Rămâi conectat

Cugireni

Au lăsat Canada pentru România și au plantat 6 hectare de afine la Vinerea

Cugir INFO

Publicat

în

Au emigrat din România în anul 1995, și-au construit o viață în Canada, iar după mai bine de două decenii au decis să investească în țara natală. Adrian și Ana Faur au înființat o plantație de afine de șase hectare la Vinerea, lângă Cugir, o afacere începută după ce au văzut întâmplător la televizor povestea unui alt român întors din străinătate.

Povestea plantației de afine de la Vinerea începe la mii de kilometri distanță, în Canada. Adrian și Ana Faur locuiau acolo de ani buni. El lucrase în domeniul calculatoarelor, iar Ana absolvise Medicina la Cluj-Napoca.

Nu se gândeau neapărat să se întoarcă definitiv în România, însă căutau o activitate pe care să o poată face după retragerea din activitatea profesională.

Ideea avea să apară în jurul anilor 2012-2013, după ce Adrian a urmărit la o televiziune românească o emisiune despre agricultură și a descoperit povestea unei plantații de afine înființate de un român revenit din America.

„Noi suntem din Canada și am avut televiziunea prin satelit. Nu știu ce emisiune era Viața satului, Agrointel sau așa ceva, nu mai știu cum, dar ferma, ceva cu ferma. Și am văzut acolo o plantație de afine făcută în România. Un băiat, tot așa, a plecat din America, Codruț îl chema. Și am pus mâna pe telefon și l-am sunat”, povestește Adrian Faur.

Discuția cu fermierul i-a dat încredere că o astfel de investiție ar putea fi făcută și în România. A urmat un an de documentare.

Adrian a citit reviste de agricultură, a studiat soiurile și tehnologiile de cultură și a ajuns să ia legătura inclusiv cu un american implicat în dezvoltarea soiului Legacy.

„Mi-a spus că se poate face, că pot să încerc. Și vreun an de zile am studiat. M-am abonat la o grămadă de reviste de agricultură, i-am scris și unui american care făcuse soiul Legacy și mi-a răspuns omul, atât la e-mail, cât și la telefon. Am făcut un manual, am scris ce trebuie făcut, cum se face, ce soiuri sunt”, spune Adrian.

De ce au ales afinele

Pentru familia Faur, plantația nu a fost gândită doar ca o investiție financiară. Cei doi căutau și o ocupație pentru perioada în care urmau să se retragă.

„Noi urmăream să facem ceva pentru perioada de pensionare. Încercam să vedem ce idee ar fi să ne putem ocupa timpul în perioada aceea când deja lumea se plictisește, lumea parcă nu mai găsește sensul. Și atunci a venit emisiunea aceea”, explică Ana Faur.

Au cumpărat terenul la Vinerea și au început să pună în practică planul. A fost nevoie de aproximativ trei ani până când plantația a intrat pe rod.

În 2019 au revenit în România, iar în ultimii doi ani Adrian și Ana petrec aici cea mai mare parte a sezonului agricol, din aprilie până în septembrie-octombrie. După încheierea sezonului, se întorc în Canada.

Șase hectare de afine la Vinerea

Astăzi, plantația se întinde pe șase hectare. Soiurile au fost alese astfel încât producția să fie eșalonată și să poată ajunge pe piață atât la începutul, cât și spre sfârșitul sezonului, perioade în care prețurile sunt, de regulă, mai bune.

Afinele sunt comercializate angro, către firme care le distribuie ulterior. Familia Faur nu vinde direct către consumatori.

Investiția a fost realizată integral din fonduri proprii. Cei doi nu au accesat fonduri europene pentru înființarea plantației.

„Cu oamenii, într-adevăr, este greu”

Agricultura vine însă cu propriile provocări, iar una dintre cele mai mari probleme este forța de muncă.

„Cu oamenii, într-adevăr, este greu. Dar nu poți să te dezvolți dacă nu te uiți și la soi și la desfacere”, spune Adrian Faur.

Plantația de afine nu este prima investiție importantă pe care cei doi au făcut-o în România. Înainte de aceasta, au investit la Giurgiu într-o fabrică de construcții metalice. Criza economică din 2008 a dus însă la închiderea afacerii, rămânând în urmă doar hala.

România, văzută altfel după două decenii în Canada

După anii petrecuți în Canada, Adrian și Ana spun că au găsit o Românie schimbată.

Au revenit aproape în fiecare an în țară, dar ultimii ani le-au oferit ocazia să petreacă mult mai mult timp aici.

„România o văd mai bine. A mers încet, dar, într-adevăr, s-a modernizat față de ce știm noi când am plecat. Și am venit în fiecare an, în fiecare vară”, spun soții Faur.

Există însă și lucruri care îi nemulțumesc. Birocrația și anumite probleme de infrastructură sunt printre acestea.

Adrian face frecvent comparația cu Canada, în special atunci când vine vorba despre administrarea unei afaceri.

„În Canada, o firmă o faci de azi pe mâine. E extrem de simplu, iar o dată pe an, contabilitatea și atât. La sfârșitul anului se face”, explică el.

O afacere pentru o altă etapă a vieții

Cei doi nu intenționează să extindă plantația. Consideră că cele șase hectare sunt suficiente pentru etapa în care se află acum.

„Noi nu suntem la început, avem o vârstă”, spune Adrian.

Pentru Ana, însă, munca în plantație înseamnă mai mult decât o simplă activitate economică. Îi place faptul că își petrece zilele în mijlocul naturii.

„Trebuie să te gândești că aici ești în natură. Da, e stres mult, dar în același timp este și activitate. E frumos, mie-mi place foarte mult. E altceva decât am făcut până acum și faptul că stai în natură, nici nu știi cum trece ziua”, spune ea.

Copiii au rămas în Canada, dar România nu le este străină

Cei doi copii ai familiei au rămas în Canada și, cel mai probabil, acolo își vor continua viața. Vin însă în România în vizită și, de-a lungul timpului, au venit inclusiv cu prieteni canadieni pentru a le arăta țara părinților lor.

Adrian spune că legătura cu România s-a păstrat și prin limbă.

„Vorbesc românește perfect, nici nu știi că-s plecați. De-asta am și lăsat cu televizorul la emisiunile românești. N-au accent nici dacă vorbești cu ei”, povestește el.

Dacă ar lua-o de la capăt, ar face la fel

De la o emisiune de televiziune urmărită în Canada și până la cele șase hectare de afine de la Vinerea a fost un drum lung, cu investiții, documentare și multă muncă.

Adrian și Ana Faur spun însă că nu regretă decizia de a începe această afacere în România. Chiar dacă au întâmpinat dificultăți și au descoperit că agricultura este departe de a fi un domeniu ușor, experiența le-a confirmat că au făcut alegerea potrivită.

Iar dacă ar trebui să ia totul de la început, după toate lucrurile pe care le-au învățat între timp, răspunsul lor este simplu: ar face din nou același lucru, la Vinerea.




Cugireni

„Ursulețul solar”, vehiculul electric construit la Cugir, pregătit pentru o nouă expoziție în Germania

Cugir INFO

Publicat

în

Așa cum am mai scris, un vehicul electric neobișnuit poate fi întâlnit, aproape zilnic, pe străzile din Cugir. Numit sugestiv „ursulețul solar”, prototipul este alimentat doar cu energie solară și este conceput pentru deplasările de zi cu zi, inclusiv pentru mersul la cumpărături.

Mihai Oltean, creatorul vehiculului spune că face aproape zilnic modificări pentru a-i îmbunătăți funcționalitatea. Cea mai recentă intervenție a vizat instalația electrică, care a fost simplificată pentru ca vehiculul să poată fi transportat și asamblat mai ușor la o expoziție organizată în Hanovra, Germania.

„Am modificat aproape în fiecare zi, câte ceva. Acum trebuie să modific instalația electrică pentru că era prea complicat de asamblat. Vreau să mă duc la o expoziție în Germania și va fi destul de greu să conectez atât de multe fire”, explică acesta.

Una dintre particularitățile vehiculului este sistemul de alimentare cu energie solară. Panoul are o putere de aproximativ 200 de wați, în timp ce motorul dezvoltă 250 de wați. Chiar dacă, teoretic, puterea panoului este mai mică decât cea a motorului, vehiculul nu funcționează în mod obișnuit la putere maximă.

„Teoretic ar fi suficient, dar de obicei nu mă duc la putere maximă. Cu 200 W acopăr consumul motorului”, spune Mihai Oltean.

„Ursulețul solar” poate fi folosit inclusiv pentru cumpărături. Vehiculul dispune de suficient spațiu pentru transportul unor cutii, însă, deocamdată, proprietarul preferă să folosească plase.

La bord nu lipsesc nici uneltele. Constructorul ține la îndemână cheile necesare pentru eventuale reparații, după ce a avut deja parte de situații în care a fost nevoit să intervină asupra vehiculului.

Acesta povestește că a întâmpinat deja probleme mecanice în timpul deplasărilor, iar o componentă s-a rupt din cauza solicitării mari, fiind necesară înlocuirea acesteia.

Într-o notă amuzată, constructorul spune că vehiculul este, cel puțin pentru moment, destinat mai degrabă celor care au cunoștințe tehnice.

„Este un vehicul deocamdată numai pentru bărbați și numai pentru mecanici”, glumește acesta, explicând că utilizatorul trebuie să aibă și anumite abilități pentru a putea interveni atunci când apare o problemă.

După o nouă serie de modificări realizate la Cugir, „ursulețul solar” se pregătește pentru următoarea provocare: participarea la o expoziție organizată la Hanovra, în Germania. Simplificarea instalației electrice face parte din pregătirile pentru transport și montaj, astfel încât prototipul să poată fi prezentat mai ușor publicului german.




Citește mai mult

Cugireni

Cum și-a construit un informatician din Cugir propria mașină solară. Vehiculul a ajuns și la o expoziție din Berlin

Cugir INFO

Publicat

în

Mihai Oltean, un informatician din Cugir, a construit de la zero un vehicul hibrid alimentat cu energie solară și pedalare asistată, pe care îl folosește zilnic pentru deplasările prin oraș. Proiectul, denumit „Solar Bear” (Ursulețul Solar), a stârnit interes inclusiv la expoziții internaționale din Berlin și Freiburg, unde a atras atenția presei și a pasionaților de mobilitate alternativă.

Mihai Oltean nu și-a dorit o mașină electrică, ci un vehicul care să funcționeze direct cu energia soarelui. Cum nu a găsit pe piață un model care să răspundă acestei idei, a decis să îl construiască singur.

Proiectul a început în vara anului 2025 și a trecut printr-un proces amplu de dezvoltare. Înainte ca prima piesă să fie construită, informaticianul a realizat nu mai puțin de 28 de variante de proiect, dintre care primele 24 au rămas doar pe planșă.

„Am vrut să-mi cumpăr o mașină solară. N-am vrut electrică, am vrut una care să meargă direct pe soare. Pentru că nu exista, am decis să o construiesc”, povestește Mihai Oltean.

De ce se numește „Ursulețul Solar”

Numele proiectului a apărut în timpul procesului de proiectare. Una dintre variantele desenate i-a amintit creatorului de silueta unui ursuleț, iar de aici s-a născut denumirea „Solar Bear” – „Ursulețul Solar”.

Vehiculul nu seamănă cu prototipurile solare clasice. Panourile fotovoltaice nu sunt amplasate pur și simplu deasupra șoferului, ci fac parte din structura caroseriei, având atât rol de producere a energiei, cât și de protecție împotriva ploii, vântului și soarelui.

Creatorul spune că această soluție oferă și un aspect mai apropiat de conceptul unui vehicul solar, fără compromisuri majore în ceea ce privește funcționalitatea.

A impresionat la expoziții din România și Germania

„Ursulețul Solar” a fost prezentat la mai multe evenimente dedicate mobilității și tehnologiei, printre care ITDays Cluj-Napoca, VELOBerlin și SPEZI Freiburg.

La Berlin, prototipul a atras imediat atenția vizitatorilor și a jurnaliștilor. Un reporter al televiziunii germane RTL a realizat un material despre invenția românului, prezentând-o drept o posibilă imagine a transportului viitorului.

Interesul a continuat și la expoziția din Freiburg, unde numeroși vizitatori au analizat în detaliu construcția vehiculului.

Mihai Oltean spune că nu este preocupat de posibilitatea ca proiectul să fie copiat. Dimpotrivă, întreaga documentație este publicată în regim open-source, iar oricine poate descărca planurile și își poate construi propria versiune.

Un vehicul de 55 de kilograme, alimentat de soare și de forța celui care îl conduce

Din punct de vedere tehnic, „Ursulețul Solar” este un vehicul hibrid conceput pentru deplasările urbane. Are o lungime de aproximativ 2,5 metri, o lățime de 1,45 metri și cântărește în jur de 55 de kilograme, incluzând motorul, bateria și panourile fotovoltaice.

Propulsia este asigurată de un motor electric de 250 W, limitat legal la 25 km/h. Acesta funcționează exclusiv în regim de pedalare asistată, fără accelerație, soluție aleasă pentru a respecta legislația privind bicicletele electrice.

Energia este stocată într-o baterie LiFePO4 de 12,8 V și 20 Ah, în timp ce panourile fotovoltaice pot dezvolta, teoretic, o putere de până la 520 W. În condiții reale, însă, producția de energie depinde de poziția soarelui, iar puterea maximă obținută până acum a fost de aproximativ 200 W.

Componente din China, construcție realizată în atelierul de acasă

Motorul, bateria și panourile solare au fost achiziționate din China, alegere dictată atât de costuri, cât și de compatibilitatea dintre componente.

În schimb, structura vehiculului a fost construită aproape integral cu materiale cumpărate local. Mihai Oltean spune că a realizat singur toate operațiunile de tăiere, sudură și asamblare, folosind unelte obișnuite, precum flexul, aparatul de sudură și mașina de găurit.

Ghidon ascuns și poziție de condus inspirată din curse

Aspectul futurist al vehiculului îi face pe mulți să se întrebe cum este condus. Răspunsul vine abia după o privire atentă: ghidonul este amplasat sub scaun.

Șoferul conduce într-o poziție aproape culcată, asemănătoare tricicletelor orizontale. Soluția nu a fost aleasă doar din motive estetice, ci și pentru avantajele aerodinamice, suprafața frontală fiind mai redusă decât în cazul unei biciclete clasice.

Vehiculul este echipat cu trei sisteme de frânare, semnalizare, claxon și schimbător de viteze, iar scaunul este inspirat de cele utilizate în monoposturile de Formula 1. Inclusiv sistemul de deschidere a ușilor amintește de modelele sportive Lamborghini.

Critica principală: este prea lat pentru piste și prea lent pentru șosea

Deși funcțional, proiectul este încă în dezvoltare. Cea mai frecventă observație primită de creator vizează dimensiunile vehiculului.

Lățimea de aproximativ 1,45 metri îl face dificil de utilizat pe multe piste pentru biciclete, iar limita legală de 25 km/h îl transformă într-un vehicul lent în raport cu traficul rutier.

Pentru următoarea versiune, Mihai Oltean intenționează să reducă lățimea tricicletei prin reproiectarea sistemului de panouri și apropierea roților, astfel încât aceasta să poată circula mai ușor pe infrastructura destinată bicicletelor.

„Versiunea actuală este 4.3. La versiunea 5 vreau să o îngustez și să fie clar că este gândită pentru pistele de biciclete”, explică acesta.

Îl folosește zilnic pentru cumpărături și deplasările prin oraș

Spre deosebire de multe prototipuri care rămân doar proiecte de expoziție, „Ursulețul Solar” este utilizat zilnic. Mihai Oltean spune că parcurge, în medie, între 10 și 20 de kilometri pe zi, folosind tricicleta pentru deplasările obișnuite prin Cugir.

Dimineața și seara iese cu vehiculul până la marginea orașului, iar în timpul zilei îl folosește inclusiv pentru cumpărături. Compartimentul de transport îi permite să care aproximativ 15-20 de kilograme de produse, suficient pentru necesarul unei persoane.

„Nu este un vehicul pe care îl țin în curte și îl scot doar duminica. Îl folosesc efectiv în fiecare zi”, spune inventatorul.

„În fiecare zi economisesc combustibil”

Pentru Mihai Oltean, unul dintre cele mai importante avantaje ale proiectului este reducerea costurilor de deplasare.

Acesta spune că economiile sunt evidente, deoarece vehiculul funcționează cu energie produsă direct de panourile fotovoltaice, iar atunci când condițiile meteo nu sunt favorabile poate fi utilizat prin pedalare asistată.

În opinia sa, majoritatea deplasărilor urbane nu justifică folosirea unor automobile de peste o tonă, care ocupă mult spațiu și consumă combustibil pentru a transporta, de cele mai multe ori, o singură persoană.

Față de un autoturism, tricicleta ocupă mult mai puțin loc în trafic și la parcare, produce foarte puțin zgomot și poate utiliza energia exact în locul în care aceasta este produsă.

Mai mult decât un mijloc de transport

Creatorul proiectului subliniază că „Ursulețul Solar” nu este doar un vehicul.

Atunci când este staționat, sistemul poate furniza energie electrică pentru consumatori de 12 V, transformându-se într-o sursă mobilă de alimentare.

Conceptul urmărește integrarea producerii, stocării și utilizării energiei într-un singur sistem, fără etapele intermediare specifice rețelelor clasice de distribuție.

De la profesor universitar la constructor de vehicule solare

Mihai Oltean este informatician și a fost profesor la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Spune că proiectele practice au apărut ca o contrapondere la activitatea universitară, dominată de cercetare și birocrație.

Interesul său s-a îndreptat spre domenii pe care le consideră esențiale pentru viața de zi cu zi: energia, transportul și producția de hrană. Din această preocupare s-a născut și ideea construirii unui vehicul urban alimentat cu energie solară.

Un proiect open-source, disponibil pentru oricine

Spre deosebire de majoritatea prototipurilor dezvoltate individual, „Ursulețul Solar” nu este un proiect comercial.

Toate planurile de construcție, documentația tehnică și lista materialelor sunt publicate sub licență MIT pe platforma GitHub, ceea ce permite oricărei persoane să construiască, modifice sau îmbunătățească vehiculul, cu respectarea condițiilor licenței.

Costul componentelor pentru versiunea actuală este de aproximativ 2.500 de euro, cea mai mare parte a sumei fiind reprezentată de motor, baterie și panourile fotovoltaice.

Urmează versiunea 5.0

Deși actualul model este complet funcțional, Mihai Oltean consideră că proiectul este departe de forma finală.

Principala direcție de dezvoltare este reducerea lățimii vehiculului, astfel încât acesta să poată circula mai ușor pe pistele pentru biciclete. În paralel, vor fi optimizate structura și eficiența sistemului fotovoltaic.

După aproape un an de proiectare, zeci de variante desenate și mai multe prototipuri construite, „Ursulețul Solar” a depășit statutul unui experiment personal. Vehiculul a fost prezentat în România și Germania, a atras atenția specialiștilor și a demonstrat că o idee pornită din dorința de a avea o „mașină care merge pe soare” poate deveni un proiect funcțional.

Rămâne de văzut dacă astfel de vehicule vor deveni, într-o zi, o prezență obișnuită în orașe. Până atunci, pe străzile din Cugir, „Ursulețul Solar” continuă să atragă privirile și să demonstreze că mobilitatea urbană poate fi regândită cu ingeniozitate și resurse accesibile.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir