Rămâi conectat

Actualitate

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Andrei 2014, sărbătorit de credincioși în 30 noiembrie | cugirinfo.ro

Cugir INFO

Publicat

în

Conform calendarului crestin ortodox pe anul 2014 Sfântul Andrei este sărbătorit de credincioși în 30 noiembrie | cugirinfo.ro

Sfantul AndreiUnul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus este Sfântul Andrei, acesta fiind considerat “Ocrotitorul României” sau “Patronul spiritual al românilor”- cel care a adus și a promovat religia creştină şi învăţăturile lui Iisus în zona ţării noastre. Ziua lui de celebrare a înlocuit, scrie crestinortodox.ro, o importantă divinitate precreştină, personificarea lupului, ziua de Sfântul Andrei (30 noiembrie) fiind cunoscută şi sub numele de Ziua Lupului.

Noaptea Sfântului Andrei este una magică, în care animalele (lupii în special) capătă puteri neobişnuite, ritualurile de dragoste au sorţi de izbândă şi, foarte important, strigoii, vârcolacii şi sufletele rătăcite umblă prin lume.

Superstiţiile din bătrâni susţin că, pentru a te proteja împotriva lupilor şi să nu-i aduci în apropierea casei şi gospodăriei, e bine SĂ NU îţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu dai gunoiul afară.

Conform superstitiilor din batrani, ca sa te protejezi impotriva puterii lupilor si sa nu-i aduci in apropierea gospodariei, ar trebui sa nu iti piepteni parul in aceasta zi, sa nu torci, sa nu faci curat in casa sau sa dai gunoiul afara.

E bine să nu se dea bani împrumut.

Traditii și obiceiuri de Sfantul Andrei

Sfântul Andrei 2013- Noaptea STRIGOILOR

În noaptea de 29/30 noiembrie se crede că locuinţele sunt păzite de strigoi dacă oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos şi dacă cenuşa caldă e scoasă din sobă, pentru ca strigoii să nu se poată adăposti la căldură.

Oamenii mănâncă usturoi în acea seară şi se ung pe corp tot cu usturoi, sau numai pe frunte, piept, spate şi încheieturile trupului. Se ung şi uşile şi ferestrele cu usturoi şi se atârnă şiruri de usturoi. Mai mult, pentru protecţie se lasă candela aprinsă.

Sfântul Andrei 2013 – noaptea ritualurilor de dragoste

Fetele cred că în noaptea de Sfântul Andrei îşi pot vedea ursitul, folosind, în diferitele părţi ale ţării, diferite metode.

Metoda “făcutului cu ulcica”: singură în faţa sobei, fata întoarce un vas nou de lut pe fundul căruia lasă să ardă 3 cărbuni. Rostind o incantaţie ea roteşte uşor vasul şi atrage atenţia celui iubit.

Metoda cu verigheta: într-un pahar cu apă neîncepută se aruncă o verighetă sfinţită de preot în mijlocul căreia apare chipul ursitului.

Metoda oglinzii: o fată dezbrăcată se aşează între două oglinzi cu câte o lumânare în fiecare mână şi priveşte intens în oglinda din faţă. Se spune că în oglinda din spate i se reflectă scene din viitor şi imaginea viitorului soţ.

Prin alte părţi este obiceiul ca fetele de măritat să facă o turtă subţire ca o plăcintă din făină de grâu, foarte sărată – denumită Turtuca de Andrei, pe care o mănâncă la culcare. Băiatul pe care-l visează că le aduce apă ca să le astâmpere setea se crede că este viitorul lor soţ.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

8 aprilie 2025 – Păștenii din Cugir au dus mai departe tradiția care dăinuiește prin credință și respect pentru valori

Cugir INFO

Publicat

în

În atmosfera profundă și binecuvântată a Săptămânii Mari, comunitatea din Cugir a trăit, în Miercurea Mare, unul dintre cele mai emoționante și reprezentative momente ale identității sale spirituale și culturale: ceremonialul tradițional al Păștenilor, desfășurat la Biserica „Sf. Treime”.

