Rămâi conectat

Ştiri din zonă

Frăsinei din Ciungii Romoşelului – satul rupt între două judeţe

Redacția Cugirinfo.ro

Publicat

în

frasineiCătunul Frăsinei din “Ciungii Romoşelului”, o aşezare situată la circa 6 kilometri de Cugir, oficial nu mai există din 1968, când a fost redesenată harta administrativă a României. Oamenii de acolo, deşi vecini, atunci când au probleme cu administraţia sau de sănătate merg la spitale sau primării din judeţe diferite: unii în Hunedoara, la Romos, alţii în Alba, la Cugir. 

În 1968 satul a fost rupt administrativ între cele două judeţe, iar limita este trasată de-a lungul satului, chiar pe mijloc. În ciuda dezbaterilor organizate şi pe plan local, la acea vreme, nu s-a ajuns la o soluţie mai bună, astfel încât satul, cu păşunile sale, să treacă la noul judeţ (Alba), ori să rămână la judeţul Hunedoara. Aşa se face că acum, şase case din sat (una nelocuită) aflate pe dreapta drumului ce merge de la sud spre nord, aparţin administrativ oraşului Cugir, din judeţul Alba, iar celelalte opt, de pe stânga drumului, sunt în grija Primăriei comunei Romos, din judeţul Hunedoara.
La Frăsinei, limita dintre cele două judeţe este chiar drumul care taie satul în două, de la un capăt la celălalt, cu excepţia unei porţiuni în care limita este încă marcată prin mici movile de pământ amplasate din 100 în 100 de metri. Localnicii merg la cumpărături în acelaşi loc, la Cugir, pentru că e mai aproape cu vreo 6-7 kilometri. Plus e şi puterea obişnuinţei, pentru că pe vremea când duduiau uzinele din Cugir, cei în putere făceau naveta pe la Crucea Romoşelului şi pe drumul din Valea Dăii spre fabrica de sus.
Când vine vorba de rezolvat o problemă cu ajutorul primăriei, o parte din sat trebuie să bată drumul până la Romos, vreo 20 de kilometri.
Când vine vorba de probleme edilitare, bat şi la poarta Primăriei Cugir cât şi la cea a comunei Romos. Iar probleme sunt. Drumul până la Cugir e greu practicabil, unul forestier, până la primele case de pe Valea Dăii, unde dau de asfalt. Drumul dinspre Romos abia acum se modernizează. Oamenii spun că nu se mai prea pot descurca fără curent electric.
Cele câteva familii mai tinere din Frăsinei spun că nu vor să se mute din satul scindat administrativ. Muncesc zi-lumină crescând porci, vaci şi oi, iar munca lor le asigură venituri decente.
În actele Primăriei Cugir, cele şase case din fostul sat Frăsinei situate pe partea estică a drumului sunt cuprinse de fapt în satul Feţeni, localitate aparţinătoare oraşului. Arhitectul-şef al oraşului, Victor Sava, unul dintre cei mai vechi angajaţi ai Primăriei Cugir, a declarat pentru ziarul Unirea că ştie despre situaţia satului Frăsinei, situat cumva la cumpăna apelor, între Râul Mic şi Valea Romosului, pe culmea dealului. ”Cele cinci case de pe partea Râului Mic au fost trecute la Feţeni – Cugir, iar celelalte case la Ciungu Mare – Romos, în 1968”, a explicat arhitectul-şef al Cugirului.
Pentru a-şi creşte animalele, oamenii din Frăsinei erau nevoiţi să care apă de la 5 – 6 kilometri distanţă, de jos, din râul Cugirului. Primarul din Romos a găsit o soluţie pentru o aducţiune care să treacă prin mijlocul satului, pe lângă graniţa de judeţe. Apoi, fără să aştepte ajutorul nimănui, fiecare localnic a pus mâna pe lopată şi pe târnăcop şi şi-a săpat şanţ ca să-şi tragă apa în curte. Curent încă nu au. Lămpaşul este la putere, cu petrolul care fumegă negru, nopţi de-a rândul.

Nicoleta IDITA-TOMUŢA


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Ştiri din zonă

Bărbat de 48 de ani din Șiobot reținut de polițiști, după ce a furat o bicicletă din Vințu de Jos

Cugir INFO

Publicat

în

Vineri, 13 februarie 2026, polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Vințu de Jos au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din localitatea Șibot, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Din cercetări a reieșit că, în noaptea de 12/13 februarie 2026, bărbatul ar fi sustras din parcarea special amenajată pentru biciclete, de pe strada Lucian Blaga din localitatea Vințu de Jos, o bicicletă care era neasigurată.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Ştiri din zonă

Bărbat de 50 de ani din Șibot cercetat de polițiști, după ce a fost depistat în timp ce conducea băut

Cugir INFO

Publicat

în

Vineri, 13 februarie 2026, în jurul orei 14.00, polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Vințu de Jos au oprit, pentru control, pe strada Principală din localitatea Șibot, un autoturism condus de un bărbat, în vârstă de 50 de ani, din localitatea Șibot.

Bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând valoarea de 0.72 mg/l alcool pur în aerul expirat. Acesta a fost condus la spital în vederea stabilirii alcoolemiei.

Cercetările sunt continuate.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Ştiri din zonă

Tăblițele de la Tărtăria ar putea fi expuse în fosta haltă CFR din localitate

Cugir INFO

Publicat

în

Fosta haltă CFR de la Tărtăria ar putea fi transformată într-un muzeu în care exponatele principale să fie Tăblițele de la Tărtăria.

Intenția a fost anunțată, duminică, 8 februarie 2026, de primarul comunei Săliștea, Ioan Gherman, în contextul expunerii celebrelor tăbițe la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

„Ne urcăm împreună în trenul dezvoltării? Ieri (sâmbătă, 7 februarie 2026) am trăit un moment cu adevărat special. Am văzut pentru prima dată, pe viu, Tăblițele de la Tărtăria, expuse la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, după mulți ani în care nu au putut fi admirate de public.

Poate că nu este o coincidență faptul că, la puțin peste un an de când am primit încrederea voastră ca primar, am reușit un pas important pentru comunitatea noastră: CFR a acceptat să ne închirieze Halta Tărtăria.

De ce contează acest lucru? Pentru că îmi doresc – și știu că nu sunt singur – ca această haltă să devină un muzeu al Tăblițelor de la Tărtăria și un muzeu al comunei Săliștea, un loc în care să punem în valoare trecutul nostru și să dăm sens viitorului.

Nu pot vorbi despre acest drum fără să amintesc de visul lui Ioan Muntean din Tărtăria, un om care a crezut cu tărie că istoria locului nostru merită respect, vizibilitate și continuitate.

Ceea ce facem astăzi este continuarea acelui vis și a tuturor celor care cred în istoria locului nostru. Așa cum trenurile nu opresc întâmplător într-o haltă, nici dezvoltarea nu vine de la sine. Orice drum are nevoie de un „bilet”. Iar acel bilet, știm cu toții, înseamnă resurse și finanțare.

Astăzi, bugetul Primăriei nu ne permite renovarea haltei pentru a o transforma în muzeu. Dar asta nu ne oprește. Vom căuta finanțări, parteneriate și oameni care cred în această idee. CFR a „oprit trenul” în Halta Tărtăria.

Astăzi nu inaugurăm un muzeu, ci deschidem un drum.

Ce spuneți? Ne urcăm împreună în trenul dezvoltării comunei Săliștea? Istoria ne-a adus aici. Viitorul îl construim împreună. Doamne ajută!”, a transmis primarul Ioan Gherman într-un mesaj publicat în mediul online.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca găzduiește în această perioadă expoziția „Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte”.

Expoziția urmărește istoria Transilvaniei de la primele urme umane din peșterile Carpaților, trecând prin revoluția neolitică și începuturile metalurgiei, epoca dacică și stăpânirea romană, veacurile medievale și transformările epocii moderne, până în pragul lumii contemporane, potrivit unui comunicat al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

Printre piesele de mare interes se numără expuse la muzeul din Cluj-Napoca se numără și tăblițele de la Tărtăria, considerate purtătoare ale celei mai vechi forme de scriere cunoscute.

Managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Felix-Florin Marcu, a explicat referitor la tăblițele de lut că „una dintre teorii spune că aceasta este cea mai veche scriere, chiar înainte de scrierile din Orient”. Totuși, cercetările indică și alte perspective. „E posibil, dacă sunt originale, să provină dintr-un context mai târziu, dintr-o groapă, din situl de la Tărtăria, care vine dintr-un nivel mai tânăr, care este mai recent decât scrierea din Sumer”, a precizat Felix-Florin Marcu.

Tăblițele de la Tărtăria sunt trei artefacte arheologice neolitice descoperite în 1961 într-un mormânt din satul Tărtăria din județul Alba de către cercetătorul clujean Nicolae Vlassa, în anul 1961.

Două sunt găurite şi sunt acoperite cu semne, iar a treia foloseşte o modalitate de scris pur pictografică, respectiv reprezentarea stilizată a unui animal (capră), un simbol vegetal şi un altul neclar. Cea de formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărţite prin linii.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir