Construită în perioada 1958-1961, Casa de Cultură din Cugir o regăsim în presa vremii nu doar cu denumirea oficială de Club Muncitoresc dar și cu titulatura de palat cultural.

Acest apelativ este probabil datorită clădirii impunătoare dar și a numeroaselor activități care se desfășurau aici, pe de o parte ca urmare a mutării activităților Clubului „Gheorghe Apostol” din oraș într-o clădire mult mai mare.

Astăzi, când se împlinesc 60 de ani de activitate culturală în această clădire este un prilej de a aduce în atenția publicului povestea acestui locaș. El apare menționat în presa vremii, iar unul dintre cele mai ample articole este cel al lui Zoltan Banner.

Ziaristul pare să fi petrecut mai multe zile în orașul Cugir întrucât tratează într-un mod familiar și cu multe amănunte viața Cugirului din anii 60. Pe lângă aspectele detaliate ale orașului se oprește în detaliu asupra clădirii casei de cultură și a artiștilor clujeni care lucrau la frescele interioare. Astfel, regăsim numele celor care au pictat pereții sălii de spectacole, dar și informații despre picturile din foaiere, picturi care astăzi nu mai există.

Însă cele care s-au păstrat până astăzi, reprezintă un valoros obiect de studiu al picturii monumentale, fiind realizate după proiectul și sub îndrumarea lui Anastase (Tassy) Demian. Alți pictori menționați în presa vremii sunt Victor Pintea, Anton Lazăr, Liviu Florian, Mircea Vremir, Cs. Erdös Tibor, Toth Laszlo, Kusztus Endre, Nemeș Margareta, Hordovan Doina, Paul Sima, Vasile Crisan, Radu Maier. Potrivit directorului Centrului Cultural, Diane Dobrean, frescele ilustrează secvențe importante din perioada comunistă a istoriei naționale, iar peretele sudic este dedicat istoriei locale, de la înființarea fabricii din Cugir și evoluția orașului, până la aspectele culturale ale vremii.

Practic, avem câțiva ani de istorie a mișcării socialiste naționale dar și locale din perioada 1917 – 1960, ilustrați pe pereții sălii ca o mărturie încă vie a trecutului. Astfel, pentru un studiu mai aprofundat și o mai bună vizualizare a frescelor s-a apelat la tehnica modernă, cea care ne permite să vizualizăm picturile mai aproape de cum a fost posibil la momentul în care ele au fost pictate, de pe schelă, mărindu-le până la cele mai mici detalii cu ajutorul tehnologiei gigapixelilor. Imaginile sunt disponibile publicului în mediul on-line, pe site-ul easyzoom sub denumirea de Comunism, dar și pe pagina oficială a Centrului Cultural Cugir.

„Suntem o instituție culturală de importanță locală și considerăm astfel că istoria locului este extrem de importantă, atât pentru generațiile tinere cât și pentru locuitorii mai noi ai orașului, cei sosiți după anii 60. În această perioadă dificilă pentru toți, în care mai puțin ne vom întâlni cu publicul spectator, vom încerca să interacționăm pe această cale, aducând în prim plan istoria locală: locuri, oameni și fapte care au construit, în timp, o mare parte din ceea ce suntem noi astăzi”, a ținut să precizeze directorul centrului, Diane Dobrean.

Constantin PREDESCU

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS