Rămâi conectat

Actualitate

Orașul Cugir, la 33 de ani de la Revoluția din Decembrie 1989: Filmul evenimentelor din cel de-al doilea oraș declarat „liber de comunism”, după Timisoara

Cugir INFO

Publicat

în

Cu 33 de ani în urma, în ziua de 21 Decembrie 1989, Cugirul devenea al doilea oraș liber de regimul comunist, după Timișoara și al patrulea oraş din România în care au izbucnit manifestări împotriva regimului Ceauşescu.

În 2001, Cugirul a fost declarat oraş martir al Revoluţiei de la 1989. În argumentarea cererii, Consiliul Local al oraşului Cugir a prezentat desfăşurarea evenimentelor aşa cum au fost, în urma consultării participanţilor, a declaraţiilor scrise şi a fotografiile existente.  În ziua de 21 decembrie 1989, în jurul orei 10.00, la Întreprinderea Mecanică Cugir, în faţa Secţiei Sculărie s-au adunat în jur de 50 de persoane,  comentând despre evenimentele de la Timişoara. Au sunat sirenele macaralelor, s-a  bătut  clopotul de alarmă al secţiei și s-a păstrat  un moment de reculegere pentru un student cugirean împuşcat la Timişoara. A fost semnalul revoltei. S-a încercat un dialog între conducerea de partid locală și munctori, demers rămas însă fără vreun rezultat.

Grupul porneşte spre clădirea conducerii întreprinderii, trecând prin faţa secţiilor: Maşini-unelte, Cuplaje, Turnătorie de precizie. După o scurtă staţionare la Pavilionul Central, coloana se îndreaptă pe traseul:  Secţia Prototipuri, Fabrica de Produse Tehnice, Turnătoria de fontă, Secţia M.U Montaj, Bobinaj, Mecano-Energeic III, Mecanică IV, Mecanică II şi Mecanică VIII. Ieșită în stradă,  coloana manifestanţilor, cu steagul tricolor în frunte, iese pe poarta fabricii de electrocasnice şi parcurge traseul: Strada Doinei, Al. Sahia, Tineretului, Victoriei, Stadionului, Sfatul Popular şi se opreşte scurt timp în faţa porţii oficiale a I.M. Cugir. Se scandează lozinca ,,Veniți cu noi”.   Apoi se îndreaptă către I.M.C. II, trecând prin faţa Ocolului Silvic, IFET, Şcoala Generală Nr. 1, piața de sus a orașului. Se alătură noi manifestanţi.  După intrarea în IMC II, coloana manifestanţilor parcurge traseul secţiilor Mecanica V, Mecanică VII, Mecano-Energetic II, Mecanica VI, pavilionul tehnic şi administrativ. Apoi coloana se întoarce la Consiliul popular şi miliţie. Unitatea de securitate din incinta IMCugir , care asigura paza unității trimite în fața sediului primăriei și a unor anexe de interes public ale acesteia, câțiva militari înarmați (fără muniție), dar care sunt la scurt timp retrași și trimiși în cazarmă.

