Cugireni
Un antreprenor născut la Cugir și care actualmente trăiește în Hong-Kong, dorește să deschidă o fabrică de măști în orașul de la poalele Drăganei
Ovidiu Olea s-a la Cugir iar apoi s-a mutat la Cluj și a părăsit România în 1999, la vârsta de doar 15 ani, întorcându-se în țară doar în vizită.
De șase ani locuiește în Hong-Kong, iar de la începutul pandemiei a început să tranzacționeze echipamente medicale de protecție.
Un român de 36 de ani a vândut zeci de milioane de măști de protecție din luna februarie până azi. Presa din Marea Britanie l-a supranumit „mogulul măștilor.”
Deși avea o afacere mică de tehnologie de plată, cu 20 de angajați în momentul izubcnirii pandemiei, românul a ajuns să fie unul dintre cei mai mari distribuitori de echipamente de protecție din toată lumea. El a acceptat să vorbească pentru G4media.ro despre cum a ajuns să tranzacționeze zeci de milioane de măști sau să importe din România în Asia zeci de tone de dezinfectant.
Să-l cunoaștem mai bine
„Am zis să fac eu o fabrică, mai bine. Am vrut s-o fac în România, eram pregătit cu totul, aveam banii necesari, cumpărasem și aparatul care producea măști. În România aveam avantajul de a plăti o chirie mai scăzută, aveam și mână de lucru, puteam face angajări și aveam și certificat european. Avantaje. Dar tocmai se intrase în starea de urgență. Din acest motiv am făcut-o în Hong Kong. Am investit 1 milion de euro în prima fază și mi-am deschis fabrică de producție în Hong Kong. Am mai invesit încă un milion. Am început să distribuim peste tot. Nu mă întrebați câte măști am vândut, nu știu să vă spun exact. Zeci de milioane. Până în aprilie am tranzacționat peste 48 de milioane de măști. Păi 10 milioane de măști am vândut unui singur client european, un client de lux foarte mare, care a cumpărat pentru angajații săi. Am vândut și guvernului din Hong-Kong, am vândut guvernului elvețian și altor distribuitori care le-au dat mai departe în lume. Din aprilie și până această toamnă am mai dat cam 12 milioane de măști, deci undeva la 60 de milioane de măști, să spunem. În ultima perioadă m-am axat doar pe corporații care și-au reluat activitățile. Sunt măști de calitate, din acest motiv s-au vândut.”
Tot în prima parte a anului, în paralel cu tranzacționarea măștilor, antreprenorul a reușit să ducă din România în Hong-Kong un avion cu 58 de tone de dezinfectant. Era perioada de dinainte ca România să intre în stare de urgență.
„Am fost la limită, am găsit foarte greu un avion atât de mare, un A330, dar am reușit să-l duc pe Otopeni, am încărcat marfa și-am vândut-o pe toată în Hong Kong. 300.000 de sticle cu gel le-am dat guvernului de aici, iar 300.000 le-am vândut în farmacii. În câteva ore. Gelul dezinfectant din România era foarte bun fiindcă avea și parafă de specialitate care îi conferea credibilitate. Era testat, acreditat, era trecut în registrul biocidelor. Tot gelul pe care l-am cumpărat era testat și era de calitate superioară. De la scandalul Hexi cu dezinfectanți, România verifică foarte bine, să știți, dezinfectanții. E printre puținele țări de unde poți cumpăra și iei de calitate. Am continuat cu fabrica. Producem numai măști de calitate FFP3, iar acum ne axăm pe măștile pentru copii, fiindcă nimeni nu face măști pentru copii. Suntem în plină producție. Am început să distribuim în Hong-Kong. Urmează să aducem și în Europa. Am așteptat certificarea lor, a durat destul de mult, dar sunt acreditate de SGS (Société Générale de Surveillance), unul dintre cele mai mari laboratoare din lume, cu sediul central la Geneva, în Elveția. Le vând cu 50 de cenți bucata, un preț corect, nu mincinos.”
Fabrici în România. Ovidiu Olea vrea să deschidă până la finalul anului o fabrică în România, iar anul viitor încă două.
„Am trei locații pe care le iau în calcul. La Cugir, unde m-am născut eu, la Miroslava, în Moldova și la Mizil. Cugirul are deschidere înspre Vest, Miroslava înspre est, iar Miziul merge spre Sud. Una mi-am propus să deschid anul acesta, iar apoi vreau să le am pe toate trei, dacă lucrurile merg bine”, spune Olea.
Omul afaceri susține că în România se va axa doar pe producție de FFP3, fără valvă, cu gramaj redus, să cântărească sub 10 grame, cele mai de calitate, pe care vrea să le vândă la sub 3 euro/bucata.
Ce scria presa britanică în aprilie
Jurnaliștii britanici de la The Guardian scriau despre Ovidiu Olea pe 28 aprilie, anul acesta, că este acesta a devenit în patru luni de zile un „mogul al măștilor.” Într-un interviu acordat publicației din Marea Britanie, românul recunoștea în aprilie, între altele, că a vândut în jur de 48 de milioane de măști de protecție. Potrivit sursei citate, Olea a dat măști în Hong Kong, în China, în Europa prin diplomați din Hong Kong și China și unor companii europene care au cumpărat pentru angajați.
Cum în toată lumea era criză acută de echipamente de protecție, jafurile erau o regulă la depozitele care produceau. Erau jefuite transporturi întregi. Camioane oprite, marfa luată.
Românul a angajat o firmă de mercenari înarmați din cap până în picioare. Din Durban, marfa urma să ajungă la Johannesburg, de unde să fie urcată într-un avion și trimisă în Hong Kong. 500 de kilometri de mers în Africa de Sud.
„Am angajat firma asta de securitate. Inițial voiam să merg și eu, dar nu se mai zbura din Hong Kong deloc. Chiar vorbisem cu cineva din Africa de Sud și spunea să nu vin, dacă vin, fără un pistol, măcar. Am fost șocat. Păi cum să vin cu pistolul? Îți dau eu, te costă atât, te aștept când ieși din aeroport din Johannesburg. Familia mi-a zis că sunt nebun, că-mi risc viața. Din fericire n-am putut pleca că s-au închis zborurile și n-am găsit legături. Angajasem firma aceasta de securitate. Ei nici nu au întrebat ce păzesc, ce trebuie să păzească. Când au ajuns la ușa fabricii și-au văzut că e transport de echipamente medicale și-au suplimentat oamenii. A fost transport cu escortă, cu șase persoane, fiecare înarmată de sus până jos. Drumul a fost cu mari emoții. Șoferul camionului a trebuit să doarmă într-o parcare, noaptea, iar oamenii au stat și-au păzit tirul. Peste 25 de ore a durat drumul. Erau toți banii mei, dacă se întâmpla ceva, azi nu vorbeam, eram în faliment. Nu cred că poate sta cineva liniștit în fotoliu când riscă tot. Dar mi-a ieșit”, spune Ovidiu.
255.000 de măști i-au ajuns în Hong Kong, măști pe care le-a vîndut în 2 ore
Ajutam la descărcat și la încărcat. Practic dădeam marfa jos dintr-un camion și îi ajutam pe cumpărători să o urce în mașinile lor. Apoi a urmat al doilea transport cu 300.000 de măști de această dată. La fel,le-a vândut pe toate în nici 3 ore. Văzând cum merg vânzările, românul s-a gândit să înceapă producția proprie de măști, să nu mai depindă de furnizori și de transportatori.
„La începutul verii în 1999 eram într-un car cu fân tras de boi, la Mârlaca, lângă Huedin,la bunici la țară, iar în luna august aterizam în Tokyo”, se amuză omul de afaceri. E începutul unui lung periplu. Părinții săi erau profesori universitari în Cluj-Napoca. Tatăl său preda robotica la Universitatea Tehnică, iar mama sa preda la catedra de Chimie a Universității Babeș-Bolyai. „Au primit o bursă oferită de Japonia și ne-am mutat cu toții la Tokyo. Eu, fratele meu și ei. Li s-a prelungit apoi contractul. Nu mă gândeam niciodată că nu mă voi întoarce să trăiesc înapoi în România. Tocmai intrasem atunci la liceu la Racoviță, în Cluj și urma să merg la școală în luna septembrie. În septembrie am mers la școală, dar în Tokyo. Am fost înscriși la o școală internațională, unde am intrat cu bursă” , iși amintește Ovidiu.
În Japonia, familia Olea a stat doi ani de zile. De-aici s-a mutat în Belgia, la Waterloo
„Mama a primit un post în Belgia. Eu mi-am continuat școala acolo, mi-am terminat liceul și aveam planuri să ajung în UK să-mi continui studiile. Am intrat la Universitatea Saint Andrews din UK, la relații internaționale și istorie. Mi-am schimbat apoi specializarea și am trecut la științe economice. Iar de acolo m-am angajat la City Bank în Londra. Aveam 23 de ani și aveam primul job.”
Românul le-a câștigat rapid încerederea englezilor și a avansat în poziții importante. A ajuns să conducă un departament global de vânzări cu peste 3000 de persoane.
În 2014, după 7 ani, Ovidiu Olea a cerut un transfer tocmai la capătul lumii, în Hong Kong. „Motivul e foarte simplu. Eu mi-am cunoscut viitoarea soție în Belgia, în liceu. Soția mea este din Japonia. Ne-am mutat în Asia să fim mai aproape de Japonia. Avem și doi copii, pe Traian și pe Amelia. Au fost botezați în România. Nunta noastră a fost făcută și în Japonia și în România, dar trăim în Hong Kong.”
Ovidiu a părăsit domeniul bancar și-a lucrat o perioadă în piața bursieră din Asia. Spune că nu va mai fi plătit niciodată de nimeni cu atât de mulți bani. La final de lună, în jur de 50.000 de dolari îi intrau în cont. El spune că s-a săturat să lucreze pentru alții și și-a deschis propria afacere, o firmă care se ocupa cu tehnologii de plată. 20 de angajați. Nici mulți, nici prea puțini. Firma îi mergea bine, dar a început pandemia de coronavirus în Asia.
Afacerea cu măști
E luna februarie, iar Ovidiu Olea încearcă să le găsească măști de protecție propriilor angajați. Vrea să cumpere 100 de bucăți de măști N95, cu protecție ridicată, dar nu găsește nicăieri.
„Wuhanul era închis, iar 80% din producția de măști în Asia era acolo. În Hong Kong nu se găseau nicăieri. China era în lockdown, nu mai funcționau nici fabricile, nu găseai în farmacii nimic și nici distribuitori. Am dat niște telefoane și-am ajuns prin cineva la un producător din Africa de Sud, North Safety din Durban, undeva în estul Africii de Sud. Era o fabrică acolo care producea. Vorbesc și spun că vreau să cumpăr 100, hai 200 de bucăți. Omul de la fabrică îmi zice: <<avem în jur de 300.000 de măști pe stoc de toate. Nu vrei să cumperi mai multe?>>Am zis că revin imediat. Am pus mâna pe telefon și am ajuns la diverși foști clienți de-ai noștri de la firmă, la anumite farmacii. Uitați, avem măști, cumpărați? <<Luăm tot ce aveți!>>, mi s-a spus. Am revenit cu comanda. Aveam 500.000 de dolari, toți banii mei, banii noștri adică, ai familiei, economiile noastre. Numărați-le că le iau, pregătiți-le de transport, le-am zis. Eu deja le vândusem fără să le am. Primul transport a fost de 255.000 de măști, un camion. Un transport cu mari emoții”, își amintește Ovidiu.
sursa: g4media.ro

Cugireni
Văduva de veteran de război, cugireanca Otilia Curelea, a împlinit 100 de ani
Văduva de veteran de război, Otilia Curelea, din Cugir a fost sărbătorită cu ocazia împlinirii venerabiliei vârste de 100 de ani. Este născută la 30 ianuarie 1925 în Cugir, de-a lungul timpului fiind martora unei perioade istorice deosebite, contribuind totodată, la formarea comunității locale.
Ca văduvă de veteran de război (soțul ei decedând în urmă cu 12 ani), Otilia Curelea a primit vizita la domiciliul său de pe strada „Alexandru Sahia”, a președintelui ANCMRR, col. (rtr.) Nicolae Panduru și a Președintelui Asociației Naționale a Veteranilor de Război – Subfiliala Cugir „Regele Ferdinand I” Alba, ing. Aurel Voicu.
Oaspeții au declarat că: „A fost o onoare să celebreze această vârstă impresionantă și să aducă un omagiu la împlinirea unui secol de viață”.
„Doamna Curelea, deși, imobilizată la pat, văzul, auzul și comportamentul de comunicare se află la un nivel satisfăcător, iar Aurica Lungu, îngrijitoarea sa susține că face toate eforturile pentru ca centenara să se simtă cât mai bine”, ne-a declarant Aurel Voicu.
Oaspeții au înmânat sărbătoritei un frumos tort, un buchet de flori, prcum și o diplomă înrămată cu înscrisul de: „La mulți ani 100 – ne revedem anul viitor”.
După cum a menționat Aurel Voicu, la Cugir mai sunt în evidența asociației, 8 urmașe de veterani de război din care 2 la Șibot, iar la nivelul Județului Alba mai sunt în viață doar 4 veterani de război.
Constantin PREDESCU
Cugireni
Cugireanca Otilia Curelea, sărbătorită de administrația locală cu ocazia împlinirii vârstei de 100 de ani
Cugireanca Otilia Curelea a fost sărbătorită joi, 30 ianuarie 2025, la împlinirea venerabilei vârste de 100 de ani. Reprezentanții administrației locale i-au dus flori și tort și au fost primiți cu zâmbetul pe buze și chipul senin.
„Astăzi sărbătorim cu mare bucurie o nouă realizare remarcabilă în comunitatea noastră – împlinirea a 100 de ani de viață a doamnei OTILIA CURELEA!
Este o onoare pentru noi să celebrăm această vârstă impresionantă și să aducem un omagiu la împlinirea unui secol de viață!
În cei 100 de ani, doamna Otilia Curelea a fost martora unei perioade istorice deosebite și a contribuit la formarea comunității.
La venerabila vârstă împlinită astăzi, doamna Otilia Curelea ne-a primit vizita cu zâmbetul pe buze și ne-a impresionat cu firea jovială și chipul senin, continuând astfel să își aducă aportul în comunitatea noastră prin exemplul dumneaei.
Îi dorim doamnei multă sănătate, fericire și momente de liniște alături de cei dragi!
La mulți ani, doamna Otilia Curelea! Vă mulțumim pentru tot ce ați oferit acestei comunități!”, au transmis reprezentanții Primăriei Cugir.
Cugireni
Cugireanca Noja Paladia dezvăluie secretul longevității sale: 109 ani de cumpătare și viață trăită în simplitate
Pe 20 iulie 2024, în orășelul liniștit din inima județului Alba, Noja Paladia a sărbătorit 109 ani de viață. Am întâlnit-o într-o zi de toamnă târzie, în locuința ei de pe Râul Mic, din Cugir. Cu părul nins de anii care au trecut peste ea și privirea parcă pierdută în negura timpului, tanti Noja parcă contemplă asupra unei vieți doar de ea știută.
Cea mai în vârstă femeie din județ, Noja Paladia s-a născut în 1915, în zi de mare sărbătoare, de Sfântul Ilie, și a fost căsătorită 45 de ani. Soțul ei, Simion Noja, a trecut la cele veșnice în 1989, înainte de revoluție. Paladia a avut patru copii și mai are 7 nepoţi şi 6 strănepoţi: „Tata a fost un om liniștit și s-au înțeles foarte bine, de-aia au și trăit împreună atâta, până el a murit bolnav de inimă, la 81 de ani”, spune Didina, fiica doamnei Noja.
• O viață retrasă, trăită în cumpătare
Noja Paladia a trăit o copilărie obișnuită în acele vremuri, muncind la câmp, având grijă de animale și ajutându-și familia în gospodărie. A fost casnică toată viața ei, s-a ocupat tot timpul de mâncare, grădină și a cusut la mașină. De asemenea, a fost o persoană care a citit foarte mult: „Tot ce aduceam eu de la bibliotecă citea. Dacă ziceam unde e Islanda, de exemplu, cum aveam globul pământesc, imediat căuta, «e acolo», zicea. Așa a fost ea, îi plăcea să se informeze, i-au plăcut foarte mult istoria și geografia”, mărturisește fiica ei. A citit și tot ce ținea de beletristica vremii, toate cărțile rusești, ”Anna Karenina”, ”Război și pace” și altele, dar și cărți românești sau ce găsea.
În tinerețe, Noja Paladia a stat 3 ani la Timișoara, unde avea 2 frați, unul inginer și o soră măritată acolo. „Au vrut să o țină și pe ea în orașul de pe Bega, să o angajeze la Poștă, avea 6 clase făcute, cum era pe atunci, dar nu a vrut”, povestește fiica femeii.
Tanti Noja a dus o viață retrasă, nu se prea ducea pe la prietene, mai mult veneau ele pe la ea: „Eram copii mulți, tata lucra, ea stătea acasă. Pe vremea aceea, femeile nu prea lucrau. Tata avea pământ la Geoagiu și mergea acolo și lucra pământul, mai mult ea”, își amintește fiica doamnei Paladia.
Tanti Noja a făcut și croitorie, dar pentru casă doar și pentru oamenii din satele de munte ale Cugirului: „Ea cosea, ei aduceau lapte, cartofi, făceau schimb. Asta a fost contribuția ei la casă”.
Mașina de cusut la care lucra femeia, cumpărată de soțul ei, mai există și acum în casa familiei, tanti Noja lucrând la ea până în urmă cu câțiva ani. În grădină a lucrat până aproape la 100 de ani, iar în ziua când a împlinit un secol de viață a făcut pentru ultima dată cozonaci.
• Secretul longevității, un trai echilibrat
Secretul longevității doamnei Paladia este o viață cumpătată. Nu a fumat niciodată, nu a băut alcool și a mâncat mereu cu măsură. Dieta sa, simplă și naturală, s-a bazat întotdeauna pe alimente tradiționale, cultivate în propria grădină. A crescut cu mâncare gătită acasă, cu legume proaspete și lactate, fără să facă excese.
A avut multe probleme cu stomacul din cauza sarcinilor și a fost operată de 3 ori la Timișoara. Cugireanca a consumat toată viața doar lapte de la munte și carne de pui crescuți în ograda familiei, dar și alte produse locale: „Nu a mâncat niciodată pui de alimentară. Eu zic că ăsta e secretul, o viață cumpătată, echilibrată. În afară că a băut cafea, nu a avut niciun viciu. Toate mâncărurile erau de casă, din produse de la producătorii locali. Nu a mâncat niciodată prăjituri din comerț, nici nu le gustă. Nepoatele îi mai zic că ele le-au făcut și atunci le bagă în gură, dar imediat le spune că «asta nu e de casă, nu îmi place»”, povestește fiica doamnei Paladia.
I-au plăcut mult dulciurile, ciocolata cu lapte cel mai mult, dar acum nu mai mănâncă. Fiica ei îi pregătește acum doar compoturi de mere, pere, gutui, pe care le pasează ca la copiii mici. De aproape 2 ani, mănâncă doar pâine cu lapte, de trei ori pe zi: „Îi mai fac câteodată mămăligă cu iaurt, dar nu prea vrea. Rareori mănâncă piure, iar singura prăjitură pe care o mai mănâncă e tiramisu, când fac de sărbători”, mai spune doamna Didina.
• Amintiri din vremuri de mult apuse
Fiica ei își amintește că după ce a intrat la liceu, a avut parte de o surpriză din partea mamei: „Atunci se intra greu la liceu și ce s-a gândit ea: aveam o poză făcută pe la prietene pe la bloc, atunci nici poze nu se prea făceau. Umblau pe stradă în acele vremuri vânzători ambulanți care, dacă le dădeai poze, îți făceau tablou. Mi-a făcut ea tablou, eram în uniformă, nu mi-a plăcut, dar a fost surpriza ei, a dat mulți bani pe ea”.
De sărbători, tanti Noja le făcea mereu cadouri copiilor săi. Le croșeta tot felul de articole vestimentare, după cum se purta pe vremea aceea: „Voiam să îmi fac fular cu căciulă, astea erau la modă. Ne ștrincănea ciorapi, veste, plovere. Croșeta mult și făcea și dantelă. De Crăciun, de Paști, ne cumpăra la toți haine noi. La băieți le lua treninguri, iar mie, cum eram singura fată, îmi făcea o rochie nouă. Îi aducea sora ei de la Timișoara materiale, atunci erau numai la metru. Și ea o cosea și o purtam cu șosete albe, cu sandale, cu teniși, cu ce găsea să cumpere la data aia, prea multe nu erau. Și cum eram singura fată, voia să mă îmbrace, să mă aranjeze”, își amintește doamna Didina.
Chiar ea a fost o femeie pedantă, își făcea singură haine, rochii și se îmbrăca frumos. Domnul și doamna Noja mergeau mult la film, chiar ei își cumpărau bilete pe vremea când încă era cinematograful ”7 noiembrie” la Cugir: „Mergeau și la spectacole, dar mai mult de muzică populară. Pe vremuri veneau multe spectacole în oraș, a fost și teatru, dar mai rar”, povestește singura fiică a doamnei Paladia, cea care o și îngrijește în prezent.
Cele două femei sunt ajutate acum de o vecină, doamna Noja nemaiputând să se deplaseze singură în ultima vreme. Fiica ei o mai ridică și își petrece puțin timp privind pe geamul cămăruței unde își trăiește bătrânețea, parcă cu gândul la vemurile ce s-au dus.
În Cugir, orașul ei natal, Noja Paladia este o adevărată legendă vie. An de an, este vizitată de familie, vecini, dar și de autoritățile care îi aduc flori și cadouri cu ocazia zilei de naștere. Pentru ei, Paladia este un exemplu de simplitate, cumpătare și înțelepciune, rezultatul unui trai echilibrat, o viață trăită cu măsură și respect pentru lucrurile simple.
-
Din judeţacum 10 luni
Mesaje de Paste 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 10 luni
Mesaje de Paște fericit 2024. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 6 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 10 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2025, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 10 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 12 luni
MESAJE de 8 MARTIE, Ziua Femeii 2024. Felicitări, urări și SMS-uri pentru femeile din viața voastră | cugirinfo.ro
-
Administraţieacum 5 luni
Premiu simbolic oferit de Primărie unor societăți comerciale din Cugir, cu prilejul aniversării a 225 de ani de tradiție industrială a orașului
-
Mondenacum 9 luni
Sfinții Constantin și Elena 2024. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro