Cugireni
Terezia Boruah: „Este o datorie morală de a sluji ţara asta, având în vedere că am trăit într-un sistem care a investit în noi”
La începutul lunii iunie 2013, doi medici clujeni, soţii Prabir şi Terezia Boruah, îşi începeau activitatea la secţia Chirurgie a Spitalului Orăşenesc Cugir.
A fost un pas mare care a dat speranţe renaşterii sistemului medical la Cugir, demonstrând că există medici tineri care doresc să profeseze în unităţi de sănătate din oraşe mai mici şi nu doar în centre universitare. Doctor Prabir Boruah, de origine indiană şi dr. Terezia Boruah, născută în localitatea Cătina-judeţul Cluj, ambii absolvenţi ai Universităţii de Medicină şi Farmacie din Timişoara, respectiv Cluj-Napoca, s-au întâlnit la un raport de gardă al perioadei de rezidenţiat la Clinica Chirurgie 3 din oraşul de la poalele Feleacului.
Din colegi de serviciu au devenit nu peste mult timp un cuplu hotărât să formeze o echipă care să se consacre vieţii şi sănătăţii semenilor. După o perioadă de 6 ani şi jumătate de activitate ca medici chirurgi în Cluj-Napoca, în aprilie anul trecut au ocupat posturile scoase la concurs, semnând cu Spitalul din Cugir un contract de muncă cu normă întreagă.
Nu pot fi trecute cu vederea demersurile depuse pentru a-i convinge pe cei doi doctori să vină la Cugir, de către managerul spitalului, ec. Silviu Samoilescu, precum şi susţinerea primită din partea primarului Adrian Teban, în asigurarea locuinţei pentru ei şi fiica lor într-unul din blocurile ANL.
Despre activitatea profesională desfăşurată în anii petrecuţi la Cluj, despre impresiile scurtei perioade de când tinerii soţi Boruah (35 şi 32 de ani), lucrează la Cugir cât şi despre gândurile lor de viitor, a avut amabilitatea să ne vorbească dna dr. Terezia Boruah.
– Cum de aţi ales Cugirul şi ce impresie v-a produs întâlnirea cu conducerea spitalului şi cu oamenii locului?
– Nu ştiam prea multe despre Cugir dar pot să vă spun că au existat serioase demersuri din partea managerului spitalului, iar ca să fiu sinceră, venirea noastră la Cugir a fost fără prea mare entuziasm, cu o oarecare strângere de inimă. Existau informaţii eronate potrivit cărora la Spitalul din Cugir, pe partea de chirurgie se spunea că nu se poate lucra. Prima noastră întrebare a fost dacă există o sală pentru operaţii. Ni s-a răspuns că da, deşi asta nu a readus entuziasmul. Avantajul îl reprezenta faptul că puteam lucra împreună cu soţul în serviciul chirurgical. Pentru că este destul de greu să găseşti într-un spital două posturi pe aceeaşi specialitate. Acum, după mai bine de o jumătate de an, pot să afirm că ne-am adaptat şi nu regretăm că am venit la Cugir. Ne-am propus să facem un pic de treabă şi cred că am reuşit.
– Când v-aţi hotărât să practicaţi chirurgia?
– În facultate partea de chirurgie am făcut-o cu doctorul Gomboşiu de la Clinica Chirurgie 1. De aici au şi început gândurile mele mai serioase legate de chirurgie. De medicină internă am fugit pentru că mi se părea că mă plictisesc îngrozitor. Şi atunci m-am gândit că e bine să fac ceva practic. Am făcut practică la Clinica Chirurgie 1 cu dr. Gomboşiu care e un didact desăvârşit şi am început să mă gândesc că chirurgia este o alternativă de luat în calcul, chiar dacă multă lume spune că asta e o meserie de bărbaţi. Chirurgia generală este o meserie dură şi cere rezistenţă, nu doar fizică, ci şi psihică. În practică am constatat că pot face faţă şi astfel am ajuns la Chirurgie 3 – între anul 4 şi 5. A fost foarte greu dar am demonstrat că rezist. Profesia de chirurg o consider o mare responsabilitate.
– Cum a fost prima voastră operaţie de care vă amintiţi?
– O colecistectomie laparoscopică, în 2007, o operaţie cu emoţii, deşi ştiam bine clinica, făcusem practica de vară în anul 4 acolo. Eram familiarizată cu personalul dar cu toate astea operaţia a fost o doză destul de serioasă de adrenalină.
– Care a fost şi este relaţia dumneavoastră cu pacienţii?
– Asta intră în obligaţiile unui medic, trebuie cunoscut istoricul pacientului şi partea strict medicală. Cunoscând partea medicală ajungi să cunoşti şi ce e în spatele ei şi asta are multă importanţă de a nu ne limita să fim simpli croitori. Bolnavul se preia de când s-a internat şi trebuie urmărit şi post operator, astfel încât să-i acorzi siguranţa necesară.
– Cum deosebiţi o operaţie uşoară de una dificilă?
– Greu de spus. Porneşti de la lucruri simple şi situaţiile se pot complica. Pot fi operaţii dificile de durată, astfel că de la operaţii diagnosticate ca simple pot apărea surprize destul de neplăcute care te pot pune în situaţii neplăcute.
– Care vi s-a părut cea mai dificilă operaţie?
– Au fost multe. Cele mai dificile fiind acelea care te ţin 7-8 ore în picioare. Acelea pot fi socotite operaţii grele. Ne-am confruntat şi ne confruntăm mereu cu situaţii dificile.
– Lucraţi în echipă cu soţul dvs. Vă consultaţi înainte de a intra în operaţie?
– Întodeauna ne consultăm pentru că patru ochi şi patru mâini aduc un plus în determinarea unui caz sau altul. În general, povestea fiecărui bolnav este dusă apoi şi acasă, unde discutăm, citim, ne consultăm. În situaţiile când este vorba de ceva mai complex ne consultăm şi cu cei care ne-au format.
– Aţi făcut o statistică în legătură cu numărul de pacienţi operaţi până în prezent?
– La Cugir am făcut 60 de intervenţii chirurgicale mari care au implicat anestezist. Pe lângă acestea, am avut 300 de intervenţii chirurgicale mici care au necesitat anestezie locală.
– Când am venit să realizăm interviul am văzut zeci de persoane aşteptând pe coridor şi la uşa cabinetului dvs. De ce atâta lume şi cum reuşiţi să faceţi faţă atâtor pacienţi?
– Sunt probleme care ţin de organizare dar şi probleme care ţin de educaţia pacienţilor în domeniul îngrijirii sănătăţii. Mai sunt şi limitările care se trag din sistemul în care ne învârtim şi anume condiţionările financiare ale actului medical de care se tot vorbeşte.
Un factor ce cântăreşte foarte greu în balanţa prezentării sau nu la medic. Expresia “Am venit la medic, acum trebuie să plătesc”, este un subiect care mă înfurie.
– Aveţi, după cum am aflat, o fetiţă, aţi sfătui-o să urmeze chirurgia?
– Aş sfătui-o să facă ce doreşte. Am primit acelaşi sfat la rândul meu. Provin dintr-o familie de profesori care m-au lăsat în pace. Asta nu înseamnă că m-au scăpat din frâu, dar nu m-au împins de la spate să fac un lucru sau altul. Am avut libertatea de a alege şi sper să am suficientă înţelepciune să i-o acord şi ei.
– V-aţi gândit vreodată să părăsiţi România şi să profesaţi în altă ţară?
– Nu. Aici sunt de pus în balanţă mai multe aspecte. Categoric aspectul financiar este hotărâtor în foarte multe situaţii, dar mai sunt şi altele care ţin de construcţia sufletească a fiecăruia. Există minusuri şi plusuri ale ideii de plecare. Despre plusuri v-am spus la început. Minusurile ţin de aspectul sufletesc al problemei. Şi apoi mai este şi o datorie morală de a sluji ţara asta, având în vedere că am trăit într-un sistem care a investit în noi atâţia ani. Să duci un student de la început până la capăt este un efort considerabil.
