Actualitate
Vineri începe cea de-a XVII-a ediție a Festivalului Cetăților Dacice. Vezi programul
Ajunsă la ediția a XVII-a, sărbătoarea care transformă an de an locațiile de desfǎşurare într-o poartă vie spre Antichitate, Festivalul Cetăților Dacice, reușește, și în acest sezon, să propună publicului mai mult decât un simplu festival de reenactment: o veritabilă frescă vie, o călătorie culturală și spirituală în lumea fascinantă a dacilor și romanilor, cu tot ce avea mai autentic această civilizație a marginilor de imperiu.

Organizat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba şi Primăria Orașului Cugir, festivalul este o manifestare complexă, structurată pe conferințe, expoziții, demonstrații de luptă, meșteșuguri, gastronomie, dans, muzică tradițională și competiții antice, adresate tuturor vârstelor și nivelurilor de curiozitate culturală.
Debutul ediției este rezervat, cum se cuvine, dialogului științific. Aurel Rustoiu și Claudiu Purdea oferă, prin conferințele lor, perspective vii asupra patrimoniului dacic din Munții Șureanu și asupra pericolelor contemporane ce amenință vestigiile antice. Expoziția dedicată momântului prințului dac de la Cugir vine să întărească rolul acestui festival ca formator de conștiință patrimonială, aducând în fața publicului descoperiri care transced simpla valoare istorică.
Seara, pe aleea pietonală, preambulul bătăliei dintre daci și romani animă orașul, deschizând seria spectacolelor de reenactment cu participarea Cimpoierilor din Transilvania și a trupelor istorice, în acorduri de cimpoi, scuturi încleștate și replici de săbii, totul în ton cu atmosfera ancestrală.
De departe cea mai densă zi a festivalului, sâmbăta debutează cu concursuri dedicate copiilor, continuând apoi cu ceremonia de deschidere a taberei militare și meșteșugărești. Această parte rămâne, an de an, inima autentică a festivalului, unde publicul poate experimenta interactiv ateliere de fierărie, pielărie, ceramică, metaloplastie, monetărie, țesătorie și chiar gastronomie antică, într-o formulă educativă și participativă de excepție.
Prezentările trupelor de reenactment (Garda Apulum, Terra Dacica Aeterna, Historia Renascita, Ludus Dacicus, etc.) fac deliciul vizitatorilor, iar demonstrațiile de luptă, dansurile antice ale Nimfelor Dace și momentele de teatru istoric creează un cadru ceremonial în care istoria devine spectacol, iar spectacolul, lecție vie.
Seara culminează cu Bătălia pentru Dacia, momentul cel mai așteptat de public, în care toate trupele de reconstituire se întâlnesc într-un spectacol de luptă impresionant, urmat de Rugul lui Zamolxis — ritualul care dă sens metafizic întregului eveniment, evocând sacrificiul simbolic al preotului trimis către zei.
În noaptea care încheie ziua de sâmbătă, Draco Festival aduce sunetul arhaic al Cimpoierilor din Transilvania într-un concert special, iar DJ John Way închide programul cu o infuzie de vibe contemporan peste rădăcini arhaice, confirmând elasticitatea culturală a festivalului.
Dacă ziua de duminică începe cu DEcathlonul Dacic, o competiție spectaculoasă, unde publicul este invitat să admire probe inspirate din ritualurile și pregătirile de luptă ale strămoșilor, finalul ediției este încredințat folclorului.
Spectacolul folcloric reunește ansambluri consacrate precum „Câmpul Pâinii”, „Doina Aiudului”, „Doina Șibotului”, alături de voci îndrăgite ca Mariana Anghel, Mirela Mănescu, Cosmina Mateș, Ana Berindei, Alin Joldeș și grupul instrumental „Dor”, oferind un tablou muzical care leagă moștenirea precreștină de zestrea folclorică modernă.
Festivalul Cetăților Dacice 2025 este un fenomen cultural complex, care îmbină cercetarea arheologică, pedagogia culturală, performanța artistică și emoția colectivă, în cel mai autentic spațiu posibil: în cetățile reale și imaginare ale dacilor.
Este un festival care educă fără să predea, fascinează fără să artificializeze și oferă, în fiecare an, o lecție de identitate, asumare culturală și bucurie a apartenenței, se arată într-un comunicat de presă.
• Programul celei de-a XVII-a ediții a Festivalului Cetăților Dacice:
VINERI, 20 iunie 2025
16:00 Dacii de ieri și povestea patrimoniului arheologic de astăzi în două conferințe
Aurel Rustoiu, Cetatea și cimitirul dacic de la Cugir. Arheologie și istorie
Claudiu Purdea, De la furt la piața internațională de artefacte. Braconarea patrimoniului arheologic din Munții Șureanu
Centrul Cultural Cugir
Expoziția
Mormântul prințului dac de la Cugir. Repere arheologice și istorice
Centrul Cultural Cugir
21:00 – Preambulul bătăliei dintre daci şi romani – cu implicarea Cimpoierilor din Transilvania şi a trupelor de reconstituire istorică din festival
Aleea pietonală din centrul oraşului Cugir
SÂMBĂTĂ, 21 iunie 2025
09:00 – Concurs de istorie pentru copii „Pui de dac”; Pentatlonul dacic al copiilor
Participă: şcoli din localităţile Cugir, Cricău, Cetatea de Baltă, Ighiu, Săsciori
Parcul Stadion, Cugir
11.00 – VIRTUTE ET LABORE. Ceremonia oficială de deschidere, inaugurarea taberei militare şi meşteşugăreşti, prezentarea trupelor de reconstituire istorică antică şi a atelierelor interactive de reenactment
fierărie
metaloplastie
officina scriptoria
de Re culinaria
prelucrarea lemnului
pielărie
ceramică
pirogravură în lemn
monetărie
țesătorie
machete
antrenamente de luptă
jocuri antice
atelier musical cu Cimpoierii din Transilvania
miscellanea
Participă: Garda Apulum – Alba Iulia, Terra Dacica Aeterna – Cluj-Napoca; Omnis Barbaria – Baia Mare; Historia Renascita – Pitești; Veteres Milites – Sibiu; Sagittarii Getici din Apus; Nimfele Dace – Zalău; Dacii Singidavei – Cugir; Legio Dacica – Alba Iulia; Cimpoierii din Transilvania
Stadionul Parc, Cugir
16:00 – Ziua Feteştilor Româneşti – prezentare soiuri autohtone de vin
Stadionul Parc, Cugir
17:00 – Trimisele Terpsihorei. Dansuri antice – Nimfele dace şi Ielele Singidavei
Stadionul Parc, Cugir
18:00 – Sub veghea lui Zalmoxis. Prezentarea triburilor dacice și aliaților lor Pedestraşi şi Călăreţi
Stadionul Parc, Cugir
18:30 – Ocrotiți de Marte. Salutul legiunilor romane și demonstrații de tehnică militară romană
Stadionul Parc, Cugir
19:00 – Sub semnul lui Nemesis. Jocuri de gladiatori – Ludus Ursus Nigrus, Ludus Apulensis şi Ludus Dacicus
Stadionul Parc, Cugir
20:00 – Bătălia pentru Dacia cu implicarea tuturor trupelor de reconstituire istorică din festival
Stadionul Parc, Cugir
20:45 – „Chemarea focului” – Rugul lui Zalmoxis
Stadionul Parc, Cugir
21:00 – DRACO FESTIVAL Concert extraordinar Cimpoierii din Transilvania
Stadionul Parc, Cugir
22.00 – DJ John Way – Citadel Vibes, show de muzică electronică
Stadionul Parc, Cugir
DUMINICĂ, 22 iunie 2025
15:30 – DECATHLONUL DACIC
Ielele Singidavei
Stadionul Parc, Cugir
Arcul viteazului (tir cu arcul)
Rapid şi puternic (transport 25 kg de nisip)
Suliţaşul Cetăţii (aruncarea suliţei la distanţă)
Cel mai iute de picior (ştafetă, alergare cu butucul)
Braţul de fier (skandenberg)
Să ne unim forţele (tras cu frânghia)
Luptătorul dac (luptă pe butuci)
Voinicul din Cetate (aruncarea bolovanului)
Îndemânare şi curaj (căţăratul pe catarg)
Cărăuşii Cetăţii (transport apă)
19:00 – Spectacol folcloric
Ansamblul Folcloric „Câmpul Pâinii” din Vinerea
Ansamblul Folcloric „Doina Aiudului” din Aiud
Ansamblul Folcloric „Doina Şibotului” din Şibot
Mariana Anghel
Mirela Mănescu
Cosmina Mateș
Ana Berindei
Alin Joldeş și Grupul instrumental „DOR”
Stadionul Parc, Cugir
Actualitate
Moștenirea Grănicerească a Cugirului: Istorie, Codri și Onoare
Militarizarea localității Cugir a avut loc în contextul extinderii Graniței Militare Transilvănene de către Imperiul Habsburgic. Cugirul a făcut parte din Regimentul I de Infanterie Grănicerească de la Orlat (înființat oficial prin decretele împărătesei Maria Tereza din 1762 și reorganizat ulterior).

Grănicerii români din Cugir aveau datoria de a păzi granița de sud a Transilvaniei (Imperiului) împotriva incursiunilor otomane, a contrabandei și a epidemiilor de ciumă (prin paza strictă a „cordonului” și a carantinelor).
Spre deosebire de românii iobagi (șerbi) din restul Transilvaniei, statutul de grănicer le oferea cugirenilor libertate personală, scutire de dări boierești, acces la educație în școlile triviale grănicerești și drepturi asupra pământului. Ei deveneau „oameni liberi pe pământ propriu”, fapt ce a dus la nașterea unei elite locale mândre și educate.
Informațiile istorice despre grănicerii din Cugir și din Regimentul de la Orlat provin din mai multe surse valoroase:
– Arhivele Militare de la Viena (Kriegsarchiv): Unde se păstrează hărțile iosefine, registrele de solde, inspecțiile militare și planurile de pază ale frontierei.
– George Barițiu: Istoricul și publicistul transilvănean a scris pe larg despre rolul cultural, economic și militar al regimentelor grănicerești românești.
– Dr. Ioan Mihu (din Vinerea/Cugir): Unul dintre cei mai importanți lideri locali, avocat și om politic, care a militat activ pentru drepturile composesorale și administrarea corectă a pădurilor grănicerești la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX.
– Monografiile locale recente: Istorici și cercetători din județul Alba (precum lucrările dedicate istoriei Cugirului sau monografiile Regimentului I de la Orlat scrise de istorici militari) au scos la lumină documentele composesorale de dinainte de 1946.
Grănicerii și Cugirul
„Cartea profesorului Nicolae Florea ,,Grănicerii și Cugirul” vine să ne lumineze acum, o dată mai mult, rosturile mai timpurii și mai târzii ale grănicerilor români din compania a IV-a, cea de la Cugir, a Regimentului I românesc de graniță din Transilvania. De altfel, călăuzit de o lăudabilă onestitate a cercetării și de un suport documentar peste măsură de bogat și de sugestiv, Nicolae Florea își afirmă cât se poate de limpede crezul care i-a însoțit investigația: „Cartea prezintă atât părțile pozitive cât și cele negative ale instituției grănicerești, combătând tendințele apologetice și negativiste existente, încercând să arate progresele înregistrate pe teritoriul regimentelor grănicerești pe plan economic, cultural și administrativ, acestea datorându-se muncii și spiritului de inițiativă al grănicerilor și sacrificiilor materiale pe care le-au făcut, îndeosebi prin înființarea și susținerea școlilor”, consemnează în prefața cărții, Cosmin Feneșan.

Întinderea și lungimea graniței
Granița păzită de companiile Regimentului I de la Orlat (din care făcea parte și Cugirul) se întindea de-a lungul crestelor Munților Carpați (Munții Sebeșului, Munții Șurianu, până spre masivul Făgăraș și granița cu Țara Românească). Cugirenii controlau în mod direct trecătorile („plaiurile”) montane și potecile care legau valea Cugirului de zona montană înaltă, păzind crestele muntoase de pe teritoriul actual al masivului Șurianu. Linia de frontieră strict atribuită regimentului se întindea pe sute de kilometri de creastă carpatică, segmentată în pichete de grăniceri (numite „cordoane” sau „capușe”).
Perioada de beneficiu și compensarea cu păduri
Grănicerii au beneficiat direct de aceste pământuri și privilegii în perioada 1762 – 1851 (până la desființarea oficială a Graniței Militare de către împăratul Franz Joseph, după Revoluția de la 1848).
Cum au fost aceștia compensați: În anul 1851, când regimentul s-a desființat, Imperiul Austro-Ungar (Habsburgic) nu le-a putut plăti grănicerilor soldele și pensiile restante în bani. În schimb, prin Decretul Imperial din 1851, statul le-a predat în proprietate comună (în devălmășie) pădurile și pășunile alpine pe care aceștia le păziseră. Astfel au luat naștere composesoratele (asociații de proprietari cu drepturi egale, moștenite din tată în fiu). Asistăm la o legătură strânsă dintre munte, pădure și viața militară, pădurea de astăzi fiind direct legată de sacrificiul strămoșilor lor.
Suprafața totală
La Cugir, fondul forestier istoric restituit și administrat ulterior de composesorat a fost uriaș. În raza Cugirului, pădurile ocupă o suprafață totală de aproximativ 24.621 de hectare (reprezentând circa 66% din teritoriul localității). Din această masă forestieră, cea mai mare parte a aparținut istoric composesoratului grăniceresc și asociațiilor de pășunat.
Numărul exact de capi de familie înscriși inițial în registrele de proprietate (numite „urbariale” sau cărți funciare colective) cuprindea câteva sute de familii de „sesionali” (grăniceri cu drepturi depline) din Cugir. Drepturile erau împărțite în „drepturi composesorale” sau „linii”, transmise generațiilor următoare până la naționalizarea comunistă din 1948 (și reînființate după anul 2000 prin Legea 1/2000).
Asistăm așadar, la renașterea composesoratului în zilele noastre (după anul 2000) ca formă de respect pentru trecut și ca structură care încă protejează identitatea Cugirului.
Cugirul a ridicat pe strada 1 Decembrie 1989, un sediu al Composesoratului Grăniceresc în cadrul căruia a fost amenajat un muzeu reprezentativ.
Constantin PREDESCU
Actualitate
Festivalul Dacic Singidava 2026, la Cugir: programul complet al celor trei zile de evenimente
-
Mondenacum 11 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 3 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum 8 luniFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Actualitateacum 8 luniMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile
-
Actualitateacum 3 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 8 luniStar Transmission a donat Cugirului o ambulanță complet echipată, destinată urgențelor sociale din oraș
-
Actualitateacum 8 luniMedic urolog nou, la Spitalul orășenesc Cugir
-
Mondenacum 3 luniMESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | cugirinfo.ro