La primărie, lozincile cu însemnele PCR și Consiliul Popular, sunt sparte și eliminate de pe faţada clădirii. (Interesant este faptul că insemnele de pe clădirea primăriei  au fost distruse de către două persoane care nu erau din Cugir). Coloana se îndreaptă spre Miliţie, unde se presupune că sunt persoane arestate. Se cere din partea demonstranților să fie eliberați cei reținuți. Se neagă că ar exista arestați și nu se acceptă o verificare. Șeful Miliţiei, căpitanul Valentin Pop împreună cu subordonaţi ai săi, cu reprezentanţi ai securităţii judeţene, comandantul pompierilor din judeţ se blochează în sediul Miliţiei. Demonstranții rup cablurile telefonice și incendiază mai multe maşini (cu ,,cocteiluri Molotov”). În jurul orelor 17.00 – 17.30, clădirea miliţiei este incendiată.  Sub pericolul arderii de vii, comandantul miliției, Valentine Pop și Ilie Staicu, sar de pe terasa miliției spunând că ,,miliția este cu poporul” și că se predau.  Sunt însă linșați, uciși în mod barbar de către așa ziși revoluționari, iar cadavrele lor profanate. Se înregistrează primele victime din rândul demonstranților, răniţi şi morţi. Răniţii sunt transportaţi la spital. Medicii răspund cu promptitudine solicitărilor.  Pe la orele 21.00 – 21.30, la Consiliul popular sunt sparte geamurile la parter,  este forţată uşa de la intrare, se aruncă cu benzină pe jos şi clădirea este incendiată. Pompierii militari, cu 2 maşini aduse din Orăştie şi 2 din Alba Iulia nu pot interveni fiind obligate să se retragă. În jurul orei 24.00, focul este stins, dar se fac scrum documente ce țin de partea administrativă, inclusiv arhiva primăriei. Demonstranții pornesc în grupuri tot mai mari pe străzile orașului. Sunt devastate librăriile, operele lui Ceauşescu sunt aruncate în stradă şi arse. Nu scapă de furia unor revoluționari, nici bunurile unor demnitari politici și a unor milițieni din localitate. Agoniseala aflată în locuințele acestora este aruncată în stradă și incendiată. La fel s-a întâmplă și cu mașinile care și ele sunt incendiate. În noaptea de 21 Decembrie 1989, Comandamentul Gărzilor Patriotice se întruneşte la ora 1.00 şi organizează paza obiectivelor  de la U.M. Cugir. Sosesc vânătorii de munte din Alba Iulia, care pătrund în U.MC, cu scopul de a o apăra de un eventual atac.   În ziua de 22 Decembrie 1989, are loc în zona Pieţei Complex, o adunare populară. Mulţimea se îndreaptă spre Spital, apoi se opreşte în faţa U.M.C., lângă fântâna artezienă. În 22 decembrie, în jurul orei 8.00, au loc discuțiile pentru constituirea conducerii oraşului. Are loc o a doua adunare populară pe stadionul oraşului, unde fuseseră montate microfoane. Este ales un comitet local format din: Cristea Ioan (printre primii revoluționari ai orașului și primul primar al unui oraș liber), Pîclişan Filip, preotul Donu Gheorghe, Filimon Ioan, hotărându-se formarea Frontului de Salvare Naţională. La ieşirea din stadion, revoluționarii au auzit de la postul de radio despre fuga lui Ceauşescu.  În jurul orei 11.00, Statul Major al Vânătorilor de munte este mutat de la Uzina mecanică la Clubul Muncitoresc şi îşi fixează obiectivele de apărare în oraş. Chiar în dimineaţa zilei de 22 Decembrie 1989 sunt organizate gărzile pentru asigurarea ordinii în oraş. Se distribuie arme gărzilor şi populaţiei.

Existând disoluția autorității de ordine în oraș, prin incendierea miliției și fuga lucrătorilor din instituție, se formează o grupă de ordine formată din milițieni în rezervă. În după-amiaza zilei de 22 şi dimineaţa zilei de 23 decembrie, s-a intrat în dispozitivul de apărare al fabricii de armament și muniție. Din 23 decembrie, conducerea patrulelor este preluată de colonelul Verdeş Ştefan. Se constituie un Stat major militar prin implicarea ofiţerilor Recepţiei Tehnice Militare. În 23 decembrie 1989 are loc o nouă adunare populară, în faţa Clubului Muncitoresc pentru lărgirea comitetului coordonator al oraşului, iar din 26 decembrie, acest comitet se transformă în Consiliul Frontului Salvării Naţionale. La Cugir au existat conform datelor, 3 morți și 68 de răniți. Trei bărbaţi au fost condamnaţi la pedepse între 10 şi 13 ani de închisoare pentru linşarea comandantului Miliţiei Cugir, Valentin Pop şi a subofiţerului Ilie Staicu.Pentru ca evenimentele să nu fie date uitării, membrii Asociației 21 Decembrie 1989, vor organiza sâmbătă, 21 Decembrie 2022, o comemorare a celor care s-au jerfit în acele zile pentru libertate. Programul începe la ora 14.00, la troița din fața Primăriei Cugir unde va avea loc o slujbă de pomenire și vor fi depuse coroane de flori din partea oficialităților locale și județene. Tot în aceeași zi, de la ora 12.30, la sediul Poliției orașului Cugir va avea loc un parastas de pomenire în amintirea celor doi lucrători ai miliției Cugir decedați în seara zilei de 21 decembrie 1989.

Constantin PREDESCU




Actualitate

Miercuri, 21 octombrie 2026, scriitorul Vasile Dumitru își lansează volumul „Vitralii”, la Centrul Lotus din Cugir

Cugir INFO

Publicat

în

Direcția de Asistență Socială Cugir organizează miercuri, 21 octombrie 2026, de la ora 17:00, la sediul Centrului Lotus, lansarea celui de-al nouălea volum semnat de scriitorul Vasile Dumitru, intitulat „Vitralii”.

Evenimentul va reuni poeți, pictori și cântăreți, într-o întâlnire dedicată cuvântului și artei, în care literatura se va împleti cu expresia artistică.

Invitația la eveniment este însoțită de un îndemn poetic al autorului, care vorbește despre puterea lecturii și a încrederii în sine:

„De vrei să vezi departe, aprinde o făclie.
Când vrei să crezi în tine, citește-o poezie…”

Lansarea volumului „Vitralii” se anunță astfel o întâlnire dedicată poeziei și dialogului dintre diferite forme de artă.




Citește mai mult

Actualitate

De la Mădulari la Timișoara și Cugir: Manifestare Cultural – Științifică, dedicată celor 525 de ani de istorie a unei comunități rurale românești

Cugir INFO

Publicat

în

Asociația Oamenilor de Știință din Mădulari a organizat, la Cugir, o manifestare cultural-științifică dedicată istoriei, tradițiilor și identității comunei Mădulari din județul Vâlcea. Evenimentul a avut loc în 17 octombrie 2026 și a reprezentat a treia etapă de prezentare și dezbatere a unui volum monografic consacrat celor peste cinci secole de evoluție a comunității.

Manifestarea s-a desfășurat în Sala Composesoratului Grăniceresc din Cugir și a reunit cadre didactice, reprezentanți ai Bisericii, specialiști în patrimoniu, oameni de cultură și membri ai comunității locale. Inițiativa a fost coordonată de prof. univ. dr. asociat Alexandru Burtea, fondator al Asociației Oamenilor de Știință din Mădulari (AOS Mădulari).

Evenimentul a urmărit să evidențieze importanța cercetării istoriei locale pentru cunoașterea și conservarea patrimoniului rural românesc.

O monografie dedicată perioadei 1501–2026

În centrul întâlnirii s-a aflat volumul „Mădulari (Beica), județul Vâlcea. Locuri, Vremuri, Oameni. Studiu istorico-etnografic (1501–2026)”, coordonat de prof. univ. dr. Gheorghe Bonciu și prof. univ. dr. Alexandru Burtea și publicat în 2026 la Editura ALMAROM din Râmnicu Vâlcea.

Lucrarea, care depășește 475 de pagini, reunește informații despre geografia localității, istoria și evoluția sa administrativă, instituții, învățământ, spiritualitate, ocupații și tradiții. Cercetarea urmărește să recupereze memoria colectivă și experiențele generațiilor care au contribuit la dezvoltarea comunității Mădulari-Beica.

Intervalul cronologic cuprins între anii 1501 și 2026 oferă o perspectivă amplă asupra transformărilor prin care a trecut localitatea de-a lungul a peste cinci secole.

În cadrul manifestării de la Cugir a fost prezentat și un film documentar despre comuna Mădulari, care a completat informațiile istorice cu imagini ale localității și ale patrimoniului său.

Evaluări științifice privind valoarea documentară a lucrării

Un moment important al evenimentului l-a constituit prezentarea referatului științific realizat de profesorul de gradul I Miron Bur, dedicat contribuției istorico-etnografice și relevanței documentare a volumului.

Analiza a evidențiat modul în care lucrarea reunește informații despre geografie, istorie, etnografie și memoria comunitară. Au fost abordate teme precum evoluția proprietății și a organizării administrative, influența marilor evenimente istorice asupra vieții locale și rolul instituțiilor comunitare.

Referatul a subliniat și importanța documentelor referitoare la prima atestare documentară din 1501, a hrisoavelor și hotărniciilor, precum și a informațiilor despre reformele secolului al XIX-lea, perioada interbelică, războaiele mondiale și schimbările sociale din epoca contemporană.

Totodată, profesorul Miron Bur a formulat observații metodologice privind necesitatea verificării corespondenței dintre interpretările istorice, sursele arhivistice și aparatul critic al lucrării.

O altă contribuție a fost prezentată de profesoara de gradul I Rodica Florea, prin referatul „Perspectivă pedagogică și instituțională asupra învățământului rural din Mădulari”.

Analiza s-a concentrat asupra istoriei educației locale, evidențiind rolul școlii în transmiterea limbii, a normelor și a memoriei colective. Printre informațiile documentare prezentate se numără atestarea școlii din Mădulari în 1838 și date privind o inspecție școlară din decembrie 1846, în cadrul căreia au fost consemnate exerciții de aritmetică aplicate activităților gospodărești.

Referatul a evidențiat, de asemenea, dificultățile frecventării școlii în condițiile sărăciei și ale muncilor agricole, precum și transformările învățământului rural de-a lungul secolelor XX și XXI.

Dialog despre istorie, spiritualitate și patrimoniu

Dezbaterile au fost completate de intervenții din domenii profesionale diferite. Profesorul de istorie V. Florea, din Cugir, a abordat valoarea izvoarelor documentare și rolul cercetării istorice în reconstituirea trecutului comunităților.

Preotul Ionuț Sichigea, din Mădulari, și preotul V. Codrea, din cadrul Protopopiatului Cugir, au contribuit la discuțiile privind tradiția și rolul valorilor spirituale în păstrarea identității colective.

Inginerul Aurel Voicu, fondator al Muzeului Istoriei Tehnicii din Cugir, a atras atenția asupra importanței conservării patrimoniului tehnic și industrial al orașului.

La eveniment au mai participat profesorul de istorie Nicolae Florea, scriitorul Dumitru Vasile și preotul paroh Ionuț Cândea.

Întâlnirea a depășit astfel cadrul unei simple prezentări editoriale, oferind un spațiu de dialog între istorie, educație, spiritualitate și patrimoniu cultural.

Trei etape pentru promovarea istoriei comunei Mădulari

Manifestarea de la Cugir a reprezentat cea de-a treia etapă a proiectului cultural-științific inițiat de Alexandru Burtea.

Prima întâlnire a avut loc la Mădulari, în 20 iunie 2026, în contextul împlinirii a 525 de ani de la prima atestare documentară a localității. Cea de-a doua s-a desfășurat la Universitatea de Vest din Timișoara, în 14 septembrie 2026, în parteneriat cu Institutul de Cercetări Avansate pentru Mediu (ICAM), sub coordonarea prof. univ. dr. Mădălin Bunoiu.

Evenimentul de la Cugir a avut și o semnificație personală pentru Alexandru Burtea, care și-a petrecut aici anii de formare școlară și o parte importantă a tinereții. Revenirea în oraș după aproape o jumătate de secol a reprezentat, potrivit prezentării proiectului, un gest de recunoștință față de profesorii și comunitatea care au contribuit la formarea sa.

Volumul ar putea ajunge la Academia Română în 2027

Asociația Oamenilor de Știință din Mădulari are în vedere pregătirea, în 2027, a unui dosar de fundamentare care să fie înaintat Academiei Române pentru evaluare de specialitate.

Documentația ar urma să includă volumul monografic, informații despre metodologia și sursele cercetării, referatele de specialitate și documente privind parcursul editorial și academic al proiectului.

Referatele realizate de profesorii Miron Bur și Rodica Florea reprezintă contribuții la acest demers, fiecare analizând lucrarea dintr-o perspectivă distinctă. Obiectivul este obținerea unei evaluări științifice independente privind originalitatea, calitatea documentării și relevanța volumului pentru cercetarea istoriei și civilizației rurale românești.

Eventuala includere a lucrării într-o procedură de premiere va depinde de regulamentele aplicabile, de evaluările specialiștilor și de deciziile instituțiilor competente.

La finalul manifestării, reprezentanții AOS Mădulari au mulțumit autorităților locale, reprezentanților Composesoratului Grăniceresc Cugir, profesorilor implicați și tuturor participanților.

Prin acest proiect, asociația își propune să contribuie la păstrarea memoriei comunității Mădulari și la promovarea patrimoniului rural românesc, demonstrând că istoria locală poate constitui un punct de plecare pentru cercetare, dialog cultural și colaborare academică.

 

Constantin PREDESCU




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir