Rămâi conectat

Învăţământ - Cultură

Omagiu poetului nepereche: Mihai Eminescu și Nicolae Densușeanu – întâlnirea dintre doi mari titani ai culturii românești

Cugir INFO

Publicat

în

În preajma comemorării zilei de naștere a poetului național Mihai  Eminescu, 15 ianuarie 1850, se cuvine să scoatem din uitare anumite aspecte ale vieții și operei acestuia.

Picătură cu picătură, toate acestea pot contribui la apropierea de adevăr privind deslușirea unor mistere și umbre din viața maestrului poeziei românești.

În toamna anului 1866 la Sibiu s-au întâlnit doi mari viitori titani ai culturii românești: Mihai Eminescu(1850-1889) și Nicolae Densușeanu(1846-1911).

Motivele vizitei tânărului Eminescu la Sibiu, pentru a-l întâlni pe Densușeanu erau cât se poate de serioase. Atât contemporanii poetului cât și cercetătorii operei lui au deslușit atracția lui față de Ardeal, față de istoria locuitorilor din această provincie românească.

Întâlnirea dintre Eminescu și Densușeanu a avut loc într-un context  mult mai complex, când poetul venea la Blaj pentru continuarea studiilor, dar și faptul că îl atrăgea întreg spațiu al Ardealului.

Cu trecerea timpului s-a constituit un capitol bogat și complex de cercetare eminesciană, ,,Eminescu și Transilvania” în care găsim aspectele definitorii pentru universul artistic al poetului național.

Iată câteva elemente biografice fundamentale care demonstrează că Eminescu este de neconceput fără Transilvania: dascălul său din Cernăuți, Aron Pumnul, era ardelean din Cuciulata Făgărașului și unul din fruntașii revoluției transilvane  de la 1848; cercetările mai noi de istorie literară au stabilit că ascendenții pe linie paternă ai poetului erau originari din Ardeal, din împrejurimile Blajului.

Poetul debutează într-o revistă ardeleană, în ,,Familia” lui Iosif Vulcan; tot într-o revistă ardeleană, ,,Federațiunea”, debutează și publicistic. Tor lui Iosif Vulcan îi datorează și numele ce a devenit o stea fixă a literaturii române(schimbând Eminovici cu Eminescu), scriind rânduri elogioase la debut:,,Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre, acestui june de numai 16 ani, care cu cele dintâi poezii ale lui ne-a surprins plăcut”.

De altfel întreaga perioadă a poeziei eminesciene va fi găzduită în revista ,,Familia”.

Muza inspiratoare a lui Eminescu, și marea sa dragoste, Veronica Micle (n. Ana Câmpeanu), era originară din Năsăud și pribegise cu familia peste munți, stabilindu-se la Iași, după 1848.

În toate etapele vieții, între prietenii lui Eminescu găsim ardeleni. La Cernăuți era prieten cu Ionel Neamțu, din ținutul Năsăudului; la Blaj se va împrieteni cu Filimon Ilea, Ștefan Cacoveanu, Grigore Dragoș, cărora le dedică poezii și le dăruiește cărți. Cu unii dintre ei va continua prietenia și pe timpul studiilor  la Viena, iar când se gândește  în 1871, la sărbătorirea jubiliară de la Putna, pentru pomenirea lui Ștefan Cel Mare, una dintre cele mai patetice invitații o adresează ,,junimii studioase” de la Blaj.

Tot în Ardeal îl are ca mare prieten pe poetul Ioan Slavici, care i-a fost alături în momentele de cumpănă sufletească.

Mihai Eminescu scria în 1882: ,,Întâmplarea m-a făcut ca din copilărie încă, să cunosc poporul românesc, din apele Nistrului începând, în cruciș și în curmeziș până în Tisa și Dunăre”.

Poetul național a făcut trei călătorii în Transilvania în anii adolescenței.

Cea mai importantă este cea din primăvara anului 1866, având drept scop cunoașterea Blajului. Un rol important în hotărârea de a face aceste călătorii l-a jucat Aron Pumnul, care deși nu i-a fost lui Eminescu profesor  la clasă, se bucura în Bucovina de o mare autoritate, ca revoluționar de la 1848 în Transilvania. Aron Pumnul a fost ca un ,,apostol al deșteptării naționale în Bucovina”. În însemnările sale îl definea pe poet ca ,,…fiul meu de suflet”.

În ,,lecțiile” lui Aron Pumnul, Eminescu a ascultat ca de la un profet despre Școala Ardeleană și despre Revoluția de la 1848.

Când Eminescu numește Blajul ,,Mica Romă”, se gândea de bună seamă la ce îi spusese Aron Pumnul despre dascălii Blajului , care făcuseră din conștiința originii noastre romane un argument pentru afirmarea dreptului la viață a urgisitului popor român din Ardeal.

Perioada șederii la Blaj a poetului își va găsi ecoul în opera sa: poezie, dramartugie, proză, problemele istoriei transilvane.

Dar scrierea care sintetizează cel mai sintetic experiența întâlnirii lui Eminescu cu Transilvania și îndeosebi cu Blajul este romanul „Geniul pustiu”, care în fond este un jurnal al revoluției de la 1848, prezentat poetului de unul din amicii săi, blăjanul Ioniță Scipione Bădescu.

George Călinescu remarca, pe bună dreptate, că odată cu călătoria din 1866, Eminescu ieșea din vârsta copilăriei.

În așteptarea ajutorului financiar de la tatăl său pentru a se înscrie la școală, pentru a urma clasa a VII-a, Eminescu mai zăbovește la Blaj o perioadă, dar are timpul necesar să se deplaseze și la Alba Iulia pentru a participa la adunarea anuală a ,,ASTREI”, în zilele de 27-28 august 1866.

Este găzduit de Filimon Ilea la Seminarul din Blaj până către sfârșitul lui septembrie 1866.

Nu se înscrie totuși la școala din Blaj și în toamna acestui an se hotărăște să plece la București.

În septembrie poposește deci la Sibiu, pentru a-l cunoaște pe studentul Densușeanu, amândoi fiind colaboratori la revista ,,Familia” lui Iosif Vulcan.

La Sibiu este primit frățește de Ion Lapedatu, student în clasa a VII-a a gimnaziului romano-catolic de acolo și de Nicolae Densușeanu, student la academia de drepturi din acest oraș.

Ioan Lepădatu i-a fost mentor cât timp a zăbovit la Sibiu, conducându-l pe la locurile demne de văzut în oraș și vecinătate, ducându-lși la mormântul lui George Lazăr de la Avrig

Este găzduit de Densușeanu timp de trei zile, l-a îmbrăcat și la hrănit, așa cum scrie acesta în amintirile sale.

Ce au povestit ei în cele trei zile pe care le-au petrecut împreună, nu vom ști.

Interesant este că după această întâlnire cei doi nu s-au mai văzut în cursul vieții.

Se crede că un efect al întălnirii este că Densușeanu a renunțat la a scrie poezie și imediat publică în revista ,,Familia” primul său studiu de mitologie comparată:,,Scrutări mitologice la români”, lucrare care îi deschide drumul spre monumentala lui operă ,,Dacia Preistorică”.

La răndul său, Eminescu se va apleca cu o mai mare insistență asupra studiului istoriei publicând în decursul vieții numeroase articole și texte de factură istorică.

Pe timpul celor trei zile Eminescu i-a cerut ajutorul lui Densușeanu pentru a trece granița în România, deoarece nu avea pașaport pentru Transilvania.

Densușeanu face apel la un bun prieten din Rășinari, preotul Bratu, bunicul lui Octavian Goga, pentru a-i da pe cineva din poporenii săi care să-l treacă pe potecile rășinarilor în România.

Și astfel Eminescu ajunge la București și de aici mai departe spre alte zări, acolo unde viața îi oferă noi și noi oportunități de afirmare și de maturizare în creația lui literară.

Col(r) lector univ. dr. ing. Constantin AVĂDANEI,
Președintele Grupului de Inițiativă „CENTENAR-MAREA UNIRE-ALBA IULIA-2018”


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Învăţământ - Cultură

Școala Gimnazială „Singidava” Cugir face pași concreți spre o educație adaptată nevoilor elevilor de astăzi

Cugir INFO

Publicat

în

Școala Gimnazială „Singidava” din Cugir face pași concreți spre o educație adaptată nevoilor elevilor de astăzi, fiind înscrisă în Programul de Transformare a Școlilor, implementat de Asociația pentru Valori în Educație. Acest demers național susține dezvoltarea unităților de învățământ prin leadership, colaborare și practici educaționale moderne, centrate pe elev.

În acest context, în perioada 23–24 ianuarie, 10 cadre didactice ale școlii au participat la un eveniment de formare dedicat profesorilor cu rol de Persoane-Resursă Internă, organizat la Școala Gimnazială Nr. 4 „Elena Donici Cantacuzino” din Pucioasa, județul Dâmbovița. Weekendul de formare a avut un caracter inspirațional și practic, fiind conceput pentru a sprijini profesorii în procesul de transformare a culturii organizaționale din școli.

Pe parcursul celor două zile, profesorii s-au așezat, la propriu, în bănci pentru a observa lecții autentice, bazate pe modelul ERR (Evocare, Realizarea sensului, Reflecție), unde gândirea critică și starea de bine a elevului sunt prioritare. De asemenea, au participat la ateliere interactive, sesiuni de lucru colaborativ și activități de reflecție profesională. Au învățat, au discutat și au reflectat asupra unei întrebări esențiale: cum arată o lecție bună pentru elevii de azi?

O lecție bună este aceea în care elevii știu ce au de făcut, se simt în siguranță să pună întrebări, sunt încurajați să participe și primesc feedback care îi ajută să progreseze. Este o lecție cu reguli clare, activități interesante și un climat în care fiecare elev contează.

Experiențele trăite la Pucioasa au facilitat analiza și înțelegerea modului în care strategiile inovatoare pot fi integrate în activitatea didactică zilnică. Accentul a fost pus pe proiectarea unor lecții de calitate, bazate pe o abordare integrată a învățării – literație, competențe digitale și socio-emoționale – care să îi implice mai activ pe elevi în procesul educațional.

Rolul de Persoană-Resursă Internă presupune sprijinirea comunității școlare prin diseminarea bunelor practici, mentorat și susținerea proceselor de dezvoltare profesională continuă. În acest sens, formarea a reprezentat o oportunitate valoroasă pentru cadrele didactice de a-și consolida viziunea profesională și de a contura direcții concrete de acțiune ce vor fi aplicate în activitatea curentă a școlii. Învățarea prin colaborare și schimbul de experiență au contribuit la întărirea spiritului de echipă și a angajamentului față de schimbare.

În cadrul formării, profesorii de la „Singidava” au învățat cum să construiască lecții mai clare, mai dinamice și mai prietenoase cu elevii. S-a discutat despre crearea de activități care stimulează implicarea, colaborarea și dorința de a învăța, dar și despre monitorizarea comportamentelor într-un mod echilibrat, corect și încurajator.

Formarea a fost una eminamente practică, bazată pe exemple reale din clasă. Profesorii au participat la lecții diverse – limba română, științe, educație civică, matematică, au analizat situații concrete, au lucrat în echipă și au descoperit soluții aplicabile imediat. Cel mai important câștig a fost dorința de a transforma fiecare lecție într-o experiență plăcută și utilă pentru elevi.

Ce urmează? Tot ceea ce a fost învățat la Pucioasa va fi împărtășit colegilor din școală și cu siguranță pus în practică la clasă. Elevii vor observa lecții mai bine organizate, mai interactive și un climat educațional în care învățarea devine mai ușoară și mai atractivă.

La Școala Gimnazială „Singidava”, profesorii învață continuu pentru ca elevii să reușească. O lecție bună începe întotdeauna cu grija față de copil. Misiunea lor este clară: să devină nucleul schimbării, să transforme fiecare oră într-o experiență de învățare activă și să-și sprijine colegii în acest proces. Prin Programul de Transformare a Școlilor, educația nu este doar un obiectiv, ci un proces continuu de reinventare.

 

Constantin PREDESCU


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Învăţământ - Cultură

Echipa de robotică a orașului Cugir – IDeaL ELECTRONICS, locul IV la Concursul de robotică „DecodeRA”, organizat da Blaj

Cugir INFO

Publicat

în

Sâmbătă, 13 decembrie 2025, în sala de sport „Timotei Cipariu” din Blaj a avut loc meet-ul oficial „DecodeRA”, eveniment inclus în Programul Național de Educație STEM și antreprenoriat în robotică, First Tech Challenge România.

Echipa de robotică a orașului Cugir, IDeaL ELECTRONICS, a participat alături de alte 10 echipe din Alba, Cluj, Dej, Sibiu, Mediaș, Brașov la un concurs ce s-a desfășurat pe parcursul a 8 ore și a constat în probe de autonomie și manevrare ale robotului pentru îndeplinirea unor cerințe specifice concursului. La sfârșitul zilei de concurs, IDeaL ELECTRONICS s-a clasat pe locul 4.

Felicitări membrilor echipei participante: Programare: Negru Tudor, Cârjean Andreea, Bogdan Levai, Prodan Marian, Molodeț Daniel, Ruja Sebastian, Țîru Cristian, Mecanică: Dima Dan, Ștefan Adrian, Străjan Alexandru, Borza Lucian; PR: Rus Iemima, Grosu Ioana,Drăghiciu Ioana, Drăgan Maria, Voiculeanu Iarina, Țâboc Andreea și mentorilor: Dache Liliana, Ion Nicu , Toma Florin, Negru Lucian.

 

Constantin PREDESCU


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Învăţământ - Cultură

„Săptămâna legumelor și a fructelor donate” la Școala Gimnazială Singidava Cugir – un exemplu de solidaritate și responsabilitate

Cugir INFO

Publicat

în

Timp de 5 zile, Școala Gimnazială „Singidava” din Cugir, alături de structurile arondate – Creșa Prichindel, GPP Prichindel și GPN Voinicel – a derulat recent, activitatea caritabilă „Săptămâna legumelor și a fructelor donate”, un proiect devenit deja tradiție în cadrul instituției. Acțiunea face parte din Programul SNAC – Strategia Națională de Acțiune Comunitară, având ca scop promovarea spiritului civic, a altruismului și a implicării în sprijinirea comunității locale.

La fel ca și în anii trecuți, proiectul s-a bucurat de o participare deosebită: 450 de elevi și 40 de cadre didactice au ales să se implice activ în demersul de voluntariat, înțelegând importanța micilor gesturi care pot aduce schimbări mari în viața celor din jur. Timp de o săptămână, elevii din ciclul primar și gimnazial, împreună cu preșcolarii și educatoarele lor, au colectat aproximativ 750 kg de fructe și legume. Acestea au fost distribuite către 50 de familii din comunitate aflate în dificultate.

Activitatea a reprezentat o lecție practică de empatie și bunătate, elevii înțelegând că solidaritatea nu se învață doar din manuale, ci mai ales prin fapte. Prin implicarea lor, copiii au reușit să aducă bucurie în casele unor oameni care se confruntă cu dificultăți, dezvoltându-și totodată simțul responsabilității sociale.

Coordonatorul SNAC din cadrul Școlii Gimnaziale „Singidava”, dna director adjunct prof. Stela Predescu, apreciază deschiderea și generozitatea tuturor participanților, subliniind că: „Fiecare donație, indiferent de mărimea ei, poartă în sine un gest de solidaritate. Ne bucurăm să vedem că elevii noștri înțeleg importanța voluntariatului și reușesc, an de an, să ofere speranță celor aflați în nevoie. Mulțumim cadrelor didactice, părinților și tuturor copiilor pentru implicare și pentru faptul că au demonstrat încă o dată că împreună putem face bine.”

Directorul Școlii Gimnaziale „Singidava”, d-na. prof. Floare Vlasea a transmis un mesaj de apreciere și responsabilitate comunitară: „Prin acest proiect, Școala Gimnazială ‘Singidava’ și structurile sale își reafirmă angajamentul față de educarea unor generații responsabile, empatice și dispuse să contribuie la binele comunității. Activitatea rămâne un exemplu de bune practici și un model de colaborare între școală, familie și comunitate.”

Prin efortul comun al copiilor, cadrelor didactice și părinților, activitatea „Săptămâna legumelor și a fructelor donate” rămâne o expresie autentică a solidarității și a spiritului comunitar.

 

Constantin PREDESCU


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir