Și în acest an, în preajma sărbătorilor de Paști, frumoasa și cocheta localitate Vinerea, care în prezent respiră un aer cu adevărat european, îmbracă straie festive. Obiceiul păștenilor, specific vinerenilor, inițiat în anul 1948 de către vrednicul de pomenire, preotul mărturisitor Ioan Sabău, continuă cu aceeași măreție și solemnitate, la fel ca în anii precedenți.

Bărbații și femeile care împlinesc frumoasa vârstă de 60 de ani, considerată a înțelepciunii și a deplinei maturități, în anul în care are loc evenimentul pascal, se întâlnesc pentru a se organiza și a pregăti cele necesare desfășurării în cele mai bune condiții a ceremoniei de Paști. Ei se numesc „pășteni” și vor asigura vinul, pâinea, colacii, lumânările, ciuberele în care se prepară „paștile”, florile pentru împodobirea Sfântului Epitaf și celelalte de trebuință, cheltuielile suportându-le în totalitate.

Pentru buna organizare și desfășurare a acestui eveniment unic din viața fiecărui „păștean”, ei încep să se reunească cu un an înainte, în prima duminică după Rusalii, și aleg mai întâi gazda de unde se vor lua „paștile”. „Pășteanul” – gazdă trebuie să fie neapărat un bărbat din leat, vinerean, căsătorit și care să fie un bun gospodar; într-un an se stabilește ca acesta să fie din partea de jos a satului, iar în anul următor din partea de sus.

Anul acesta a fost rândul părții de jos a satului să-l desemneze pe cel mai bun gospodar care să fie gazdă pentru această manifestare deosebită, fiind ales Ovidiu Cutean, credincios al Parohiei Ortodoxe Vinerea I. După alegerea gazdei, „păștenii” se întâlnesc lunar, în prima duminică, cu multă conștiinciozitate, și analizează cu responsabilitate realizările de până în acel moment, ce dificultăți s-au întâmpinat și ce sarcini revin fiecăruia de îndeplinit în continuare.

În duminica de Florii, toți „păștenii” împreună cu cei doi preoţi parohi, Andrei Dănilă, respectiv Mihai Gălățeanu, se adună la casa gazdei, unde se alege vinul pentru Paști, se împodobesc ciuberele cu flori și panglici tricolore, se aleg lumânările care se împart credincioșilor în Joia Mare, la coșuri se pun ștergare și verdeață, se aerisesc desagii pentru pâine și se stabilește programul pentru Săptămâna Mare.

În Joia Mare, zi considerată de mare sărbătoare pentru întreaga comunitate vinereană, „păștenii” se întâlnesc dimineaţa, la ora 8.00, la biserică, îmbrăcați în tradiționalele costume populare, de unde se pornește în procesiune spre casa gazdei. Alaiul pornește având în frunte „păștenii” ce poartă drapelul României, iar în ultimii ani și al Uniunii Europene, urmați de cei cu praporii, de copiii cu sfeșnice, preoți, cantori, „păștenele” cu coșulețe, apoi ceilalți credincioși din sat și cei veniți din țară și străinătate special pentru acest eveniment emoționant.

La casa gazdei se oficiază slujba de Te-Deum, binecuvântându-se pâinea din care se pregătesc „Sfintele Paști” și se împart tuturor celor prezenți lumânările împodobite pentru a fi aprinse în noaptea de Înviere. „Păștenii” iau desagii cu pâinea, parastase și prescuri, iar femeile „păștene” iau ciuberele frumos împodobite cu flori și verdeață și întreg alaiul se îndreaptă spre biserică, unde se săvârșește Sfânta Liturghie a Sf. Vasile cel Mare, în cadrul căreia „păștenii” care au primit dezlegare de la duhovnic se împărtășesc cu Sfintele Taine. Este o încântare să privești cum toți „păștenii”, îmbrăcați în straie populare, stau încolonați doi câte doi, mai întâi bărbații, apoi femeile, sărută Sfintele Icoane și iau Sfânta Împărtășanie din mâna preotului, ceea ce reprezintă un aspect spiritual deosebit, unic în lumea ortodoxă. După Sfânta Litughie se oficiază un parastas pentru pomenirea colegilor trecuți la cele veșnice. La ieșirea din biserică, copiii și nepoții „păștenilor”, îmbrăcați de asemenea în straie populare, oferă tuturor participanțior la slujbă câte un colac și un pahar de vin în memoria celor dispăruți din leat.

În zilele următoare, „păștenii” participă activ, în continuare, la toate celelalte activități ale bisericii, Sf. Maslu și Prohodul în ziua de vineri, asigură paza Sfântului Mormânt în noaptea de vineri, iar sâmbătă după-amiază se taie pâinea, se pune vinul, se așează în ciubere și se păstrează în biserică până la Înviere.

Sfânta Înviere are loc noaptea, la ora 12.00, eveniment așteptat cu nerăbdare de către întreaga comunitate creștină. După ce preotul rostește: „Veniți de luați Lumină!”, urmează procesiunea de ocolire a bisericii, iar după oficierea Sfintei Liturghii, în cadrul căreia se sfințesc „Paștile”, ele se împart de către „pășteni” tuturor credincioșilor prezenţi la Marele Praznic, care pleacă spre case, liniștiți și bucuroși, vestind prin salut: „Hristos a Înviat!”, răspunzându-li-se imediat: „Adevărat a Înviat!”.

Pregătirea Paștilor în acest an este asigurată de către un număr de 30 de persoane, pe care merită să le amintim: Octavian Baciu, Tiberiu Braica, Felicia Buhoiu, Georgeta Buda, Eugenia Buda, Raveca Bura, Ironim Cîrjea, Melania Cioran, Ovidiu Cutean, Coriolan Danciu, Jenica David, Alexandru Dragoțel, Viorel Drogoțel, Lucia Herlea, Ioan Hiriza, Cornel Hoza, Marinela Mihai, Romeea Maerescu, Emilia Mateescu, Traian Meteșan, Ioan Mihu, Ioan Mocan, Vasile Moldovanu, Sabin Pascu, Mariana Pereanu, Marieta Simedru, Daniela Tecșa, Mioara Todoran, Vasile Tomoiu și Violeta Vaedean.

Ing. Dorin DAVID