Fosta haltă CFR de la Tărtăria ar putea fi transformată într-un muzeu în care exponatele principale să fie Tăblițele de la Tărtăria.

Intenția a fost anunțată, duminică, 8 februarie 2026, de primarul comunei Săliștea, Ioan Gherman, în contextul expunerii celebrelor tăbițe la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

„Ne urcăm împreună în trenul dezvoltării? Ieri (sâmbătă, 7 februarie 2026) am trăit un moment cu adevărat special. Am văzut pentru prima dată, pe viu, Tăblițele de la Tărtăria, expuse la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, după mulți ani în care nu au putut fi admirate de public.

Poate că nu este o coincidență faptul că, la puțin peste un an de când am primit încrederea voastră ca primar, am reușit un pas important pentru comunitatea noastră: CFR a acceptat să ne închirieze Halta Tărtăria.

De ce contează acest lucru? Pentru că îmi doresc – și știu că nu sunt singur – ca această haltă să devină un muzeu al Tăblițelor de la Tărtăria și un muzeu al comunei Săliștea, un loc în care să punem în valoare trecutul nostru și să dăm sens viitorului.

Nu pot vorbi despre acest drum fără să amintesc de visul lui Ioan Muntean din Tărtăria, un om care a crezut cu tărie că istoria locului nostru merită respect, vizibilitate și continuitate.

Ceea ce facem astăzi este continuarea acelui vis și a tuturor celor care cred în istoria locului nostru. Așa cum trenurile nu opresc întâmplător într-o haltă, nici dezvoltarea nu vine de la sine. Orice drum are nevoie de un „bilet”. Iar acel bilet, știm cu toții, înseamnă resurse și finanțare.

Astăzi, bugetul Primăriei nu ne permite renovarea haltei pentru a o transforma în muzeu. Dar asta nu ne oprește. Vom căuta finanțări, parteneriate și oameni care cred în această idee. CFR a „oprit trenul” în Halta Tărtăria.

Astăzi nu inaugurăm un muzeu, ci deschidem un drum.

Ce spuneți? Ne urcăm împreună în trenul dezvoltării comunei Săliștea? Istoria ne-a adus aici. Viitorul îl construim împreună. Doamne ajută!”, a transmis primarul Ioan Gherman într-un mesaj publicat în mediul online.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca găzduiește în această perioadă expoziția „Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte”.

Expoziția urmărește istoria Transilvaniei de la primele urme umane din peșterile Carpaților, trecând prin revoluția neolitică și începuturile metalurgiei, epoca dacică și stăpânirea romană, veacurile medievale și transformările epocii moderne, până în pragul lumii contemporane, potrivit unui comunicat al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

Printre piesele de mare interes se numără expuse la muzeul din Cluj-Napoca se numără și tăblițele de la Tărtăria, considerate purtătoare ale celei mai vechi forme de scriere cunoscute.

Managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Felix-Florin Marcu, a explicat referitor la tăblițele de lut că „una dintre teorii spune că aceasta este cea mai veche scriere, chiar înainte de scrierile din Orient”. Totuși, cercetările indică și alte perspective. „E posibil, dacă sunt originale, să provină dintr-un context mai târziu, dintr-o groapă, din situl de la Tărtăria, care vine dintr-un nivel mai tânăr, care este mai recent decât scrierea din Sumer”, a precizat Felix-Florin Marcu.

Tăblițele de la Tărtăria sunt trei artefacte arheologice neolitice descoperite în 1961 într-un mormânt din satul Tărtăria din județul Alba de către cercetătorul clujean Nicolae Vlassa, în anul 1961.

Două sunt găurite şi sunt acoperite cu semne, iar a treia foloseşte o modalitate de scris pur pictografică, respectiv reprezentarea stilizată a unui animal (capră), un simbol vegetal şi un altul neclar. Cea de formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărţite prin linii.