Păstrată cu sfințenie, această tradiție de o valoare religioasă și simbolică aparte continuă să unească generațiile în jurul credinței, al respectului față de înaintași și al continuității valorilor comunității locale. În cadrul ceremoniei religioase, desfășurate într-o atmosferă de solemnitate și profundă reculegere, cei care au împlinit vârsta de 60 de ani în cursul acestui an au fost cinstiți și implicați în pregătirea Sfintelor Paști, conform tradiției transmise din generație în generație.

Prezența autorităților și a aleșilor locali la acest ceremonial subliniază importanța deosebită pe care tradiția Păștenilor o are pentru identitatea comunității, fiind nu doar un act de credință, ci și o expresie autentică a patrimoniului cultural local.

Păștenii înseamnă mai mult decât un ritual religios. Ei reprezintă memorie colectivă, respect pentru trecut și comuniunea care dă sens prezentului și viitorului unei comunități. În preajma Învierii Domnului, astfel de momente ne reamintesc că lumina credinței și puterea tradițiilor sunt cele care păstrează vie legătura dintre oameni și valorile care îi definesc.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Evelinia Văedean, o vinereancă stabilită în SUA acum 30 de ani, s-a întors în satul natal pentru a fi pășteancă

Cugir INFO

Publicat

în

Evelinia Văedean a venit să fie „pășteană” tocmai din Statele Unite ale Americii. Și-a dorit foarte mult acest lucru, astfel că, în Joia Mare, a îmbrăcat straiele populare și a participat la „Păștenii” de la Vinerea.

„Am venit să fiu pășteană tocmai din America, din Michigan, Detroit. M-am bucurat foarte mult că am putut participa la acest eveniment. Mă bucur foarte mult de tot ce există aici și că pot participa la casa gazdă unde se sfințește pâinea, apoi la biserică să ascultăm sfânta slujbă. Am venit special din America pentru acest eveniment. Mi-am dorit foarte mult să fiu aici, m-am pregătit încă de anul trecut și m-am bucurat foarte mult că acest grup de oameni m-a primit”, a declarat Evelinia pentru ziarulunirea.ro.

Femeia s-a căsătorit în Vinerea în urmă cu 40 de ani, iar de 30 de ani este stabilită în America: „Am plecat în America acum 30 de ani, dar nu puteam lipsi anul acesta de aici, este un obicei care îmi place foarte mult. România a avansat foarte mult în 30 de ani, sunt foarte multe schimbări în tot ce există, dar obiceiul acesta nu l-am mai întâlnit niciunde”.

Obiceiul „Păştenilor” este păstrat cu sfinţenie în satul Vinerea, care aparţine de oraşul Cugir, acolo unde, pe durata mai multor zile din Săptămâna Mare, au loc o serie de evenimente la care participă, îmbrăcaţi în costume populare, toţi cei care împlinesc în cursul anului vârsta de 60 de ani, femei şi bărbaţi, şi cărora le revine misiunea de a pregăti şi împărţi „Paştile” pentru întreaga comunitate.

Pregătirile pentru acest obicei debutează încă de la Bobotează, când generaţia care a organizat în anul precedent Paştile predă ‘mandatul’ celor care vor împlini în cursul anului vârsta de 60 de ani.

Pentru buna organizare și desfășurare a acestui eveniment unic din viața fiecăruia, „păștenii” încep să se reunească cu un an înainte, în prima duminică după „Rusalii” și aleg mai întâi gazda de unde se vor lua „Paștile”. Gazda trebuie să fie neapărat un bărbat din leat, căsătorit și care să fie un bun gospodar.

După alegerea gazdei „păștenii” se întâlnesc lunar, în prima duminică, cu multă conștiinciozitate și analizează cu responsabilitate realizările de până în acel moment, ce dificultăți s-au întâmpinat și ce sarcini le revin de îndeplinit în continuare.

În duminica de „Florii” toți „păștenii” împreună cu preoții, se adună la casa gazdei, unde se alege vinul pentru „Paști”, se împodobesc ciuberele cu flori și panglici tricolore, lumânările care se împart credincioșilor în „Joia Mare”, la coșuri se pun ștergare și verdeață, se aerisesc desagii pentru pâine și se stabilește programul pentru „Săptămâna Mare”.

În „Joia Mare”, zi considerată de mare sărbătoare pentru întreaga comunitate vinereană, „păștenii” se întâlnesc dimineaţa la ora opt, la biserică îmbrăcați în tradiționalele costume populare, de unde se pornește în procesiune spre casa gazdei. Alaiul pornește având în frunte „păștenii” ce poartă drapelul României și al Uniunii Europene, urmați de cei cu praporii, de copiii cu sfeșnice, preoți, cantori, „păștenele” cu coșulețe, apoi ceilalți credincioși din sat și cei veniți din țară și străinătate, special pentru pentru acest eveniment emoționant.

La casa gazdei se oficiază slujba de Te-Deum, binecuvântându-se pâinea din care se pregătește ,,Sfintele Paști” și se împart lumânările împodobite pentru a fi aprinse în noaptea de Înviere, tuturor celor prezenți.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Nicolae Sinedru, un vinerean stabilit în Germania de aproape 20 de ani, s-a întors în satul natal să fie păștean

Cugir INFO

Publicat

în

După aproape 20 de ani de când s-a stabilit în Germania, Nicolae Simedru s-a întors în aprilie 2026 în satul natal, la Vinerea, pentru a participa la un obicei vechi de aproape opt decenii. Anul acesta are o semnificație aparte, mai ales că împlinește frumoasa vârstă de 60 de ani, devenind astfel unul dintre „pășteni”.

Plecat în Germania în 2008, vinereanul a muncit inițial într-un abator, iar ulterior și-a schimbat domeniul de activitate, orientându-se către bucătărie. A început ca ajutor de bucătar, reușind în timp să devină bucătar, iar în prezent lucrează la o școală din Mühldorf.

Deși a trăit ani buni departe de casă, legătura cu Vinerea a rămas puternică. „Obiceiurile se păstrează cu sfințenie aici. Eu mă întorc în fiecare vacanță școlară acasă”, a mărturisit acesta pentru ziarulunirea.ro.

Nicolae Simedru apreciază și mai mult locurile natale după anii petrecuți în străinătate, iar participarea la obiceiul ,,Păștenilor” este pentru el nu doar o datorie, ci și o mândrie. „Trebuie să păstrăm tradiția. Este o onoare să ajungi la 60 de ani și să duci mai departe acest obicei”, spune bărbatul.

Tradiția Păștenilor a început în anul 1948, în satul Vinerea, județul Alba. Povestea acestei tradiții spune că aceasta a luat naștere după ce sătenii au început să se certe pentru rolul de gazdă a sărbătorilor pascale. În urma certurilor, sătenii au stabilit o gazdă, primul Păștean, care la rândul lui își va lua ajutoare pentru a aduce bucuria sărbătorilor în întregul sat.

La împlinirea vârstei de 60 de ani, fiecare sătean din Vinerea primește rolul de Păștean, pentru a duce mai departe tradiția. Anul acesta, zeci de oameni s-au adunat, cu mic, cu mare, la biserica din sat, pentru a împărți colaci și vin tuturor. Alaiul a pornit dis de dimineață de la biserică, îndeptându-se spre casa gazdei, unde s-a oficializat și o slujbă.

După terminarea slujbei, alaiul s-a reîntors la biserică, având desagii plini cu pâine și vin, din care se vor face Paștile ce vor fi împărțite sătenilor.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir