mai puternici voinici daci au fost premiaţi, nelipsind celebrele butoaie de vin dacic pentru marea petrecere la care vor participa duminică seara atât învingătorii cât şi învinşii.
„Întrecerile dacice reprezintă latura sportivă a Festivalului Cetăţilor Dacice fiind o competiţie inedită şi unică între voinicii daci din cele cinci cetăţi de pe raza judeţului Alba. Probele de forţă, îndemânare şi bărbăţie sunt inspirate din modul în care, în vechime, îşi testau dacii forţele şi sunt aşteptate de toţi cei care vin an de an la festival. Şi la această ediţie voinicii daci din cele cinci echipe au făcut un adevărat spectacol în arenă şi, indiferent dacă sunt învinşi sau învingători, cu toţii merită felicitări pentru modul în care duc mai departe aceste tradiţii ale strămoşilor daci” a spus profesorul Daniela Floroian, directorul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.
În cursul serii în marea tabără dacică amenajată pe Stadionul Parc din Cugir spectatorii au urmărit cu sufletul la gură cascadorii ecvestre realizate de trupa de cascadori „Vulturii Carpaţilor”, coordonată de celebrul cascador român Dan Motanu. „Vulturii Carpaţilor”, cea mai prestigioasă concentrare de cascadori profesionişti şi actori de marcă din România, este o echipă ce a reuşit să găsească balanţa perfectă între spectacolul de divertisment şi cel educaţional. Fiecare dintre reprezentaţiile lor sunt bine documentate şi au în spate scenarii create de profesionişti, unii dintre cei mai talentaţi actori români, armurieri şi specialişti în efecte cinematografice dar bineînţeles şi cascadori profesionişti recunoscuţi internaţional care folosesc cai dresaţi pentru scene de luptă şi recuzită specială adaptată fiecărui spectacol.
Pe parcursul zilei dacii şi romanii şi-au prezentat armele şi cele mai bune tactici de luptă, iar amfitrionul manifestărilor a fost, duminică, îndrăgitului prezentator TV Cosmin Seleşi. Festivalul Cetăţilor Dacice se va încheia duminică seara cu un spectacol folcloric susţinut de Ansamblul Folcloric „Augustin Bena” şi de ansambluri folclorice locale
Festivalul Cetăţilor Dacice – istoria trăită pe viu în vechea cetate dacică Singidava
Oraşul Cugir (vechea aşezare dacică Singidava) s-a întors în timp, cu peste 2.000 de ani în urmă, în vremurile când dacii stăpâneau liberi aceste tărâmuri. Singidava a găzdui în perioada 24 – 26 iunie a X-a ediţie a Festivalului Cetăţilor Dacice – cel mai important şi mai mare festival dacic din România. Aproape 200 de luptători daci şi romani, nimfe şi gladiatori au reînviat istoria şi legendele locale spunând într-un mod unic şi inedit poveştile dacilor liberi care au trăit în cetăţile de pe raza judeţului Alba. Cele trei zile ale festivalului au cuprins lupte între daci şi romani, ateliere antice, cascadorii ecvestre cu cei mai renumiţi cascadori români şi concerte în aer liber, invitată specială fiind legendara trupă PHOENIX.
Festivalul Cetăţilor Dacice este o marcă înregistrată a Consiliul Judeţean Alba, fiind cel mai important festival dacic din România. Evenimentul se desfăşoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) şi are ca scop promovarea tradiţiilor şi potenţialului turistic al judeţului Alba. Festivalul este deja o tradiţie în judeţul Alba şi a ajuns la ce-a de-a X-a ediţie fiind şi o întrecere inedită între flăcăii a cinci localităţi din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăţi dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu şi Săsciori.
ORGANIZATORI: Consiliul Judeţean Alba, Primăria Cugir, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba
PARTENERI: Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, Asociaţia Culturală pentru Istorie Vie
Biblioteca Judeţeană „Lucian Blaga” Alba, Casa de Cultură Cugir, Asociaţia Grupul Skepsis
Primării: Cetatea de Baltă, Cricău, Ighiu, Săsciori
SPONSORI: JIDVEI şi Bristot Coffee
Text și foto: Centrul de Cultură Augustin Bena Alba
Actualitate
Sâmbătă, 18 aprilie 2026: „Ziua Mondială a Artizanului” celebrată la Cugir
Primăria orașul Cugir organizează sâmbătă,18 aprilie 2026, între orele 15.00 – 19.00, prima ediție a Zilei Mondiale a Artizanilor, eveniment ce se va desfășura în Parcul Stadion din localitate.

Locația de la poalele Drăganei se va transforma într-un atelier de redescoperire a dibăciei prin universul culorilor și al lucrului făcut cu migală, eveniment dedicat celor care pun suflet în fiecare obiect creat manual.
Potrivit Dianei Dobrean, director al Centrului Cultural „Valentin Uritescu” Cugir, vizitatorii vor descoperi înnacest cadru, ateliere diverse: creații unice ale artizanilo iscusiți; ateliere diverse; ateliere de creație ale bunicilor Centrului pentru Persoane vârstnice ,,Lotus”
Vor concerta: Fanfara Cugir, Vasile Palfi și Ionel Neagu.
„Susțineți talentul local și pasiunea pentru frumos în comunitatea noastră, bucurându-vă de muzică live și o atmosferă relaxantă în aer liber. Veniți cu familia și prietenii să onorăm munca depusă cu migală și să ne bucurăm împreună de spiritul comunității noastre. După-amiaza va fi cu atât mai specială cu cât vom avea alături de noi artiști locali care vor întregi totul cu muzică live, oferind ambianța perfectă pentru o după-amiază de poveste”, este relatarea Dianei Dobrean.
Constantin PREDESCU
Actualitate
Sute de cugireni au participat la Slujba de Înviere oficiată la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”
Învierea Mântuitorului Iisus Hristos, a adus lumină și bucurie la Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” Cugir, unde sute de cugireni, cu mic cu mare, bătrâni și tineri, cu lumânări sau candale au participat la Slujba de Înviere.

Sfânta Lumină a ajuns în România în jurul orei 19.00 pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București, fiind preluată de delegații eparhiilor Patriarhiei Române. Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, aceasta va fi distribuită către toate parohiile din țară.
La ora 12.00, preoții au ieșit din biserică având lumânarea aprinsă cu Lumina Sfântă, și i–au îndemnat pe cei prezenți cu tradiționalele cuvinte: „Veniți de luați Lumină!”. După ce lumânările celor prezenți s-au aprins , alaiul având în frunte paștenii urmați de preoți alături de credincioși , au înconjurat biserica de trei ori, cântând: „Hristos a Înviat din morți, cu moartea pe moarte câlcând, și celor din morminte viață dăruindu-le”.

După ce au luat lumină, cei mai nerăbdători dintre enoriași, s-au îndreptat spre casă ori la rude pentru a le vesti și lor vestea Învierii Domnului. Dar cei mai mulți au ales să asiste la întreaga slujbă de Înviere. Învierea Domnului sau Paștile reprezintă cea mai importantă sărbătoare a creștinătății. Aceasta celebrează învierea Mântuitorului Iisus Hristos, la trei zile după ce a fost răstignit pe cruce.
La sfârșitul slujbei de Înviere, credincioșii au primit „Pască/Paști” – împărțite celor prezenți de către „păștenii” anului în curs. „Paștile” reprezintă pâinea sfințită și vinul binecuvântate în biserică, în cadrul sfintei Liturghii.

Credincioșii au luat Lumina Sfântă, cu care s-au îndreptat spre casă, cu grijă să nu se stingă pe drum, un obicei care se spune că aduce protecție și liniște căminului pentru tot restul anului.
Lumânarea aprinsă în noaptea de Paște simbolizează biruința vieții asupra morții și a luminii asupra întunericului.
Ea reprezintă Lumina lui Hristos, care a înviat din morți.
HRISTOS A ÎNVIAT!
Actualitate
8 aprilie 2025 – Păștenii din Cugir au dus mai departe tradiția care dăinuiește prin credință și respect pentru valori
În atmosfera profundă și binecuvântată a Săptămânii Mari, comunitatea din Cugir a trăit, în Miercurea Mare, unul dintre cele mai emoționante și reprezentative momente ale identității sale spirituale și culturale: ceremonialul tradițional al Păștenilor, desfășurat la Biserica „Sf. Treime”.

Păstrată cu sfințenie, această tradiție de o valoare religioasă și simbolică aparte continuă să unească generațiile în jurul credinței, al respectului față de înaintași și al continuității valorilor comunității locale. În cadrul ceremoniei religioase, desfășurate într-o atmosferă de solemnitate și profundă reculegere, cei care au împlinit vârsta de 60 de ani în cursul acestui an au fost cinstiți și implicați în pregătirea Sfintelor Paști, conform tradiției transmise din generație în generație.

Prezența autorităților și a aleșilor locali la acest ceremonial subliniază importanța deosebită pe care tradiția Păștenilor o are pentru identitatea comunității, fiind nu doar un act de credință, ci și o expresie autentică a patrimoniului cultural local.

Păștenii înseamnă mai mult decât un ritual religios. Ei reprezintă memorie colectivă, respect pentru trecut și comuniunea care dă sens prezentului și viitorului unei comunități. În preajma Învierii Domnului, astfel de momente ne reamintesc că lumina credinței și puterea tradițiilor sunt cele care păstrează vie legătura dintre oameni și valorile care îi definesc.
-
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 12 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 11 luniSfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum 6 luniFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Din judeţacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 6 luniMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile
-
Politicăacum 11 luniDeclarația primarului Adrian Teban, după publicarea rezultatelor finale ale turului întâi din alegerile prezidențiale 2025