Cugireana, cel mai lung tren de navetiști din Europa, o istorie de aproape 100 de ani!

Primul tren a oprit în gara din Cugir în anul 1906, după ce s-a finalizat construcţia căii ferate care lega Cugirul de Şibot, rută folosită în special pentru transportul de marfă pentru uzinele cugirene.

În timp, transportul feroviar a crescut direct proporţional cu dezvoltarea industrială şi a atins apogeul înainte de Revoluţie. În anii 80, lucrau la Uzina Mecanică din Cugir peste 18.000 de oameni, majoritatea fiind navetişti din Blaj, Teiuş, Zlatna, Alba Iulia, Aiud, Ocna Mureş şi din comunele limitrofe. Aşa se face că mulţi dintre muncitorii de la Cugir ajungeau la lucru zi de zi cu trenul, celebra garnitură „Cugireana”.

„Trenul aduna toţi navetiştii care veneau la Cugir şi era atât de aglomerat încât uneori se stătea chiar şi pe scări, în picioare pe culoare sau chiar şi în acele treceri dintre vagoane. Vara era îngrozitor de cald şi te sufocai în vagoane. În ciuda condiţiilor, nimeni nu se plângea şi vă spun sincer că după o zi de muncă aşteptam să urcăm în Cugireana pentru un drum cu poveşti, jocuri de cărţi şi glume”, povesteşte Adam Petru, unul dintre cei care a lucrat la Cugir şi care în prezent este pensionar.

• Cel mai lung tren din Europa

„Cugireana” era în plină glorie în anii 80 când la Uzina Mecanică din Cugir lucrau peste 18.000 de oameni, iar majoritatea dintre ei erau navetişti care veneau din localităţile din zonă sau chiar de la câteva zeci de kilometri distanţă. Trenul avea 18 şi chiar 20 de vagoane care erau etajate în aşa fel încât să aibă loc miile de navetişti care foloseau zilnic această garnitură.

Potrivit unor însemnări istorice din acea perioadă, „Cugireana” era considerat cel mai lung şi mai aglomerat tren de călători din Europa, aducând uneori până la 10.000 de persoane. În registrele CFR din anii 1986 – 1989 sunt informaţii potrivit cărora pentru acest tren existau 7.000 de abonamente. Ceferiştii din zonă povestesc că din cauză că era foarte lung trenul trebuia împărţit în două la intrarea în gara din Cugir, între macazuri. „Cugireana” avea şi o soră numită de navetişti „Sibiana” şi care făcea legătura între Cugir şi Sibiu.

„Cred că nu este om care a locuit sau a muncit la Cugir să nu aibă amintiri legate de „Cugireana”. Eu îmi amintesc că urcam uneori în ultimele vagoane şi când coboram nu vedeam partea din faţă a trenului. Pe tren puteai afla ultimele bârfe şi ştiri, dar dacă încercai să cauţi pe cineva aveai slabe şanse să reuşeşti să îl găseşti până când trenul nu oprea în staţie. Uneori era atât de aglomerat încât simţeai bătăile inimii celui care stătea lângă tine. Bărbaţii încingeau nişte jocuri de „filcău” (joc de cărţi – n.r.) şi peste tot se râdea şi oamenii erau plini de viaţă. Erau alte vremuri pe care cei care nu le-au trăit cred că nu le-ar putea înţelege”, spune Mariana Paşca, o localnică din Cugir.

În anii comunismului, transportul feroviar era folosit şi pentru transportul de mărfuri, astfel încât în fiecare lună trenurile care mergeau la Cugir duceau aproape 14.000 de tone de mărfuri.

Însă pe lângă cei care călătoreau corect cu trenul existau şi mulţi care mergeau fără bilet sau „cu naşul”, iar din această cauză existau frecvent razii pe traseul pe care circula „Cugireana”.

Oraşul Cugir nu va mai beneficia de transport feroviar

După scoaterea din curculație trenului „Cugireana”, oraşul Cugir nu va mai beneficia practic de transport feroviar, iar singura variantă pentru locuitori dar şi pentru cei care lucrează în Cugir fiind transportul rutier.

Primarul oraşului Cugir, Adrian Teban, recunoaşte că trenul era folosit de tot mai puţini călători, însă susţine că de vină este CFR Călători care nu a îmbunătăţit condiţiile de transport şi nu a reglat programul de circulaţie a trenurilor cu orele necesare pentru navetiştii care vin sau pleacă din Cugir.

„În ultima perioadă, erau foarte puţini călători care mai foloseau acest tren din cauza condiţiilor pe care le oferea CFR. Din momentul în care ar fi fost alte condiţii de transport, ore adaptate pentru navetişti cu siguranţă ar fi fost mai mulţi doritori care să aleagă trenul. Din punctul meu de vedere, în momentul în care se reabilitează Culoarul IV Paneuropean o legătură între Cugir şi Şibot este necesară. Cugir nu poate fi lăsat fără transport feroviar”, spune Teban.

Afirmaţiile edilului sunt susţinute şi de Andrei, un tânăr care face naveta zilnic de la Cugir la Alba Iulia, unde lucrează.

„Cu siguranţă aş folosi trenul dacă ar exista un abonament la un preţ decent, dacă ar fi curat şi mai ales dacă ar ajunge la timp. Ultima dată când am mers cu trenul îmi amintesc că a avut o întârziere de 35 de minute. Ce să spun patronului? Că întârzii şi de vină este CFR-ul?”, afirmă tânărul.

• Un deputat cere ca vechiul tren „Cugireana” să nu fie scos

Pe lângă reprezentanţii administraţiei locale, în apărarea bătrânei „Cugireana” a sărit şi unul dintre deputaţii de Alba. Deputatul liberal Sorin Bumb a înaintat o interpelare Ministerului Transporturilor cerând să nu fie scos din circulaţie acest tren.

„Peste tot, în lumea civilizată, trenul este preferat ca mijloc de transport atât de navetiștii care îl folosesc să ajungă la locul de muncă, cât și de autorități care investesc permanent în extinderea rețelelor de cale ferată. Nu și în România …). Începând cu 1 martie, CFR Călători va scoate din circulație aproape 100 de trenuri de călători, din toată țara. Nu face excepție nici județul Alba, unde unul dintre trenurile care va înceta să mai circule este un tren cu o vechime de mai mult de 100 de ani. Mă refer la vestitul tren “Cugireana”, care circula pe relația Teius-Cugir, încă din anul 1906”, afirmă Bumb.

Parlamentarul susţine că trenul trebuie menţinut în circulaţie, iar CFR Călători trebuie să investească în calitatea serviciilor şi mai ales să coreleze orarul de trafic pentru a atrage călători.

„În vremurile de maximă dezvoltare a fabricii de armament de la Cugir, acest tren deservea zilnic circa 7.000 de navetiști, pe care îi transporta în 14 – 15 vagoane supraetajate. Astăzi, trenul ajunge să fie scos din circulație pentru că abia reușește să mai adune vreo 10 călători. Nu din cauza faptului ca fabrica din Cugir nu ar mai exista sau pentru că forța de muncă nu ar mai face naveta spre Cugir. Cugirul, în special prin grija administrației locale și județene, a reușit să își reformeze și să își dezvolte industria locală, ajungând să fie un fanion la nivel național prin prezența unor firme mari, de rezonanță internațională, în care lucrează mii de oameni. Cauza lipsei de călători pe acest tren este infrastructura CFR Călători și serviciile oferite de această companie, care au ajuns să semene cu cele din 1906 și împing navetiștii spre transportul rutier”, susţine Bumb.

• Aproape 100 de trenuri vor fi anulate de la 1 martie

CFR Călători va renunţa de la 1 martie la aproape 100 de rute pe care le consideră nerentabile, urmând ca unele trenuri să fie anulate, iar altele să circule doar în anumite zile.

Măsura va afecta foarte mulţi navetişti care merg pe rute scurte spre oraşele mari: Galaţi, Iaşi, Timişoara, Craiova, Braşov, Cluj, Alba Iulia şi Bucureşti.

Potrivit companiei, vor fi anulate compet 25 de trenuri, iar restul nu vor circula în zilele de sărbătoare şi în weekend.

Printre trenurile anulate permanent se află şi “Cugireana”, respectiv trenul Regio 2491, 2492, 2493, 2494 pe relația Teiuș-Cugir. O măsură mult mai şocantă şi greu de înţeles este însă scoaterea trenului 1745 dintre Bucureşti şi Satu Mare. Acesta este singurul tren care face legătura pe zi între Ardeal şi Bucureşti prin Braşov şi care pleacă din Gara de Nord la ora 6 dimineaţa şi ajunge peste 14 ore în Satu Mare, parcurgând aproape 700 de kilometri cu o viteză medie de 47 de kilometri pe oră.

În prezent, parcul deţinut de CFR Călători înseamnă 1.400 de vagoane, locomotive, săgeţi albastre şi, potrivit unei estimări a conducerii companiei, ar avea nevoie de cel puţin 200 de garnituri noi.

sursa: libertatea.ro