Cugireni
Robert Paul Igna, participant la show-ul TV „Supravietuitorul – Filipine”, a lăsat Cluj-Napoca pentru o cabană din Munții Cugirului
Dragostea pentru natură l-a determinat pe „supravieţuitorul” Robert Paul Igna să renunţe la viaţa comodă din Cluj-Napoca şi să se munte în mijlocul naturii, într-o poiană din Munţii Cugirului.
Tânărul în vârstă de 35 de ani a participat la prima ediţie a show-ului TV desfăşurat în Filipine, iar la întoarcere a cumpărat un petec de pământ, a extins cabana care era deja construită aici şi s-a mutat în sălbăticia naturii. Se întâmpla în toamna anului 2015. De atunci, Robert locuieşte într-un veritabil paradis.
”Îmi place să mă consider un împătimit al naturii, al activităţilor sportive şi al sălbăticiei. Apreciez foarte mult activităţile în aer liber, cele de hiking, supravieţuire, orice activitate care te pune în legătură cu mediul înconjurător. De mic am simţit o atracţie deosebită cu natura. Cred că nu aveam 10 ani, când mi-au fost insuflate ideile de apropiere in natură. Îmi amintesc de domnul Gicu Nedea cum îi plăcea să vadă că dăm tot ce avem mai bun din noi în probele de orientare sportivă”, spune Robert.
Acesta a absolvit în 2009 Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport la Cluj-Napoca, secţiunea de înot. Cunoştinţele sale despre acest sport le transmite acum copiilor din Cugir care vor să înveţe să înoate. Organizează cursuri la bazinul de înot al unei pensiuni din zonă, unde are în prezent un număr de 16 copii, între 5 şi 12 ani, pe care îi consideră ”extraordinar de receptivi”.
• „Declicul” de la Cluj-Napoca
Robert explică decizia de mutare dintr-un oraş cosmopolit cum este Cluj-Napoca, într-o cabană de la Cugir drept rezultatul unui ”declic”.
”Eram în Cluj, la masterat. Ieşeam cu colegii de la facultate la căţărat, la cursuri de supravieţuire, la alergări pe munte. Uneori mă trezeam ţinându-mă de bara de tramvai şi rămâneam doar cu imaginea fixă de unde am fost şi ce am făcut: când eram sus pe o stâncă, când eram pe Tarniţa la scufundări, de la marşurile pe munte. Simţeam că e prea mare ruperea. Astfel am decis să renunţ la viaţa de oraş şi să mă retrag la Cugir”, afirmă tânărul. A ales locul în aşa fel încât să fie aproape de un izvor şi să aibă posibilitatea să cultive legume.
Cabana este dotată cu un sistem de panouri fotovoltaice care furnizează energia electrică necesară. De asemenea, din sera din apropierea construcţiei recoltează roşii, vinete, ardei şi crastaveţi, legumele pe care orice om şi le doreşte pe masă. Robert spune că la extinderea cabanei existente a lucrat trei luni, după ce s-a întors din Flipine, împreună cu câţiva prieteni, ”de dimineaţa până seara”.
”A trebuit să am mare grijă de condiţiile de care am nevoie şi eram convins că nu îmi pot permite luxul unui apartament. Nu am vrut, touşi, să renunţ la condiţiile cât de cât satisfăcătoare de locuit, să mă simt cât de cât acasă. Mi-am dat seama că este foarte important să fie un izvor în apropiere şi să am energia electrică. Am captat apa izvorului din pădure care curge la chiuvetă. Am adus-o aproape de noi cu ajutorul unui sistem de colectare pe care l-am învăţat de pe youtube, de la un tip din Alaska”, afirmă Robert Igna.
• Aventura din Filipine
Robert s-a aflat în prima serie de competitori la reality-show-ul ”Suprevieţuitorul”. ”Realitatea concursului este mult mai dură faţă de ce se vede pe sticlă. Te trezeşti peste nopate într-un mediu în care nu eşti acomodat, relativ ostil. Cei mai mari duşmani de acolo sunt insectele. Ce am învăţat până atunci, tehnicile de supravieţuire, m-a ajutat mental şi psihic. Am ajuns printre ultimii care au părăsit competiţia, mai era puţin şi intram în finală”, afirmă tânărul îndrăgostit de natură.
Robert a rezistat în competiţie 42 de zile dintr-un total de 46. ”În a 43-a zi mi-am văzut telefonul, ceasul şi m-am uitat în oglindă şi nu-mi vedea să cred că eram eu. Am piedut 12 kilograme. A fost o experinţă care mi-a demonstrat că suntem capabili de foarte multe lucruri”, completează acesta.
• Sfaturi pentru cei pasionaţi de natură
Despre ceea ce doreşte să facă pentru viitor, spune că nu i-a plăcut niciodată să se gândească la un timp mai mare de 3-5 ani.
”M-aş bucura să simt că am virusat destul de multă lume în tot ce însemană natură, activităţi sportive, de agrement şi de dezvoltare în mediul înconjurător. Mi-ar plăcea ca în următorii 5 ani să pot spune că ştiu 100 de persoane care au devenit împătimiţi ai naturii, ai muntelui. Vreau să îi fac şi pe ceilalţi să înţeleagă lucrurile prin prisma mea”, susţine ”supravieţuitorul”.
Robert transmite şi un mesaj pentru cei care petrec timp în natură: ”Dacă merem undeva, oricune, lac glaciar, peşteră, râu, când plecăm de acolo şi ne întoarcem la casele noastre cu siguranţă vom dori să reveni şi vom vrea să îl găsim aşa cum l-am lăsat: curat şi autentic. Dacă un peisaj este pitoresc, putem să ne gândim că are nevoie să fie protejat ca şi o floare fragilă. Nu o rupi, nu o calci în picioare, nu arunci gunoaie peste ea. Aşa şi peisajele din natură, trebuie să ne gândim că dorim să le găsim la fel când ne întoarcem”.
https://youtu.be/395QVqTJ-3k
Cugireni
Cugireanca Noja Paladia a împlinit 111 ani. Este cea mai vârstnică persoană din România
Orașul Cugir marchează astăzi, 20 iulie 2026, un moment cu totul special. Noja Paladia (născută Bâldea), cea mai vârstnică persoană în viață din România, a împlinit venerabila vârstă de 111 ani.

Născută la 20 iulie 1915, cugireanca este recunoscută oficial drept supercentenară, statut confirmat la 16 aprilie 2026 de Gerontology Research Group (GRG), organizația internațională care validează cazurile de longevitate extremă la nivel mondial.
Cu ocazia aniversării, primarul orașului Cugir, Adrian Teban, însoțit de Diana Dobrean, directoarea Centrului Cultural „Valentin Uritescu”, i-a făcut o vizită la domiciliu pentru a-i transmite felicitările comunității. În semn de apreciere, edilul i-a oferit o diplomă aniversară, un buchet de flori și un premiu simbolic.
Vizibil emoționată, sărbătorita le-a transmis un mesaj simplu, dar plin de optimism:
„Dacă va vrea Dumnezeu, ne vedem și anul viitor!”
Noja Paladia este, în prezent, cea mai vârstnică persoană din regiunea Balcanilor și cea mai vârstnică femeie din istoria documentată a României. Potrivit clasamentului publicat de GRG, aceasta ocupă locul 124 în topul mondial al celor mai longevive persoane aflate în viață.
La cei 111 ani ai săi, cugireanca se apropie de recordul absolut al longevității în România. Acesta este deținut de Ilie Ciocan, veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial, care s-a stins din viață în luna mai 2026, la vârsta de 112 ani și 351 de zile. Dacă va depăși această vârstă, Noja Paladia va deveni oficial cea mai longevivă persoană din istoria documentată a României.
Povestea de viață a doamnei Paladia se întinde pe mai bine de un secol și traversează patru generații, de la anul nașterii sale, 1915, până la generația stră-strănepoților săi, născuți în 2015.
Astăzi, aceasta locuiește în propria casă din Cugir, unde este îngrijită cu devotament de fiica sa, în vârstă de 76 de ani, și de ceilalți membri ai familiei.
Împlinirea vârstei de 111 ani reprezintă nu doar o aniversare deosebită pentru familia sa, ci și un motiv de mândrie pentru comunitatea din Cugir, oraș care găzduiește una dintre cele mai longevive persoane din lume.
Îi transmitem și noi, pe acestă cale, cele mai sincere urări de sănătate, liniște și mulți ani binecuvântați alături de cei dragi. La mulți ani!
Constantin PREDESCU
Cugireni
„Bujor cu Dor”, afacerea unor tineri din Cugir care a înflorit din dorul unei tinere pentru bunica ei
Într-un colț liniștit din apropierea intrării în orașul Cugir, cunoscut de localnici sub numele de „Țara Vântului”, pe un teren moștenit din familie, Svetlana Toma și Remus Prața au ales să dea viață unei idei care miroase a primăvară, muncă și amintiri din copilărie.

În urmă cu trei ani, cei doi au pus bazele unei plantații de bujori, transformată astăzi într-o mică afacere de familie, crescută cu răbdare și multă pasiune. Atât Svetlana cât și Remus lucrează în cadrul unei companii locale și, deși au job-uri stabile și solicitante, timpul liber și-l petrec aproape integral printre flori.
Totul a pornit când tânăra familie a hotărât să facă ceva cu o grădină moștenită de la familia lui Remus, dar și din dorul Svetlanei după bunica ei, o mare iubitoare de flori, care avea mereu bujori în grădină. Parfumul lor puternic și frumusețea aparte, au rămas întipărite în memoria nepoatei și s-au transformat într-un proiect de suflet.
„Primele plante le-am pus în 2023, iar bunica mea a decedat în noiembrie. Ea era mare iubitoare de flori. I-am zis «Bujor cu Dor» pentru ea, pentru dorul pe care îl simt de când nu mai este printre noi. Ea nu a mai apucat să îi vadă înfloriți, iar primele flori pe care le-am recoltat, în primul an, i le-am dus ei la mormânt. De atunci, primii care înfloresc și ultimii care înfloresc îi duc ei”, povestește femeia.

Când au avut ocazia să folosească terenul moștenit de Remus, cei doi au decis să încerce ceva diferit. Fără experiență în cultivarea bujorilor, au început să se documenteze singuri despre soiuri, plantare și întreținere.
„Lucrurile tehnice se învață, dar trebuie să îți placă să muncești și să îți placă florile. Noi am fost învățați de mici să muncim, așa că vine natural”, spune Svetlana.
Astăzi, pe terenul lor cresc peste 1.000 de plante din nouă soiuri diferite de bujori, toate parfumate. În toamnă, familia intenționează să planteze și soiuri noi, iar obiectivul este ca plantația să ajungă la 1.600 – 1.800 de plante.
„Se pare că le place pământul negru, îngrășat natural. Noi nu stropim plantele cu nimic și nu folosim azot sau îngrășăminte chimice”, explică cei doi.
Munca într-o plantație de bujori este însă una extrem de migăloasă. Florile trebuie îngrijite permanent, iar buruienile eliminate pentru ca rădăcinile să se dezvolte corect.
„Bujorii trebuie și săpați. Acum ne-am specializat și săpăm mecanizat. Trebuie foarte mare grijă să nu rănim planta. Dacă chemăm un om care nu știe, în 10 minute nu mai avem nimic. Din fiecare muguraș iese o plantă, iar dacă sunt tăiați, nu mai fac floare”, explică proprietarii.
De când au început această activitate, programul lor s-a schimbat complet: „Dormim mai puțin și lucrăm mai mult. Este foarte greu să găsești oameni care să ajute. Avem câțiva prieteni care vin destul de des, dar ne bazăm și pe ajutorul mamelor noastre Corina și Mioara. Iar faptul că Remus lucrează pe schimburi ne ajută mult. Ce nu pot face eu dimineața face el, iar după ce termin lucrul, după ora 16.30, sunt deja la flori”, mai spune Svetlana.
Investiția într-o astfel de cultură nu este deloc mică. Un bulb costă între 50 și 100 de lei, în funcție de soi, iar anumite varietăți pot ajunge chiar și la 500 de lei rădăcina.
În sezonul 2026, familia a recoltat deja peste 1.000 de fire de bujori, iar florile continuă să înflorească. Bujorii sunt vânduți atât „la fir”, direct către clienți, cât și către florăriile din zonă.
„Piața de desfacere este dificilă la început. Trebuie să fii vizibil, lumea să știe ce faci și să înțeleagă ce înseamnă un bujor de cultură. Noi avem atestat de producător pe bujor, iar în județul Alba nu mai există o plantație exclusiv de bujor”, spun cei doi.

Promovarea se face în special prin rețelele de socializare, unde tot mai mulți oameni descoperă plantația „Bujor cu Dor”.
„Mergem mult pe local. Mulți ne văd pe Facebook și Instagram și ne sună direct. Sunt persoane care vin doar să vadă florile. Dar cele mai multe comenzi merg către florării și către clienții direcți”, explică familia.
Deși recunosc faptul că este o activitate solicitantă, cei doi spun că nu ar putea renunța la ea.
„Nu este ceva ușor și nici pentru cineva căruia nu îi place pământul sau florile. Dar dacă îți place să muncești, satisfacția este foarte mare. Mie nu mi se pare greu să vin să sap câteva rânduri de bujori, chiar dacă avem job-uri zilnice”, spune Svetlana.
Pentru familia din Cugir, plantația de bujori nu înseamnă doar o sursă suplimentară de venit, ci și o legătură între generații, între amintirile păstrate despre bunici și dorința de a construi ceva durabil cu propriile mâini.
-
Mondenacum 12 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 3 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum 9 luniFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Actualitateacum 9 luniMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile
-
Actualitateacum 4 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 9 luniStar Transmission a donat Cugirului o ambulanță complet echipată, destinată urgențelor sociale din oraș
-
Actualitateacum 9 luniMedic urolog nou, la Spitalul orășenesc Cugir
-
Mondenacum 4 luniMESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | cugirinfo.ro