Rămâi conectat

Cugireni

„Bujor cu Dor”, afacerea unor tineri din Cugir care a înflorit din dorul unei tinere pentru bunica ei

Cugir INFO

Publicat

în

Într-un colț liniștit din apropierea intrării în orașul Cugir, cunoscut de localnici sub numele de „Țara Vântului”, pe un teren moștenit din familie, Svetlana Toma și Remus Prața au ales să dea viață unei idei care miroase a primăvară, muncă și amintiri din copilărie. 

În urmă cu trei ani, cei doi au pus bazele unei plantații de bujori, transformată astăzi într-o mică afacere de familie, crescută cu răbdare și multă pasiune. Atât Svetlana cât și Remus lucrează în cadrul unei companii locale și, deși au job-uri stabile și solicitante, timpul liber și-l petrec aproape integral printre flori.

Totul a pornit când tânăra familie a hotărât să facă ceva cu o grădină moștenită de la familia lui Remus, dar și din dorul Svetlanei după bunica ei, o mare iubitoare de flori, care avea mereu bujori în grădină. Parfumul lor puternic și frumusețea aparte, au rămas întipărite în memoria nepoatei și s-au transformat într-un proiect de suflet.

„Primele plante le-am pus în 2023, iar bunica mea a decedat în noiembrie. Ea era mare iubitoare de flori. I-am zis «Bujor cu Dor» pentru ea, pentru dorul pe care îl simt de când nu mai este printre noi. Ea nu a mai apucat să îi vadă înfloriți, iar primele flori pe care le-am recoltat, în primul an, i le-am dus ei la mormânt. De atunci, primii care înfloresc și ultimii care înfloresc îi duc ei”, povestește femeia.

Când au avut ocazia să folosească terenul moștenit de Remus, cei doi au decis să încerce ceva diferit. Fără experiență în cultivarea bujorilor, au început să se documenteze singuri despre soiuri, plantare și întreținere.

 

„Lucrurile tehnice se învață, dar trebuie să îți placă să muncești și să îți placă florile. Noi am fost învățați de mici să muncim, așa că vine natural”, spune Svetlana.

Astăzi, pe terenul lor cresc peste 1.000 de plante din nouă soiuri diferite de bujori, toate parfumate. În toamnă, familia intenționează să planteze și soiuri noi, iar obiectivul este ca plantația să ajungă la 1.600 – 1.800 de plante.

„Se pare că le place pământul negru, îngrășat natural. Noi nu stropim plantele cu nimic și nu folosim azot sau îngrășăminte chimice”, explică cei doi.

Munca într-o plantație de bujori este însă una extrem de migăloasă. Florile trebuie îngrijite permanent, iar buruienile eliminate pentru ca rădăcinile să se dezvolte corect.

„Bujorii trebuie și săpați. Acum ne-am specializat și săpăm mecanizat. Trebuie foarte mare grijă să nu rănim planta. Dacă chemăm un om care nu știe, în 10 minute nu mai avem nimic. Din fiecare muguraș iese o plantă, iar dacă sunt tăiați, nu mai fac floare”, explică proprietarii.

De când au început această activitate, programul lor s-a schimbat complet: „Dormim mai puțin și lucrăm mai mult. Este foarte greu să găsești oameni care să ajute. Avem câțiva prieteni care vin destul de des, dar ne bazăm și pe ajutorul mamelor noastre Corina și Mioara. Iar faptul că Remus lucrează pe schimburi ne ajută mult. Ce nu pot face eu dimineața face el, iar după ce termin lucrul, după ora 16.30, sunt deja la flori”, mai spune Svetlana.

Investiția într-o astfel de cultură nu este deloc mică. Un bulb costă între 50 și 100 de lei, în funcție de soi, iar anumite varietăți pot ajunge chiar și la 500 de lei rădăcina.

În sezonul 2026, familia a recoltat deja peste 1.000 de fire de bujori, iar florile continuă să înflorească. Bujorii sunt vânduți atât „la fir”, direct către clienți, cât și către florăriile din zonă.

„Piața de desfacere este dificilă la început. Trebuie să fii vizibil, lumea să știe ce faci și să înțeleagă ce înseamnă un bujor de cultură. Noi avem atestat de producător pe bujor, iar în județul Alba nu mai există o plantație exclusiv de bujor”, spun cei doi.

 

Promovarea se face în special prin rețelele de socializare, unde tot mai mulți oameni descoperă plantația „Bujor cu Dor”.

„Mergem mult pe local. Mulți ne văd pe Facebook și Instagram și ne sună direct. Sunt persoane care vin doar să vadă florile. Dar cele mai multe comenzi merg către florării și către clienții direcți”, explică familia.

Deși recunosc faptul că este o activitate solicitantă, cei doi spun că nu ar putea renunța la ea.

„Nu este ceva ușor și nici pentru cineva căruia nu îi place pământul sau florile. Dar dacă îți place să muncești, satisfacția este foarte mare. Mie nu mi se pare greu să vin să sap câteva rânduri de bujori, chiar dacă avem job-uri zilnice”, spune Svetlana.

Pentru familia din Cugir, plantația de bujori nu înseamnă doar o sursă suplimentară de venit, ci și o legătură între generații, între amintirile păstrate despre bunici și dorința de a construi ceva durabil cu propriile mâini.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Cugireni

Răzvan Borza, cercetător ștințific originar din Cugir, implicat în descoperirea complexului proteic Zincore

Cugir INFO

Publicat

în

Răzvan Borza, originar din Cugir, în prezent cercetător ștințific la Netherlands Cancer Institute din Amsterdam, a fost co-autor al unui studiu publicat în luna iulie 2025, în prestigioasa revistă Science, despre descoperirea complexului proteic „Zincore”, un mecanism molecular nou, implicat în reglarea activării genelor.

Născut în orașul Cugir, unde tatăl său locuiește și în prezent, Răzvan Borza a urmat clasele primare ala Școlii Gimnaziale nr. 3 din Cugir iar mai apoi a aplecat în Spania. În prezent, acesta activează în domeniul cercetării științifice în cadrul Netherlands Cancer Institute din Amsterdam.

„În iulie 2025 am fost co-autor al unui articol publicat în revista Science, una dintre cele mai prestigioase reviste științifice din lume. Studiul prezintă descoperirea complexului proteic Zincore, un mecanism molecular complet nou, implicat în reglarea activării genelor și în dezvoltarea umană. Când acest mecanism nu funcționează corect, se asociază cu sindroame de dezvoltare la oameni”, ne-a declarat Adrian Borza.

În studiul publicat în revista Science, Răzvan Borza și echipa din care face parte au prezentat descoperirea complexului proteic Zincore, descris ca un mecanism molecular complet nou și încă puțin cunoscut, care controlează ce gene sunt activate și în ce moment. Potrivit cercetării, dereglarea acestui mecanism este asociată cu apariția unor sindroame de dezvoltare la oameni.

„Contribuția mea a fost să obțin primele imagini tridimensionale ale acestui complex prin cryo-EM, o tehnică care permite „fotografierea” proteinelor la scară atomică”, a explicat Răzvan Borza pentru ziarulunirea.ro.

În ce constă studiul „Zincore, an atypical coregulator, binds zinc finger transcription factors to control gene expression”

Expresia genelor este controlată de factorii de transcripție (TF), proteine care se leagă de ADN pentru a iniția transcripția. De regulă, factorii de transcripție au domenii distincte de legare de ADN și domenii efectoare.

Totuși, mulți factori de transcripție cu degete de zinc (ZNF), cea mai mare familie de factori de transcripție, se abat de la acest model. Bianchi și colaboratorii au descoperit Zincore, un complex format din două proteine, care se leagă de ZNF-uri și activează genele esențiale pentru dezvoltare. Zincore interacționează cu domeniile degete de zinc ale factorului de transcripție ZFP91, fixându-l pe ADN. Această descoperire evidențiază un mecanism de activare genetică nerecunoscut până acum și introduce un coregulator care ajustează fin programele de transcripție, se arată în rezumatul articolului la care a participat și Răzvan Borza.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Cugireni

Amintiri despre trecut cu Dr. Ing. Alexandru Jittu, primul director al „Uzinelor Libere” din Cugir

Cugir INFO

Publicat

în

Alexandru Jittu este cunoscut citititorilor Ziarului Unirea, de mai bine de 5 ani din vremea când a acordat 2 interviuri cotidianului nostru sub titlurile: „Dr. Ing. Alexandru Jittu – De la Zlatna în SUA via Uzina Mecanică Cugir, cu credința in Dumnezeu si matematică” și „Fabricile din Cugir – 1990, începutul sfârșitului. Amintiri despre trecut cu primul director al uzinelor libere din Cugir”.

De atunci și până în prezent, s-au produs schimbări în viața și cariera lui Al Jittu, fapt pentru care a avut amabilitatea să poarte un dialog pentru perioada care a trecut, să ne vorbească despre prezent și perspective de viitor.

„Pentru cei care nu mă cunosc, menționez că sunt fiu al Munților Apuseni născut, crescut si educat la Pătrângeni si Zlatna unde  s-a născut Tribunul Petru Dobra. La Zlatna a învățat Craiul Moților – Avram Iancu. Mie îmi spuneau colegii de facultate „Avrămuț Iancu”, fiindcă purtam parul foarte lung acoperit de o cușmă ce semăna cu a lui Avram Iancu, dar a mea nu era din blană de miel ci dintr -un material sintetic ieftin”, se dăstăinuie Alexandru Jittu.

• Cum mi-am început cariera la Cugir

Orașul Cugir are și va avea un loc special în inima si conștiința mea atât cat voi trăi:

Acolo m-am îndrăgostit de matematică și am început sa lucrez la nivel mult mai înalt decât cel cerut de programa școlară, acolo am început să rezolv și să propun probleme în Gazeta Matematică Seria B, acolo m-am format ca specialist în Mașini si Aparate Electrice, acolo m-am îndrăgostit și acolo am făcut cununia civila, acolo s-a născut și a crescut fiica mea pâna la 13 ani, acolo am avut marea șansă sa mă descătușez tehnic fără  nicio opreliște.

Tot la Cugir, știința ingineriei electrice mi-a fost testată atât în proiectele mele cât si a celor făcute de alții, cum a fost cel pentru punerea în funcțiune a liniei automate de producție de componente ale mașinii de spălat rufe ,,Automatic”, cel destinat Industriei de Apărare.

Conducerea UM Cugir mi-a dat șansa de a administra Secția Mașini Unelte Montaj, la doar 7 ani de la începerea activității mele ca inginer stagiar, în aceeași secție de mașini unelte.

• Director general la UM Cugir

În 1990 am fost numit director general. La UM Cugir. În acea funcție am încercat să dau ce era mai bun pentru viitorul angajaților de la UMCugir, dar din păcate nu am fost înțeles și ajutat, astfel că s- a ajuns unde s a ajuns.

Detaliile acelei perioade sunt scrise în Ziarul Unirea apărut in zilele menționate la începutul acestui articol.

Bineînțeles, ca pot fi contrazis că eram prea tânăr si nu știam cum sa construiesc viitorul.

Generalul Maftei Roșca de la Regia Autonomă de Tehnică Militară (ATMIL) a fost de acord sa facem la UM Cugir o reorganizare a unității mult mai flexibilaă cea existentă, nemaifiind funcțională în structura de înainte de 1989 când toate contractele de producție erau aduse de către firmele de comerț exterior din București, atât pentru mașini unelte cât și pentru produsele speciale, iar comerțul de stat ne dădea contracte pentru mașini de spălat, mașini de cusut, lanțuri, fuse, etc.

Începând cu 1990 aceste firme au început să se privatizeze și numărul de contracte pentru mașini unelte a scăzut, iar ICSM-urile au fost desființate.

In timpul unei deplasări  în Germania cu Generalul Roșca, am vizitat printre altele o uzină de strunguri. L am întrebat pe director neamț, câți oameni are in producție, câți are in vânzări si cat personal administrativ, marketing, supraveghere. Mi a zis ca are 2.500 de oameni din care: in producție 850, în vânzări, răspândiți în toate țările unde studiul de marketing a prevăzut existența unor proiecte viitoare unde strungurile erau necesare si 10 în administrație, marketing, supraveghere producție. De asemenea, mi-a spus că în țările unde marketingul a prognozat ca proiectele noi vor apărea in timp scurt, el avea deja strunguri în porturile acelor țări gata de livrare.

La UM Cugir noi aveam șase oameni la Desfacere și șase oameni la Import – Export, dar aveam de asigurat lucru la aproximativ 17.500 de salariați. Singura noastră șansă de supraviețuire a fost reorganizarea pe șapte module sub umbrela UM Cugir. Bineînțeles că trebuia făcută curățenie generală adică personalul care venea înainte de 1990 la o întreprindere de stat, în noile condiții, dacă nu era capabila să lucreze ceea ce era cerut prin fisa postului, trebuia sa plece din UM Cugir.

Cu siguranță ca astăzi, n-ar mai fii fost 17.500 de angajați, dar după calculele mele în jur de 5000-6000 de salariați tot ar mai fi rămas.

A fost foarte dureros pentru mine sa aflu ca in 2004, un Secretar de Stat la Industria de Apărare a venit la Cugir si a ordonat închiderea Fabricii de Mașini Unelte, în condițiile în care aceasta avea 86% din producție acoperită. A ordonat ca salariații sa fie trimiși acasă primind nu știu cate salarii compensatorii, iar pe secțiile și atelierele de la Fabrica de Mașini Unelte au fost puse lacăte. După aceea utilajele din secțiile si atelierele secției respective au fost vândute ca fier vechi. Deoarece din toate tarile foste membre CAER doar în Romania s a întâmplat dezastrul economic m-am gândit sa scriu o carte despre ce s-a întâmplat și care au fost dedesubturile, dar am fost sfătuit să stau cuminte.

• Întoarcerea in SUA. Impactul Pandemiei și proiectulTesla

In Februarie 2020  am fost în România la nunta Iuliei, fiica unui văr de-al meu, care ne a împrumutat banii necesari (in 1994) când am emigrat în Canada. M-am întors în SUA cu unul din ultimele zboruri din Europa spre America,  aprobate de către președintele Donald Trump .

Începuse perioada de Pandemie. Singura șansă de a lucra a fost de acasă prin intermediul calculatorului. Dumnezeu mi-a purtat de grijă și am primit un contract de Consultanță de la o firmă Germană subcontractoare a unei firme din Japonia. Inițial firma din Germania m- a vrut să conduc proiectul în uriașa fabrică Tesla de lângă Berlin. Le am fost recomandat de americanii de la prima fabrică Tesla, Freemont, California unde am condus cu succes un proiect foarte mare instalând zece roboți de transfer care erau cei mai puternici din lume la acea dată, în 2014, produși în Japonia și care puteau ridica fiecare aproximativ o tonă și jumătate.

Acest proiect ca și multe altele din viața mea profesională foarte bogată se afla descrise în cartea mea „De la Zlatna la Detroit cu credință în Dumnezeu și în Știință”, care va fii publicata în România în 2026.

Datorita felului cum am condus acel proiect am fost aprobat sa fac ofertă pentru fabricarea componentelor proiectate.

In Ianuarie 2021 am primit comanda de execuție in India la firma care le proiectase, transportul din India in portul din Texas, iar de acolo transportul cu camioanele la San Antonio,Texas unde firma japoneza a construit uzina de autocamioane. A fost un contract foarte bun fiindcă japonezii ne au plătit in avans jumătate din valoarea contractului pentru achiziționarea de materiale si plata salariilor celor din India.

• Vacanța  în România

Anul acesta, am avut șase săptămâni de vacanta de vis in Romania:

Reuniune cu foști colegi din conducerea UM Cugir din perioada când am fost director general. Aceasta reuniune a fost dedicată celei de a 225-a aniversari de la înființarea UM Cugir, în 1799.

Au fost maimulte evenimente: revederea de 50 de ani de la terminarea Liceului Industrial Construcții de Mașini -Specialitatea Mașini si Aparate Electrice; revederea de 44 de ani de la terminarea Facultății de Electrotehnică din Cluj Napoca; revederea de 55 de ani de la terminarea clasei a VIII-a.

Am avut încă doua evenimente foarte importante: întâlnire cu Academicianul Ioan Aurel Pop, Președintele Academiei Române și cu  Academician Nicolae Zamfir, Vicepreședinte Știință si Tehnologie; întâlnire cu foști colegi de la Mașini Unelte Montaj.

Toate aceste reuniuni au fost foarte emoționante, dar gradul de emoție a fost diferit. Reuniunea de la Cugir cu foști colegi din conducerea UM Cugir a fost cea mai emoționantă dintre toate fiindcă am trecut împreună prin multe situații grele.

Le mulțumesc si pe aceasta cale celor care au răspuns-prezent-chemării mele. Atmosfera a fost foarte calda, amintiri au fost depanate, cântece populare au fost cântate, iar restaurantul Drăgana ne a oferit bucate alese. Am fost onorați si de prezenta d-lui primar  Adrian Teban și a fostului primar Aurel Voicu, care ne-au adresat cuvinte frumoase.

 

A consmnat:
Constantin PREDESCU


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir