Cu 33 de ani în urma, în ziua de 21 Decembrie 1989, Cugirul devenea al doilea oraș liber de regimul comunist, după Timișoara și al patrulea oraş din România în care au izbucnit manifestări împotriva regimului Ceauşescu.

În 2001, Cugirul a fost declarat oraş martir al Revoluţiei de la 1989. În argumentarea cererii, Consiliul Local al oraşului Cugir a prezentat desfăşurarea evenimentelor aşa cum au fost, în urma consultării participanţilor, a declaraţiilor scrise şi a fotografiile existente.  În ziua de 21 decembrie 1989, în jurul orei 10.00, la Întreprinderea Mecanică Cugir, în faţa Secţiei Sculărie s-au adunat în jur de 50 de persoane,  comentând despre evenimentele de la Timişoara. Au sunat sirenele macaralelor, s-a  bătut  clopotul de alarmă al secţiei și s-a păstrat  un moment de reculegere pentru un student cugirean împuşcat la Timişoara. A fost semnalul revoltei. S-a încercat un dialog între conducerea de partid locală și munctori, demers rămas însă fără vreun rezultat.

Grupul porneşte spre clădirea conducerii întreprinderii, trecând prin faţa secţiilor: Maşini-unelte, Cuplaje, Turnătorie de precizie. După o scurtă staţionare la Pavilionul Central, coloana se îndreaptă pe traseul:  Secţia Prototipuri, Fabrica de Produse Tehnice, Turnătoria de fontă, Secţia M.U Montaj, Bobinaj, Mecano-Energeic III, Mecanică IV, Mecanică II şi Mecanică VIII. Ieșită în stradă,  coloana manifestanţilor, cu steagul tricolor în frunte, iese pe poarta fabricii de electrocasnice şi parcurge traseul: Strada Doinei, Al. Sahia, Tineretului, Victoriei, Stadionului, Sfatul Popular şi se opreşte scurt timp în faţa porţii oficiale a I.M. Cugir. Se scandează lozinca ,,Veniți cu noi”.   Apoi se îndreaptă către I.M.C. II, trecând prin faţa Ocolului Silvic, IFET, Şcoala Generală Nr. 1, piața de sus a orașului. Se alătură noi manifestanţi.  După intrarea în IMC II, coloana manifestanţilor parcurge traseul secţiilor Mecanica V, Mecanică VII, Mecano-Energetic II, Mecanica VI, pavilionul tehnic şi administrativ. Apoi coloana se întoarce la Consiliul popular şi miliţie. Unitatea de securitate din incinta IMCugir , care asigura paza unității trimite în fața sediului primăriei și a unor anexe de interes public ale acesteia, câțiva militari înarmați (fără muniție), dar care sunt la scurt timp retrași și trimiși în cazarmă.

La primărie, lozincile cu însemnele PCR și Consiliul Popular, sunt sparte și eliminate de pe faţada clădirii. (Interesant este faptul că insemnele de pe clădirea primăriei  au fost distruse de către două persoane care nu erau din Cugir). Coloana se îndreaptă spre Miliţie, unde se presupune că sunt persoane arestate. Se cere din partea demonstranților să fie eliberați cei reținuți. Se neagă că ar exista arestați și nu se acceptă o verificare. Șeful Miliţiei, căpitanul Valentin Pop împreună cu subordonaţi ai săi, cu reprezentanţi ai securităţii judeţene, comandantul pompierilor din judeţ se blochează în sediul Miliţiei. Demonstranții rup cablurile telefonice și incendiază mai multe maşini (cu ,,cocteiluri Molotov”). În jurul orelor 17.00 – 17.30, clădirea miliţiei este incendiată.  Sub pericolul arderii de vii, comandantul miliției, Valentine Pop și Ilie Staicu, sar de pe terasa miliției spunând că ,,miliția este cu poporul” și că se predau.  Sunt însă linșați, uciși în mod barbar de către așa ziși revoluționari, iar cadavrele lor profanate. Se înregistrează primele victime din rândul demonstranților, răniţi şi morţi. Răniţii sunt transportaţi la spital. Medicii răspund cu promptitudine solicitărilor.  Pe la orele 21.00 – 21.30, la Consiliul popular sunt sparte geamurile la parter,  este forţată uşa de la intrare, se aruncă cu benzină pe jos şi clădirea este incendiată. Pompierii militari, cu 2 maşini aduse din Orăştie şi 2 din Alba Iulia nu pot interveni fiind obligate să se retragă. În jurul orei 24.00, focul este stins, dar se fac scrum documente ce țin de partea administrativă, inclusiv arhiva primăriei. Demonstranții pornesc în grupuri tot mai mari pe străzile orașului. Sunt devastate librăriile, operele lui Ceauşescu sunt aruncate în stradă şi arse. Nu scapă de furia unor revoluționari, nici bunurile unor demnitari politici și a unor milițieni din localitate. Agoniseala aflată în locuințele acestora este aruncată în stradă și incendiată. La fel s-a întâmplă și cu mașinile care și ele sunt incendiate. În noaptea de 21 Decembrie 1989, Comandamentul Gărzilor Patriotice se întruneşte la ora 1.00 şi organizează paza obiectivelor  de la U.M. Cugir. Sosesc vânătorii de munte din Alba Iulia, care pătrund în U.MC, cu scopul de a o apăra de un eventual atac.   În ziua de 22 Decembrie 1989, are loc în zona Pieţei Complex, o adunare populară. Mulţimea se îndreaptă spre Spital, apoi se opreşte în faţa U.M.C., lângă fântâna artezienă. În 22 decembrie, în jurul orei 8.00, au loc discuțiile pentru constituirea conducerii oraşului. Are loc o a doua adunare populară pe stadionul oraşului, unde fuseseră montate microfoane. Este ales un comitet local format din: Cristea Ioan (printre primii revoluționari ai orașului și primul primar al unui oraș liber), Pîclişan Filip, preotul Donu Gheorghe, Filimon Ioan, hotărându-se formarea Frontului de Salvare Naţională. La ieşirea din stadion, revoluționarii au auzit de la postul de radio despre fuga lui Ceauşescu.  În jurul orei 11.00, Statul Major al Vânătorilor de munte este mutat de la Uzina mecanică la Clubul Muncitoresc şi îşi fixează obiectivele de apărare în oraş. Chiar în dimineaţa zilei de 22 Decembrie 1989 sunt organizate gărzile pentru asigurarea ordinii în oraş. Se distribuie arme gărzilor şi populaţiei.

Existând disoluția autorității de ordine în oraș, prin incendierea miliției și fuga lucrătorilor din instituție, se formează o grupă de ordine formată din milițieni în rezervă. În după-amiaza zilei de 22 şi dimineaţa zilei de 23 decembrie, s-a intrat în dispozitivul de apărare al fabricii de armament și muniție. Din 23 decembrie, conducerea patrulelor este preluată de colonelul Verdeş Ştefan. Se constituie un Stat major militar prin implicarea ofiţerilor Recepţiei Tehnice Militare. În 23 decembrie 1989 are loc o nouă adunare populară, în faţa Clubului Muncitoresc pentru lărgirea comitetului coordonator al oraşului, iar din 26 decembrie, acest comitet se transformă în Consiliul Frontului Salvării Naţionale. La Cugir au existat conform datelor, 3 morți și 68 de răniți. Trei bărbaţi au fost condamnaţi la pedepse între 10 şi 13 ani de închisoare pentru linşarea comandantului Miliţiei Cugir, Valentin Pop şi a subofiţerului Ilie Staicu.Pentru ca evenimentele să nu fie date uitării, membrii Asociației 21 Decembrie 1989, vor organiza sâmbătă, 21 Decembrie 2022, o comemorare a celor care s-au jerfit în acele zile pentru libertate. Programul începe la ora 14.00, la troița din fața Primăriei Cugir unde va avea loc o slujbă de pomenire și vor fi depuse coroane de flori din partea oficialităților locale și județene. Tot în aceeași zi, de la ora 12.30, la sediul Poliției orașului Cugir va avea loc un parastas de pomenire în amintirea celor doi lucrători ai miliției Cugir decedați în seara zilei de 21 decembrie 1989.

Constantin PREDESCU