Sâmbătă 17 martie 2018, s-a desfășurat la Cugir un nou modul al proiectului național „Scoala familiei’’, modul susținut  de doamna prof. dr. Alina Mirică și realizat în colaborare cu psiholog Oana Moșoiu și formatoarea Iulia Țoțu din București.

Întâlnirea s-a desfășurat  în  incinta Grădiniței „Voinicel”, locație  unde până la terminarea cursului privind „Gestionarea conflictelor’’, copiii părinților participanți  au socializat, au citit și s-au jucat  supravegheați.

Prezentat în același stil profesionist, concis informational dar și  impregnat cu subtile drifturi emoționale care au așternut zâmbete sincere pe chipurile alterate de memoria inevitabilelor conflicte consumate de-a lungul timpului în viața fiecăruia, atelierul a adus un plus de cunoaștere privind confruntările  intra și interpersonale, familiale, organizaționale sau sociale

Conflictul, un subiect cu început istoric echivalent cu apariția omului,  o componentă inevitabilă a vieții sociale care virusează la diverse nivele si intensități gândurile, vorbele, legăturile, interacțiunile umane, a fost decodificat  sistematic, așa încât să fie bine cunoscute principalele tipuri de conflicte, semnele apariției unui conflict,etapele conflictului (dezacord, confruntare, escaladare, rezolvare),  identificarea cauzelor , metode eficiente de abordare, găsirea de soluții și modalitati de rezolvare a conflictelor.

Deși imaginea mentală generalizată asupra termenului conflict (conflictus-latină) este cea de ceartă, scandal, confruntare sau  luptă, cu suprapunerea unei aure emoționale negative marcată de cuvinte  precum  furie, mânie, bătaie, minciună,nerăbdare sau  lacrimi, studiile psiho-sociologice  au arătat că situația conflictuală presupune un proces decizional, uneori cu putere de prevenție, care are și  aspecte pozitive, constructive . Fie că acceptăm sau nu, sub asediul unui conflict , interior sau exterior, ne transformăm inevitabil și odată cu noi se transformă/sau nu  și cei din jur. În ce mod, ce amplitudine sau ce sens, depinde de caracterul, temperamentul,  decizia, starea spirituală a fiecăruia. Ne reevaluăm  permanent starea  apelând la  modelul Johari (Joseph Luft si Harry Ingham), prin care comparăm în cele patru cadrane eu știu/nu știu vs ceilalți știu/nu știu,  ce comunicăm noi despre noi și ce percep ceilalți despre noi.

Conflictul intrapersonal (generat de interese, exigențe, concepții,  sentimente contradictorii) este conflictul persoanei cu sine însuși, este confruntarea interioară cu forumul suprem – conștiința/Eu-l/mintea profundă și trează care-ți ,, judecă judecata’’, un conflict care se  poate manifesta prin disconfort, tensiune, probleme de concentrare, modificări comportamentale, agresivitate, blocaje mentale, surmenaj, conflict care prost gestionat duce la diverse boli cardiace, respiratorii-astm, depresie, nevroză, suicid. Un rol important în prevenirea, identificarea simptomelor, gestionarea și combaterea conflictului interior și nu numai, îl are familia, duhovnicul și psihologul.   Același conflict interior poate conduce constructiv spre clarificări, creșterea calității comunicării, echilibru psihic, tărie de caracter, depistarea celor mai subtile derapaje ale echilibrului dintre ceea ce gândești, ceea ce spui și ceea ce faci,  detectarea a ceea  ce este pierdere de timp, risipă uriașă de energie , cu ce și cine îți consumi ireversibilele clipe din viața ta, conducerea  spre  responsabilizare –trăiești exact viața pe care vrei să o trăiești și ai starea pe care vrei să o ai, nimeni nu este vinovat și răspunzător de deciziile personale. Conflictul interior îți arată cât ești de fragil și cît de puternic, te conduce spre elevare spirituală prin  a avea pacea gândurilor și ,,a  discerne duhurile’’.

Conflictele interpersonale  apar între persoane ale căror sisteme de valori, de credințe,  interese, obiective, comportamente și  atitudini sunt divergente la un moment dat. Discuțiile atelierului au amintit de  conflictele de muncă unde poate să intervină abuzul de putere, dar s-au axat în special pe  situațiile familiale, anume conflictele  dintre copii, dintre părinți și copii sau dintre părinți, dintre generații.Obiectivele modulului prezentat de doamna Alina Mirică   pentru fiecare situație în parte au fost identificarea factorilor generatori, simptome, prezentare de soluții,  metode de gestionare și rezolvare a conflictului, modulul continând atât părți teoretice cât și experențiale.  S-a analizat schema Teoriei Thomas-Kilmann, participanții având posibilitatea de a se   încadra în una din tipologiile relații-scop: rechinul -,,scopul scuză mijloacele’’; vulpea-compromisuri infinite; broasca țestoasă-nimic nu e important; Teddy bear –rămâne relația, scopul nu; bufnița- discutăm până la o rezolvare fericită!.

În cazul conflictelor dintre copii s-au enumerat între cauze neîmplinirea unei nevoi existențiale-siguranță, afecțiune, atenția părintelui, gelozia, concurența. Potrivit Dr,John Gray ( Copiii sunt din rai) , o educație pozitivă formează copii încrezători, cooperanți, empatici, care știu să își exprime sentimentele, își dezvoltă potențialul, își conturează personalitatea . Rezolvarea cauzelor aduce după sine și schimbarea comportamentului copilului spre bine.

Conflictului  între generații i-a fost alocat un spațiu amplu, problemele extinzându-se de la nivel adolescent-părinte, la noră-soacră sau nepoți-bunici. Formatoarea a amintit de șocul indus societății americane de Wilhelm Reich ( Analiza caracterială-1933; Psihologia de masă a fascismului; Experimentul Oranur),  cel care a dezvoltat concepția freudiană sub forma revoluției pur sexologică contra autorității  parentale, afirmații  pentru care a fost exclus din Asociația Psihanalitică Internațională. Ca urmași ai revoluției antifamilie s-au amintit cazurile actuale ale transgenderilor . În cazul adolescenților pentru care fiecare zi este apocaliptică  reacția lor comportamentală (stări schimbătoare, irascibilitate, depresie, motivație scăzută, izolare socială, dereglări de somn și apetit, răspuns sexual intens) fiind  marcată de sistemul cerebral limbic și nu de   cortexul prefrontal (unde sunt centrii pentru rațiune,conștientizare, autoobservare la care vor apela abia pe la 20 de ani), soluțiile de gestionare sunt discuțiile, ascultarea punctului lor de vedere, calmul, răbdarea, fermitatea, negocierile,  încrederea și iubirea acordate necondiționat.

Conflictele între părinți ( care se răsfrâng asupra familiei) pornesc de cele mai multe ori de la o comunicare deficitară, ambiguitatea  rolurilor în familie, necunoașterea tipurilor caracteriale, lipsa aptitudinilor, cunoștințelor și responsabilității  de a fi  părinți, concurența, așteptările mari din partea celuilalt dar și boala, stresul. Soluțiile de gestionare sunt incluse într-un ritual de abordare: ascultarea celuilalt, enunțarea  problemelor, analiza situației , găsirea de comun acord de soluții cum ar fi timpul de calitate petrecut împreună, acceptarea diferențelor privind nevoia de comunicare sau reacțiile la stres (ex:bărbații au tendința de a se lupta cu stresul prin deconectare iar femeile prin comunicare).

Abordarea constructivă a oricărui conflict presupune o bună poziționare personală în raport cu situația (schimbare, negociere ca strategie victorie/victorie în loc de confruntare violentă verbală sau fizică,  respingere totală, abandon fizic și emotional, compromis sau resemnare) cât și gestionarea conflictului prin admiterea faptului că și tu poți greși – ca urmare îți ceri iertare și ierți, ,,de șaptezeci de ori câte șapte’’(Matei 19:21); gîndirea pozitivă prin focusare asupra plusurilor mai mult decât asupra lipsurilor și nu în ultimul rând având convingerea că  „Pacea este de patru ori mai mare decât dreptatea.” (Sfântul Ioan Scărarul /Despre mânie – Filocalia nr. 9).

Mulțumind tuturor pentru implicare, la finalul prezentării doamna Laura Bercu-organizatoarea Modulelor ,,Școala familiei’’ la nivel județean,  a invitat părinții la viitoarea  întâlnire cu tema  ,Mesaje mediatice’’, când formatorul brașovean Dan  Florea va aduce în prim plan o altă temă de actualitate  privind educarea, dezvoltarea psiho-emoțională a copiilor.

Tatiana Ungurianu