Singidava, cetatea din Munții Cugirului, va fi însuflețită după o tăcere de peste 2.000 de ani, povestind contemporanilor istoria ultimilor daci liberi.

În jur de 200 de luptători daci şi romani, nimfe şi gladiatori dar şi zeci de voinici vânjoşi veniți din cetăţile dacice din Alba vor reînvia istoria şi legendele locale în cel mai important festival dacic din România – Festivalul Cetăţilor Dacice. În acest an, a X-a ediţie a Festivalului Cetăţilor Dacice, o marcă înregistrată a Consiliului Judeţean Alba, se va desfășura la Cugir. Evenimentul se desfăşoară anual în preajma zilei de Sânziene (24 iunie) şi are ca scop promovarea tradiţiilor şi potenţialului turistic al judeţului Alba. La Cugir, festivalul se va desfășura anul acesta în perioada 24-26 iunie. Desfăşurat sub forma unor întreceri dacice, festivalul este atât un eveniment cultural-artistic de bun gust cât şi o întrecere inedită între flăcăii a cinci localităţi din Alba pe raza cărora s-au aflat importante cetăţi dacice: Cricău, Cetatea de Baltă, Cugir, Ighiu şi Săsciori. Pentru ediţia din acest an, „întrecerile dacice” sunt completate inspirat de „întreceri” culturale şi ştiinţifice, expoziţie de fotografie, un simpozion ştiinţific cu participanţi de la Universitatea „Babeș-Bolyai” şi Universitatea „1 Decembrie 1918”. Organizatori sunt: Consiliul Judeţean Alba, Primăria Cugir, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia. Festivalul a adus o noutate în acest an, după schimbarea regulamentului: începând cu această ediţie, evenimentul va fi organizat pe rând în toate cele cinci localităţi din Alba care au pe raza lor cetăţi dacice. Ordinea de organizare a festivalului a fost trasă la sorţi, anul 2016 revenind Cugirului. Festivalul Cetăţilor Dacice este o invitaţie inspirată pentru cei care iubesc istoria transformată în spectacol. Timp de trei zile festivalul cuprinde spectacole de reenactment, lupte între daci şi romani, ateliere antice, expoziţii, concerte dar şi întreceri între voinicii şi „puii de daci” din cetăţile dacice din Alba. Vor fi amenajate ateliere antice de monetărie, fierărie, olărit, tir cu arcul, aruncarea suliţei, jocuri antice, pielărie, producerea şi repararea echipamentelor militare antice şi coafură antică. lSINGIDAVA, reper și mândrie pentru cugireni Geograful alexandrin din sec. II după Christos, Claudiu Ptolomeu, în “Îndreptarul geografic”, situează SINGIDAVA la 48 gr. longitudine şi 46 gr. 20’ latitudine între Ziridava (Pecica) şi Apulum (Alba Iulia). Coordonatele pentru Apulum fiind 49 gr. 15’ longitudine şi 46 gr. 40’ latitudine, rezultă că Singidava corespunde cu aşezarea dacică de la Cugir. SINGIDAVA este menţionată de Claudiu Ptolomeu (90-168), în același îndreptar, ca unul dintre “cele mai strălucite oraşe din Dacia”. Dealul Cetăţii, promontoriul ce domină oraşul de astăzi, are o excelentă poziţie strategică şi o bună fortificare naturală. În anul 1868, s-a găsit un tezaur dacic de monede de argint (cca 200 piese). În 1955 s-a descoperit un alt tezaur, alcătuit dintr-un mare număr de monede greco-macedonene şi dacice (cca 2000 de piese). Marele nostru învăţat Vasile Pârvan, de pildă, presupunea că la Cugir a existat un centru metalurgic dacic la fel ca la Sibişel şi Grădiştea de Munte, mărturie fiind şi locul numit Piatra Pleşii, de unde se extrăgea piatra de var, dar cel mai incontestabil fapt este tradiţia păstrată până în timpurile noastre, când la Cugir a prins viaţă cea mai mare Uzină Metalurgică din ţară. Abia primele săpături din anul 1977 au oferit certitudini de un enorm interes, prin descoperirea necropolei cetăţii dacice. Primii locuitori ai dealului “Cetate”, ale căror urme de locuire s-au descoperit numai pe pante, au fost purtătorii culturii Sighişoara-Wietenberg din perioada mijlocie şi târzie a epocii bronzului (sec. XVII-XIII a.Chr.). Tot în zona pantelor s-au găsit vestigii dacice de locuire de la sfârşitul primei epoci a fierului (sec. V-VI a.Chr.), ceea ce dovedeşte că amenajarea platoului şi a teraselor s-a făcut mai târziu, adică în secolele III-II a.Chr., când la marginea platoului superior a fost înălţat un puternic val de apărare durat din pământ şi piatră. În faza de apogeu a civilizaţiei dacice, începând de la sfârşitul secolului al II-lea, s-a definitivat amenajarea platoului superior şi a teraselor, iar vechiul val de apărare a fost înlocuit cu unul nou, mult mai puternic, întărit cu un masiv zid de piatră făcut din enormi bolovani de râu uniţi cu pământ, zid pentru amplasarea căruia s-a săpat în stâncă un pat de peste 3 metri, consolidarea făcându-se prin puternici contraforţi din stânca păstrată. În spatele noului val de pământ şi al zidurilor de piatră, pe platoul superior, au fost descoperite numeroase locuinţe aparţinând diferitelor perioade; s-a găsit un abundent material arheologic alcătuit din ceramică, podoabe, unelte etc. Cel mai spectaculos s-a dovedit a fi inventarul aşa-numitului “mormânt princiar”, ce a aparţinut unui tarabostes local, cu vârsta în jurul a 35 de ani, probabil conducătorul unui trib din zona văii Cugirului. Războinicul a fost incinerat într-un car de paradă cu patru roţi, alături de care s-au găsit resturile incinerate a trei cai, dar şi numeroase obiecte realizate din fier, bronz, argint şi aur. Mormântul a fost datat într-o perioadă anterioară Regatului lui Burebista, la începutul secolului I înainte de Christos. În aceeaşi necropolă a fost cercetat şi un al doilea “mormânt princiar”, nu la fel de bogat, dar conţinând două săbii, o cămaşă de zale din fier şi obiecte de argint. Denumirea de ”Dealul Cetăţii” a fost transmisă din moşi-strămoşi, deloc întâmplător, de peste 2000 de ani încoace. Perpetuarea denumirii n-a putut fi făcută decât de descendenţi ai acelora care ridicaseră vechea cetate dacică. În 106 după Christos, când cetatea a fost cucerită şi distrusă de romani, nu s-a mai constatat vreo locuire pe acest deal, iar ruinele au fost acoperite de pământ. Dar falnica cetate de odinioară n-a dispărut din amintirea urmașilor, care au denumit dealul în continuare şi-l numesc şi astăzi “Cetate”! lCale bună spre SINGIDAVA De la Primăria Cugir ni s-a comunicat că, festivalul va avea loc pe stadionul din Micro 7, de la intrarea în Cugir. Îl invocăm însă încă de pe acum pe Zamolxe cerându-i îndurare și vreme bună deoarece stadionul cu pricina arată ca Pompeii îmbrățișat de Vezuviu. Drumul de acces spre Cetate, pe strada Viilor, va fi îmbunătățit pentru a asigura un acces mai lejer mașinilor de teren, sau carelor dacice, după caz. Pentru a asigura o fluidizare a accesului pe Cetate se ia în calcul interzicerea accesului motorizat pe dealul Cetății. Până la finele lunii iunie, strategia poate fi îmbunătățită iar orice idee constructivă este binevenită. Însă, de departe, manifestarea este un excelent prilej pentru localnici dar și pentru restul lumii de a cunoaște fabuloasa istorie a acestor locuri, motiv de justificată mândrie și iubire de țară…

Nicoleta IDITA-TOMUȚA