– De ce are nevoie secţia de Chirurgie a Spitalului din Cugir?
– Ar fi bine să existe în permanenţă un anestezist, în aşa fel încât operaţiile să poată fi efectuate mai des. Din păcate, cel care vine la Cugir o face doar în sistem de prestări servicii. În situaţia asta, prezenţa acestuia o zi sau două pe săptămână înseamnă temporizarea intervenţiei chirurgicale, iar bolnavii aşteaptă de multe ori ziua în care soseşte anestezistul. Aşa se întâmplă la aproape toate spitalele mici. În ceea ce priveşte aparatura, nu ne satisface în mod special dar ne descurcăm.
– Spitalul a achiziţionat, spre finele anului trecut, un aparat pentru chirurgie laparoscopică. De când începeţi să-l folosiţi?
– De săptămâna viitoare începem şi chirurgia laparoscopică. Am făcut două cursuri certificate de competenţă în domeniu încă din perioada rezidenţiatului. Deci avem pregătire în partea de chirurgie laparoscopică avansată.
– Cu ce gânduri porniţi la început de an 2014?
– Cu speranţe în mai bine şi cu gândul de a ne preocupa să ajutăm câţi mai mulţi oameni care ni se adresează. Munca rămâne pe primul plan şi nu se pune problema plecării din Cugir. Greu de spus ce se va întâmpla pe viitor. În plan personal, posibilităţi de avansare profesională nu pot spune că nu sunt şi aici. Sunt tot felul de variante de cursuri în străinătate. Este un subiect deschis.
– Doamna doctor, vă mulţumesc pentru interviu şi vă doresc sănătate, succes şi multe împliniri în noul an!
Cugireni
Cugireanca Irina Rita Codrea promovează tradițiile românești la evenimentul internațional „Voices in the Agora 2026”
O elevă a Colegiului Național „David Prodan” din Cugir se numără printre cei 42 de tineri din cinci țări europene care participă, în perioada 4–8 noiembrie 2026, la evenimentul internațional „Voices in the Agora 2026”, organizat la Cluj-Napoca. Irina Rita Codrea contribuie la promovarea tradițiilor românești și demonstrează că dialogul intercultural poate începe și prin intermediul gastronomiei.

Cluj-Napoca găzduiește, în perioada 4–8 noiembrie 2026, evenimentul internațional „Voices in the Agora 2026”, o inițiativă desfășurată în cadrul programului european Erasmus+, care reunește 42 de tineri din România, Irlanda, Malta, Slovacia și Spania.
Activitățile sunt organizate la Centrul Spiritual Manresa și au ca temă principală impactul inteligenței artificiale asupra societății, relațiilor interumane și valorilor care definesc conviețuirea în comunitățile contemporane.
Pornind de la conceptul agorei din Grecia antică, spațiu dedicat întâlnirilor, dezbaterilor și participării la viața comunității, proiectul își propune să readucă în actualitate importanța dialogului și a implicării civice, într-o perioadă în care tehnologia și mediul digital influențează tot mai mult modul în care oamenii comunică și interacționează.
Un loc important în cadrul întâlnirii îl ocupă relația dintre inteligența artificială și demnitatea umană, fiind abordate teme precum responsabilitatea individuală, discernământul moral și utilizarea tehnologiei în beneficiul societății.
Programul include conferințe, ateliere interactive, dezbateri, activități interculturale și exerciții practice. Participanții analizează provocările generate de dezvoltarea tehnologiei, de la dezinformarea online și influența algoritmilor asupra opiniilor publice până la păstrarea identității umane într-o societate tot mai digitalizată.
Totodată, tinerii sunt încurajați să reflecteze asupra limitelor inteligenței artificiale și asupra acelor aspecte ale vieții în care deciziile și responsabilitatea trebuie să rămână în mod fundamental umane.
Irina Rita Codrea, ambasador al tradițiilor românești în cadrul întâlnirii internaționale
Printre participanții la eveniment se află și Irina Rita Codrea, elevă a Colegiului Național „David Prodan” din Cugir, cunoscută pentru rezultatele sale școlare deosebite.
Tânăra cugireancă a avut ocazia să contribuie la promovarea identității culturale românești în cadrul serii internaționale, unde participanții au prezentat elemente reprezentative pentru țările din care provin.
Irina a ales să aducă în prim-plan gastronomia tradițională românească, pregătind o masă cu produse și bunătăți specifice țării noastre. Astfel, preparatele românești au devenit un prilej de întâlnire și schimb cultural între tinerii veniți din cele cinci state europene.
Despre această experiență a vorbit și tatăl său, Viorel Codrea, care a transmis un mesaj emoționant în mediul online, evidențiind bucuria de a-și vedea fiica implicată într-un asemenea eveniment internațional.
„La Cluj, în atmosfera internațională a evenimentului «Voices in the Agora», mezina noastră, Irina, pare să fi înțeles foarte bine că dialogul dintre culturi începe uneori… de la masă!
Printre idei, dezbateri, prietenii și voci venite din cinci țări, iată că și România își face auzită vocea într-un mod cât se poate de convingător: prin tradiții, bunătăți și câteva dintre deliciile gastronomiei noastre.
O masă cu produse tradiționale românești, pregătită pentru seara internațională, devine un mic ambasador al țării noastre. Pentru că, nu-i așa, poți vorbi despre România în multe limbi, dar unele gusturi au darul de a se face înțelese fără traducător!
Iar dacă tot ne apropiem de 1 Decembrie, Irina ne oferă o avanpremieră de Ziua Națională: fără paradă militară, fără discursuri oficiale, dar cu mult suflet, tradiție și, mai ales, cu masa românească la datorie!
Se pare că patriotismul are și el mai multe forme: uneori se exprimă prin cuvinte, alteori prin fapte, iar câteodată… printr-o bucată de bunătate tradițională românească!
Felicitări, Irina! Să duci cu bucurie și naturalețe mai departe frumusețea tradițiilor noastre și să fii, oriunde te-ai afla, o voce frumoasă a României!
La mulți ani, România! Încă nu-i 1 Decembrie, dar noi am început deja să sărbătorim!”, a transmis Viorel Codrea.
Participarea Irinei Rita Codrea la „Voices in the Agora 2026” reprezintă o experiență educațională și interculturală importantă, oferindu-i ocazia de a interacționa cu tineri din alte țări, de a-și împărtăși ideile și de a contribui la promovarea valorilor și tradițiilor românești.
Prin implicarea sa, tânăra din Cugir arată că identitatea națională poate fi promovată în forme simple și autentice, iar tradițiile, cultura și gastronomia rămân punți importante de legătură între oameni și comunități.
Cugireni
Alexandru Lazăr, originar din Cugir, publică o nouă carte la Editura Eikon
Părintele Arhidiacon Alexandru Lazăr, originar din Cugir, semnează volumul „Iconomia apropierii. Scrisori despre Dumnezeu Cel iubitor de oameni”, publicat la Editura Eikon din București. Cartea, care va fi disponibilă în curând cititorilor, aduce în atenție nevoia de ascultare, puterea vindecătoare a întâlnirii și regăsirea încrederii în Dumnezeu.

Scrisă în formă epistolară, lucrarea se adresează omului contemporan confruntat cu singurătatea, suferința și dificultatea de a-și exprima propriile neliniști. Paginile sale pornesc de la experiențe recognoscibile: dorința de a fi ascultat fără judecată, teama de a te apropia din nou după o dezamăgire și căutarea unor cuvinte care să aducă sprijin în momentele dificile.
„Mă gândesc uneori la cuvintele de care am fi avut nevoie într-un anumit moment al vieții și pe care nu ni le-a spus nimeni”, mărturisește autorul în prezentarea noii sale cărți. Din această preocupare se naște un volum în care reflecția teologică întâlnește sensibilitatea față de fragilitatea umană.
Cartea este structurată în trei secțiuni: „Gramatica întâlnirii – Scrisori ale prezenței într-un secol grăbit”, „Taina care ne cheamă – Scrisori din adâncul întâlnirii” și „Chipuri ale apropierii – femeia și taina întâlnirii”. Meditațiile propun o lectură a întâlnirilor lui Hristos cu oamenii, punând în lumină răbdarea, blândețea și respectul pentru libertatea persoanei. Un loc distinct îl ocupă întâlnirile cu femeile din Evanghelii și semnificația lor pentru înțelegerea credinței și a demnității umane.
Volumul beneficiază de prefața Pr. Prof. Univ. Dr. Theodor Damian, de la Metropolitan College din New York, intitulată „Pedagogia epistolară a Părintelui Alexandru Lazăr”. Postfața, „Apropieri care vindecă. Întâlniri cu Hristos pe malul sufletului”, este semnată de Dr. Iulia Medveschi, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Autorul își exprimă recunoștința față de cei doi semnatari, precum și față de editorul Valentin Ajder, pentru sprijinul acordat apariției cărții.
Originar din Cugir, Alexandru Lazăr este absolvent al Seminarului Teologic Ortodox Sfântul Simion Ștefan din Alba Iulia (șef de promoție) Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (șef de promoție) și doctorand al aceleiași instituții. După o perioadă de slujire la Chicago, își desfășoară în prezent activitatea la Constanța. Preocupările sale teologice și literare urmăresc relația dintre credință și experiența concretă a omului, cu atenție pentru suferință, libertate și nădejde.
Prin noua sa carte, autorul dorește să ajungă inclusiv la cititorii pentru care rugăciunea a devenit dificilă sau a căror relație cu Dumnezeu a fost afectată de experiențe dureroase. Scrisorile le oferă un prilej de reflecție și încurajarea de a relua un dialog întrerupt.
„Iconomia apropierii. Scrisori despre Dumnezeu Cel iubitor de oameni” va fi disponibilă în curând la Editura Eikon. Detaliile privind disponibilitatea volumului și viitoarele lansări vor fi anunțate ulterior de autor.
-
Mondenacum 7 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 7 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 7 luniMESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | cugirinfo.ro
-
Economieacum 10 luniAngajații Fabricii de Arme Cugir au intrat în grevă japoneză. Vezi cauza protestului și ce revendicări au aceștia
-
Actualitateacum 7 luniNume de femei și bărbați care se sărbătoresc de Florii 2026 | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 11 luniMesaje de Sfântul Nicolae 2025. Felicitări și urări de Moș Nicolae pentru cei dragi | cugirinfo.ro
-
Economieacum 10 luniRadu Coroamă, director general Fabrica de Arme Cugir, despre greva japoneză a salariaților: „Împreună cu sindicatul am stabilit începerea negocierilor”
-
Sportacum 11 luniAtletul cugirean Vasile Hârjoc, premiat de Federația Română de Atletism pentru rezultate obținute în competițiile europene
carmen
19.01.2014 la 18:34
FELICITARI PENTRU TOT CEEA CE FAC PENTRU SPITALUL NOSTRU. AVEAM NEVOIE DE OAMENI CA DANSII, NISTE PERSOANE DEOSEBITE CARE DAU TOT CE ESTE MAI BUN PENTRU A SALVA VIETI, FACAND ACEASTA MESERIE DIN PASIUNE, FARA INTERESE MATERIALE(SPAGI). SUCCES IN CONTINUARE!
Ioan cristea
19.01.2014 la 21:58
Am aflat de cei doi medici in urma cu o luna,aveam neloie de un consult.M-am prezentat in spital si am asteptat sa-mi vina rindul pt. consultatie.Am fost invitat politicos sa intru in cabinet,am fost consultat iar dupa consult am bagat mina in buzunar unde aveam o suma de bani si am incercat sa-i ofer medicului.Ma strapuns cu o privire glaciara si a spus sec NU.Apoi cu o voce calma mi-a spus ….Mergeti si faceti investigatiile urmatoare (la Cugir nu se puteau realiza)si apoi veniti ca va ajut cu drag daca sunt probleme.
Am plecat putin nedumerit dar am aflat ca OMUL, medicul PRABIR este facut din alt …..ALUAT. Tot respectul,ma inchin in fata unor astfel de OAMENI.