Rămâi conectat

Actualitate

Vineri începe cea de-a XVII-a ediție a Festivalului Cetăților Dacice. Vezi programul

Cugir INFO

Publicat

în

Ajunsă la ediția a XVII-a, sărbătoarea care transformă an de an locațiile de desfǎşurare într-o poartă vie spre Antichitate, Festivalul Cetăților Dacice, reușește, și în acest sezon, să propună publicului mai mult decât un simplu festival de reenactment: o veritabilă frescă vie, o călătorie culturală și spirituală în lumea fascinantă a dacilor și romanilor, cu tot ce avea mai autentic această civilizație a marginilor de imperiu.

Organizat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria Orașului Cugir, festivalul este o manifestare complexă, structurată pe conferințe, expoziții, demonstrații de luptă, meșteșuguri, gastronomie, dans, muzică tradițională și competiții antice, adresate tuturor vârstelor și nivelurilor de curiozitate culturală.

Debutul ediției este rezervat, cum se cuvine, dialogului științific. Aurel Rustoiu și Claudiu Purdea oferă, prin conferințele lor, perspective vii asupra patrimoniului dacic din Munții Șureanu și asupra pericolelor contemporane ce amenință vestigiile antice. Expoziția dedicată momântului prințului dac de la Cugir vine să întărească rolul acestui festival ca formator de conștiință patrimonială, aducând în fața publicului descoperiri care transced simpla valoare istorică.

Seara, pe aleea pietonală, preambulul bătăliei dintre daci și romani animă orașul, deschizând seria spectacolelor de reenactment cu participarea Cimpoierilor din Transilvania și a trupelor istorice, în acorduri de cimpoi, scuturi încleștate și replici de săbii, totul în ton cu atmosfera ancestrală.

De departe cea mai densă zi a festivalului, sâmbăta debutează cu concursuri dedicate copiilor, continuând apoi cu ceremonia de deschidere a taberei militare și meșteșugărești. Această parte rămâne, an de an, inima autentică a festivalului, unde publicul poate experimenta interactiv ateliere de fierărie, pielărie, ceramică, metaloplastie, monetărie, țesătorie și chiar gastronomie antică, într-o formulă educativă și participativă de excepție.

Prezentările trupelor de reenactment (Garda Apulum, Terra Dacica Aeterna, Historia Renascita, Ludus Dacicus, etc.) fac deliciul vizitatorilor, iar demonstrațiile de luptă, dansurile antice ale Nimfelor Dace și momentele de teatru istoric creează un cadru ceremonial în care istoria devine spectacol, iar spectacolul, lecție vie.

Seara culminează cu Bătălia pentru Dacia, momentul cel mai așteptat de public, în care toate trupele de reconstituire se întâlnesc într-un spectacol de luptă impresionant, urmat de Rugul lui Zamolxis — ritualul care dă sens metafizic întregului eveniment, evocând sacrificiul simbolic al preotului trimis către zei.

În noaptea care încheie ziua de sâmbătă, Draco Festival aduce sunetul arhaic al Cimpoierilor din Transilvania într-un concert special, iar DJ John Way închide programul cu o infuzie de vibe contemporan peste rădăcini arhaice, confirmând elasticitatea culturală a festivalului.

Dacă ziua de duminică începe cu DEcathlonul Dacic, o competiție spectaculoasă, unde publicul este invitat să admire probe inspirate din ritualurile și pregătirile de luptă ale strămoșilor, finalul ediției este încredințat folclorului.

Spectacolul folcloric reunește ansambluri consacrate precum „Câmpul Pâinii”, „Doina Aiudului”, „Doina Șibotului”, alături de voci îndrăgite ca Mariana Anghel, Mirela Mănescu, Cosmina Mateș, Ana Berindei, Alin Joldeș și grupul instrumental „Dor”, oferind un tablou muzical care leagă moștenirea precreștină de zestrea folclorică modernă.

Festivalul Cetăților Dacice 2025 este un fenomen cultural complex, care îmbină cercetarea arheologică, pedagogia culturală, performanța artistică și emoția colectivă, în cel mai autentic spațiu posibil: în cetățile reale și imaginare ale dacilor.

Este un festival care educă fără să predea, fascinează fără să artificializeze și oferă, în fiecare an, o lecție de identitate, asumare culturală și bucurie a apartenenței, se arată într-un comunicat de presă.

• Programul celei de-a XVII-a ediții a Festivalului Cetăților Dacice:

VINERI, 20 iunie 2025

16:00 Dacii de ieri și povestea patrimoniului arheologic de astăzi în două conferințe
Aurel Rustoiu, Cetatea și cimitirul dacic de la Cugir. Arheologie și istorie
Claudiu Purdea, De la furt la piața internațională de artefacte. Braconarea patrimoniului arheologic din Munții Șureanu
Centrul Cultural Cugir
Expoziția
Mormântul prințului dac de la Cugir. Repere arheologice și istorice
Centrul Cultural Cugir

21:00 – Preambulul bătăliei dintre daci şi romani – cu implicarea Cimpoierilor din Transilvania şi a trupelor de reconstituire istorică din festival
Aleea pietonală din centrul oraşului Cugir

SÂMBĂTĂ, 21 iunie 2025

09:00 – Concurs de istorie pentru copii „Pui de dac”; Pentatlonul dacic al copiilor
Participă: şcoli din localităţile Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu, Săsciori
Parcul Stadion, Cugir

11.00 – VIRTUTE ET LABORE. Ceremonia oficială de deschidere, inaugurarea taberei militare şi meşteşugăreşti, prezentarea trupelor de reconstituire istorică antică şi a atelierelor interactive de reenactment
fierărie
metaloplastie
officina scriptoria
de Re culinaria
prelucrarea lemnului
pielărie
ceramică
pirogravură în lemn
monetărie
țesătorie
machete
antrenamente de luptă
jocuri antice
atelier musical cu Cimpoierii din Transilvania
miscellanea
Participă: Garda Apulum – Alba Iulia, Terra Dacica Aeterna – Cluj-Napoca; Omnis Barbaria – Baia Mare; Historia Renascita – Pitești; Veteres Milites – Sibiu; Sagittarii Getici din Apus; Nimfele Dace – Zalău; Dacii Singidavei – Cugir; Legio Dacica – Alba Iulia; Cimpoierii din Transilvania
Stadionul Parc, Cugir

16:00 – Ziua Feteştilor Româneşti – prezentare soiuri autohtone de vin
Stadionul Parc, Cugir

17:00 – Trimisele Terpsihorei. Dansuri antice – Nimfele dace şi Ielele Singidavei
Stadionul Parc, Cugir

18:00 – Sub veghea lui Zalmoxis. Prezentarea triburilor dacice și aliaților lor Pedestraşi şi Călăreţi
Stadionul Parc, Cugir

18:30 – Ocrotiți de Marte. Salutul legiunilor romane și demonstrații de tehnică militară romană
Stadionul Parc, Cugir

19:00 – Sub semnul lui Nemesis. Jocuri de gladiatori – Ludus Ursus Nigrus, Ludus Apulensis şi Ludus Dacicus
Stadionul Parc, Cugir

20:00 – Bătălia pentru Dacia cu implicarea tuturor trupelor de reconstituire istorică din festival
Stadionul Parc, Cugir

20:45 – „Chemarea focului” – Rugul lui Zalmoxis
Stadionul Parc, Cugir

21:00 – DRACO FESTIVAL Concert extraordinar Cimpoierii din Transilvania
Stadionul Parc, Cugir

22.00 – DJ John Way – Citadel Vibes, show de muzică electronică
Stadionul Parc, Cugir

DUMINICĂ, 22 iunie 2025

15:30 – DECATHLONUL DACIC
Ielele Singidavei
Stadionul Parc, Cugir
Arcul viteazului (tir cu arcul)
Rapid şi puternic (transport 25 kg de nisip)
Suliţaşul Cetăţii (aruncarea suliţei la distanţă)
Cel mai iute de picior (ştafetă, alergare cu butucul)
Braţul de fier (skandenberg)
Să ne unim forţele (tras cu frânghia)
Luptătorul dac (luptă pe butuci)
Voinicul din Cetate (aruncarea bolovanului)
Îndemânare şi curaj (căţăratul pe catarg)
Cărăuşii Cetăţii (transport apă)

19:00 – Spectacol folcloric
Ansamblul Folcloric „Câmpul Pâinii” din Vinerea
Ansamblul Folcloric „Doina Aiudului” din Aiud
Ansamblul Folcloric „Doina Şibotului” din Şibot
Mariana Anghel
Mirela Mănescu
Cosmina Mateș
Ana Berindei
Alin Joldeş și Grupul instrumental „DOR”
Stadionul Parc, Cugir




Actualitate

Moștenirea Grănicerească a Cugirului: Istorie, Codri și Onoare

Cugir INFO

Publicat

în

Militarizarea localității Cugir a avut loc în contextul extinderii Graniței Militare Transilvănene de către Imperiul Habsburgic. Cugirul a făcut parte din Regimentul I de Infanterie Grănicerească de la Orlat (înființat oficial prin decretele împărătesei Maria Tereza din 1762 și reorganizat ulterior).

Grănicerii români din Cugir aveau datoria de a păzi granița de sud a Transilvaniei (Imperiului) împotriva incursiunilor otomane, a contrabandei și a epidemiilor de ciumă (prin paza strictă a „cordonului” și a carantinelor).

Spre deosebire de românii iobagi (șerbi) din restul Transilvaniei, statutul de grănicer le oferea cugirenilor libertate personală, scutire de dări boierești, acces la educație în școlile triviale grănicerești și drepturi asupra pământului. Ei deveneau „oameni liberi pe pământ propriu”, fapt ce a dus la nașterea unei elite locale mândre și educate.

Informațiile istorice despre grănicerii din Cugir și din Regimentul de la Orlat provin din mai multe surse valoroase:

– Arhivele Militare de la Viena (Kriegsarchiv): Unde se păstrează hărțile iosefine, registrele de solde, inspecțiile militare și planurile de pază ale frontierei.

– George Barițiu: Istoricul și publicistul transilvănean a scris pe larg despre rolul cultural, economic și militar al regimentelor grănicerești românești.

– Dr. Ioan Mihu (din Vinerea/Cugir): Unul dintre cei mai importanți lideri locali, avocat și om politic, care a militat activ pentru drepturile composesorale și administrarea corectă a pădurilor grănicerești la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX.

– Monografiile locale recente: Istorici și cercetători din județul Alba (precum lucrările dedicate istoriei Cugirului sau monografiile Regimentului I de la Orlat scrise de istorici militari) au scos la lumină documentele composesorale de dinainte de 1946.

Grănicerii și Cugirul

„Cartea profesorului Nicolae Florea ,,Grănicerii și Cugirul” vine să ne lumineze acum, o dată mai mult, rosturile mai timpurii și mai târzii ale grănicerilor români din compania a IV-a, cea de la Cugir, a Regimentului I românesc de graniță din Transilvania. De altfel, călăuzit de o lăudabilă onestitate a cercetării și de un suport documentar peste măsură de bogat și de sugestiv, Nicolae Florea își afirmă cât se poate de limpede crezul care i-a însoțit investigația: „Cartea prezintă atât părțile pozitive cât și cele negative ale instituției grănicerești, combătând tendințele apologetice și negativiste existente, încercând să arate progresele înregistrate pe teritoriul regimentelor grănicerești pe plan economic, cultural și administrativ, acestea datorându-se muncii și spiritului de inițiativă al grănicerilor și sacrificiilor materiale pe care le-au făcut, îndeosebi prin înființarea și susținerea școlilor”, consemnează în prefața cărții, Cosmin Feneșan.

Întinderea și lungimea graniței

Granița păzită de companiile Regimentului I de la Orlat (din care făcea parte și Cugirul) se întindea de-a lungul crestelor Munților Carpați (Munții Sebeșului, Munții Șurianu, până spre masivul Făgăraș și granița cu Țara Românească). Cugirenii controlau în mod direct trecătorile („plaiurile”) montane și potecile care legau valea Cugirului de zona montană înaltă, păzind crestele muntoase de pe teritoriul actual al masivului Șurianu. Linia de frontieră strict atribuită regimentului se întindea pe sute de kilometri de creastă carpatică, segmentată în pichete de grăniceri (numite „cordoane” sau „capușe”).

Perioada de beneficiu și compensarea cu păduri

Grănicerii au beneficiat direct de aceste pământuri și privilegii în perioada 1762 – 1851 (până la desființarea oficială a Graniței Militare de către împăratul Franz Joseph, după Revoluția de la 1848).

Cum au fost aceștia compensați: În anul 1851, când regimentul s-a desființat, Imperiul Austro-Ungar (Habsburgic) nu le-a putut plăti grănicerilor soldele și pensiile restante în bani. În schimb, prin Decretul Imperial din 1851, statul le-a predat în proprietate comună (în devălmășie) pădurile și pășunile alpine pe care aceștia le păziseră. Astfel au luat naștere composesoratele (asociații de proprietari cu drepturi egale, moștenite din tată în fiu). Asistăm la o legătură strânsă dintre munte, pădure și viața militară, pădurea de astăzi fiind direct legată de sacrificiul strămoșilor lor.

Suprafața totală

La Cugir, fondul forestier istoric restituit și administrat ulterior de composesorat a fost uriaș. În raza Cugirului, pădurile ocupă o suprafață totală de aproximativ 24.621 de hectare (reprezentând circa 66% din teritoriul localității). Din această masă forestieră, cea mai mare parte a aparținut istoric composesoratului grăniceresc și asociațiilor de pășunat.

Numărul exact de capi de familie înscriși inițial în registrele de proprietate (numite „urbariale” sau cărți funciare colective) cuprindea câteva sute de familii de „sesionali” (grăniceri cu drepturi depline) din Cugir. Drepturile erau împărțite în „drepturi composesorale” sau „linii”, transmise generațiilor următoare până la naționalizarea comunistă din 1948 (și reînființate după anul 2000 prin Legea 1/2000).

Asistăm așadar, la renașterea composesoratului în zilele noastre (după anul 2000) ca formă de respect pentru trecut și ca structură care încă protejează identitatea Cugirului.

Cugirul a ridicat pe strada 1 Decembrie 1989, un sediu al Composesoratului Grăniceresc în cadrul căruia a fost amenajat un muzeu reprezentativ.

 

Constantin PREDESCU




Citește mai mult

Actualitate

Festivalul Dacic Singidava 2026, la Cugir: programul complet al celor trei zile de evenimente

Cugir INFO

Publicat

în

Cugirul va găzdui, în perioada 10-12 iulie 2026, o nouă ediție a Festivalului Dacic Singidava, eveniment dedicat promovării patrimoniului istoric și civilizației dacice. Timp de trei zile, participanții vor avea ocazia să ia parte la conferințe, ateliere de meșteșuguri antice, demonstrații militare, lupte de gladiatori și spectacole de reconstituire istorică.

Organizat cu sprijinul Primăriei Orașului Cugir, al Centrului Cultural „Valentin Uritescu” și al Muzeului de Istorie Cugir, festivalul îi va reuni pe membrii asociațiilor Dacii Singidavei, Ielele Singidavei, Garda Apulum, Historia Renascita, Omnis Barbaria, Fierarul Komakiza și Cimpoierii din Transilvania.

Vineri, 10 iulie: conferințe, expoziție și paradă cu torțe

Festivalul debutează vineri, 10 iulie, de la ora 17:00, la Centrul Cultural „Valentin Uritescu”, cu o serie de prezentări științifice susținute de specialiști în arheologie și istorie.

Publicul va putea asista la conferințele:

  • CS I dr. Aurel Rustoiu„Cetatea dacică de la Cugir – un centru de putere din sud-vestul Transilvaniei”;
  • Dr. Marius Ardeleanu„Arheologia gustului – reconstituirea aromelor bucătăriei dacilor”;
  • CS dr. Claudiu Purdea„Braconajul arheologic – între câștigul ilegal și pierderea istoriei civilizației dacice”.

De la ora 18:00 va avea loc vernisajul expoziției „Eroii Antichității: ilustrație și reconstituire istorică”, semnată de prof. Cătălin Drăghici și dr. Claudiu Purdea.

Prima zi se va încheia, începând cu ora 21:00, cu o paradă cu torțe pe traseul Parcul Stadion – Bulevardul pietonal Al. Sahia – Parcul Stadion, urmată de dansuri de inspirație antică susținute de Ielele Singidavei și un recital al Cimpoierilor din Transilvania.

Sâmbătă, 11 iulie: meșteșuguri antice, gladiatori și „Bătălia pentru Singidava”

Programul de sâmbătă începe la ora 10:00, odată cu deschiderea taberei de meșteșuguri antice. Vizitatorii vor putea descoperi demonstrații de fierărie, metaloplastie, sculptură în lemn, monetărie, modelaj și ateliere muzicale dedicate copiilor.

La ora 14:00 sunt programate demonstrații de echipamente și tehnică militară daco-romană, iar de la 16:00 vor avea loc spectaculoase lupte de gladiatori, susținute de Ludus Dacicus și Ludus Apulensis.

Punctul culminant al zilei va fi spectacolul „Bătălia pentru Singidava”, programat de la ora 19:00, care va include reconstituiri istorice, dansuri de inspirație antică oferite de Ielele Singidavei, ritualul de incinerare al căpeteniei dacice Singis și un recital susținut de Cimpoierii din Transilvania.

Duminică, 12 iulie: competiții și închiderea festivalului

Ultima zi a festivalului este rezervată activităților interactive și competițiilor inspirate din lumea antică.

De la ora 10:00, tabăra de meșteșuguri și atelierele muzicale își vor redeschide porțile, iar la 11:00 vor începe întrecerile sportive între asociațiile de reconstituire istorică, organizate sub forma unui pentatlon ce va cuprinde probe precum alergarea cu butucul, trânta, aruncarea bolovanului și deplasarea cu obstacole pe bârnă.

Festivalul se va încheia la ora 13:00, cu un spectacol de dansuri de inspirație antică susținut de Ielele Singidavei.

Prezentarea întregului eveniment va fi asigurată de CS (istoric) dr. Claudiu Purdea.

Activități pentru copii pe durata întregului festival

Pe parcursul celor trei zile, copiii vor avea la dispoziție instalații de cățărare și trasee de echilibru amenajate în tabăra festivalului, unde își vor putea testa curajul, îndemânarea și spiritul de aventură.

Organizatorii îi invită pe iubitorii de istorie, familiile și pe toți cei interesați de patrimoniul cultural să participe la Festivalul Dacic Singidava și să descopere, prin reconstituiri istorice și experiențe interactive, universul fascinant al civilizației dacice.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir