Rămâi conectat

Cugireni

Robert Paul Igna, participant la show-ul TV „Supravietuitorul – Filipine”, a lăsat Cluj-Napoca pentru o cabană din Munții Cugirului

Cugir INFO

Publicat

în

Dragostea pentru natură l-a determinat pe „supravieţuitorul” Robert Paul Igna să renunţe la viaţa comodă din Cluj-Napoca şi să se munte în mijlocul naturii, într-o poiană din Munţii Cugirului.

Tânărul în vârstă de 35 de ani a participat la prima ediţie a show-ului TV desfăşurat în Filipine, iar la întoarcere a cumpărat un petec de pământ, a extins cabana care era deja construită aici şi s-a mutat în sălbăticia naturii. Se întâmpla în toamna anului 2015. De atunci, Robert locuieşte într-un veritabil paradis.

”Îmi place să mă consider un împătimit al naturii, al activităţilor sportive şi al sălbăticiei. Apreciez foarte mult activităţile în aer liber, cele de hiking, supravieţuire, orice activitate care te pune în legătură cu mediul înconjurător. De mic am simţit o atracţie deosebită cu natura. Cred că nu aveam 10 ani, când mi-au fost insuflate ideile de apropiere in natură. Îmi amintesc de domnul Gicu Nedea cum îi plăcea să vadă că dăm tot ce avem mai bun din noi în probele de orientare sportivă”, spune Robert.

Acesta a absolvit în 2009 Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport la Cluj-Napoca, secţiunea de înot. Cunoştinţele sale despre acest sport le transmite acum copiilor din Cugir care vor să înveţe să înoate. Organizează cursuri la bazinul de înot al unei pensiuni din zonă, unde are în prezent un număr de 16 copii, între 5 şi 12 ani, pe care îi consideră ”extraordinar de receptivi”.

• „Declicul” de la Cluj-Napoca

Robert explică decizia de mutare dintr-un oraş cosmopolit cum este Cluj-Napoca, într-o cabană de la Cugir drept rezultatul unui ”declic”.

”Eram în Cluj, la masterat. Ieşeam cu colegii de la facultate la căţărat, la cursuri de supravieţuire, la alergări pe munte. Uneori mă trezeam ţinându-mă de bara de tramvai şi rămâneam doar cu imaginea fixă de unde am fost şi ce am făcut: când eram sus pe o stâncă, când eram pe Tarniţa la scufundări, de la marşurile pe munte. Simţeam că e prea mare ruperea. Astfel am decis să renunţ la viaţa de oraş şi să mă retrag la Cugir”, afirmă tânărul. A ales locul în aşa fel încât să fie aproape de un izvor şi să aibă posibilitatea să cultive legume.

Cabana este dotată cu un sistem de panouri fotovoltaice care furnizează energia electrică necesară. De asemenea, din sera din apropierea construcţiei recoltează roşii, vinete, ardei şi crastaveţi, legumele pe care orice om şi le doreşte pe masă. Robert spune că la extinderea cabanei existente a lucrat trei luni, după ce s-a întors din Flipine, împreună cu câţiva prieteni, ”de dimineaţa până seara”.

”A trebuit să am mare grijă de condiţiile de care am nevoie şi eram convins că nu îmi pot permite luxul unui apartament. Nu am vrut, touşi, să renunţ la condiţiile cât de cât satisfăcătoare de locuit, să mă simt cât de cât acasă. Mi-am dat seama că este foarte important să fie un izvor în apropiere şi să am energia electrică. Am captat apa izvorului din pădure care curge la chiuvetă. Am adus-o aproape de noi cu ajutorul unui sistem de colectare pe care l-am învăţat de pe youtube, de la un tip din Alaska”, afirmă Robert Igna.

• Aventura din Filipine

Robert s-a aflat în prima serie de competitori la reality-show-ul ”Suprevieţuitorul”. ”Realitatea concursului este mult mai dură faţă de ce se vede pe sticlă. Te trezeşti peste nopate într-un mediu în care nu eşti acomodat, relativ ostil. Cei mai mari duşmani de acolo sunt insectele. Ce am învăţat până atunci, tehnicile de supravieţuire, m-a ajutat mental şi psihic. Am ajuns printre ultimii care au părăsit competiţia, mai era puţin şi intram în finală”, afirmă tânărul îndrăgostit de natură.

Robert a rezistat în competiţie 42 de zile dintr-un total de 46. ”În a 43-a zi mi-am văzut telefonul, ceasul şi m-am uitat în oglindă şi nu-mi vedea să cred că eram eu. Am piedut 12 kilograme. A fost o experinţă care mi-a demonstrat că suntem capabili de foarte multe lucruri”, completează acesta.

• Sfaturi pentru cei pasionaţi de natură

Despre ceea ce doreşte să facă pentru viitor, spune că nu i-a plăcut niciodată să se gândească la un timp mai mare de 3-5 ani.

”M-aş bucura să simt că am virusat destul de multă lume în tot ce însemană natură, activităţi sportive, de agrement şi de dezvoltare în mediul înconjurător. Mi-ar plăcea ca în următorii 5 ani să pot spune că ştiu 100 de persoane care au devenit împătimiţi ai naturii, ai muntelui. Vreau să îi fac şi pe ceilalţi să înţeleagă lucrurile prin prisma mea”, susţine ”supravieţuitorul”.

Robert transmite şi un mesaj pentru cei care petrec timp în natură: ”Dacă merem undeva, oricune, lac glaciar, peşteră, râu, când plecăm de acolo şi ne întoarcem la casele noastre cu siguranţă vom dori să reveni şi vom vrea să îl găsim aşa cum l-am lăsat: curat şi autentic. Dacă un peisaj este pitoresc, putem să ne gândim că are nevoie să fie protejat ca şi o floare fragilă. Nu o rupi, nu o calci în picioare, nu arunci gunoaie peste ea. Aşa şi peisajele din natură, trebuie să ne gândim că dorim să le găsim la fel când ne întoarcem”.

https://youtu.be/395QVqTJ-3k




Cugireni

Au lăsat Canada pentru România și au plantat 6 hectare de afine la Vinerea

Cugir INFO

Publicat

în

Au emigrat din România în anul 1995, și-au construit o viață în Canada, iar după mai bine de două decenii au decis să investească în țara natală. Adrian și Ana Faur au înființat o plantație de afine de șase hectare la Vinerea, lângă Cugir, o afacere începută după ce au văzut întâmplător la televizor povestea unui alt român întors din străinătate.

Povestea plantației de afine de la Vinerea începe la mii de kilometri distanță, în Canada. Adrian și Ana Faur locuiau acolo de ani buni. El lucrase în domeniul calculatoarelor, iar Ana absolvise Medicina la Cluj-Napoca.

Nu se gândeau neapărat să se întoarcă definitiv în România, însă căutau o activitate pe care să o poată face după retragerea din activitatea profesională.

Ideea avea să apară în jurul anilor 2012-2013, după ce Adrian a urmărit la o televiziune românească o emisiune despre agricultură și a descoperit povestea unei plantații de afine înființate de un român revenit din America.

„Noi suntem din Canada și am avut televiziunea prin satelit. Nu știu ce emisiune era Viața satului, Agrointel sau așa ceva, nu mai știu cum, dar ferma, ceva cu ferma. Și am văzut acolo o plantație de afine făcută în România. Un băiat, tot așa, a plecat din America, Codruț îl chema. Și am pus mâna pe telefon și l-am sunat”, povestește Adrian Faur.

Discuția cu fermierul i-a dat încredere că o astfel de investiție ar putea fi făcută și în România. A urmat un an de documentare.

Adrian a citit reviste de agricultură, a studiat soiurile și tehnologiile de cultură și a ajuns să ia legătura inclusiv cu un american implicat în dezvoltarea soiului Legacy.

„Mi-a spus că se poate face, că pot să încerc. Și vreun an de zile am studiat. M-am abonat la o grămadă de reviste de agricultură, i-am scris și unui american care făcuse soiul Legacy și mi-a răspuns omul, atât la e-mail, cât și la telefon. Am făcut un manual, am scris ce trebuie făcut, cum se face, ce soiuri sunt”, spune Adrian.

De ce au ales afinele

Pentru familia Faur, plantația nu a fost gândită doar ca o investiție financiară. Cei doi căutau și o ocupație pentru perioada în care urmau să se retragă.

„Noi urmăream să facem ceva pentru perioada de pensionare. Încercam să vedem ce idee ar fi să ne putem ocupa timpul în perioada aceea când deja lumea se plictisește, lumea parcă nu mai găsește sensul. Și atunci a venit emisiunea aceea”, explică Ana Faur.

Au cumpărat terenul la Vinerea și au început să pună în practică planul. A fost nevoie de aproximativ trei ani până când plantația a intrat pe rod.

În 2019 au revenit în România, iar în ultimii doi ani Adrian și Ana petrec aici cea mai mare parte a sezonului agricol, din aprilie până în septembrie-octombrie. După încheierea sezonului, se întorc în Canada.

Șase hectare de afine la Vinerea

Astăzi, plantația se întinde pe șase hectare. Soiurile au fost alese astfel încât producția să fie eșalonată și să poată ajunge pe piață atât la începutul, cât și spre sfârșitul sezonului, perioade în care prețurile sunt, de regulă, mai bune.

Afinele sunt comercializate angro, către firme care le distribuie ulterior. Familia Faur nu vinde direct către consumatori.

Investiția a fost realizată integral din fonduri proprii. Cei doi nu au accesat fonduri europene pentru înființarea plantației.

„Cu oamenii, într-adevăr, este greu”

Agricultura vine însă cu propriile provocări, iar una dintre cele mai mari probleme este forța de muncă.

„Cu oamenii, într-adevăr, este greu. Dar nu poți să te dezvolți dacă nu te uiți și la soi și la desfacere”, spune Adrian Faur.

Plantația de afine nu este prima investiție importantă pe care cei doi au făcut-o în România. Înainte de aceasta, au investit la Giurgiu într-o fabrică de construcții metalice. Criza economică din 2008 a dus însă la închiderea afacerii, rămânând în urmă doar hala.

România, văzută altfel după două decenii în Canada

După anii petrecuți în Canada, Adrian și Ana spun că au găsit o Românie schimbată.

Au revenit aproape în fiecare an în țară, dar ultimii ani le-au oferit ocazia să petreacă mult mai mult timp aici.

„România o văd mai bine. A mers încet, dar, într-adevăr, s-a modernizat față de ce știm noi când am plecat. Și am venit în fiecare an, în fiecare vară”, spun soții Faur.

Există însă și lucruri care îi nemulțumesc. Birocrația și anumite probleme de infrastructură sunt printre acestea.

Adrian face frecvent comparația cu Canada, în special atunci când vine vorba despre administrarea unei afaceri.

„În Canada, o firmă o faci de azi pe mâine. E extrem de simplu, iar o dată pe an, contabilitatea și atât. La sfârșitul anului se face”, explică el.

O afacere pentru o altă etapă a vieții

Cei doi nu intenționează să extindă plantația. Consideră că cele șase hectare sunt suficiente pentru etapa în care se află acum.

„Noi nu suntem la început, avem o vârstă”, spune Adrian.

Pentru Ana, însă, munca în plantație înseamnă mai mult decât o simplă activitate economică. Îi place faptul că își petrece zilele în mijlocul naturii.

„Trebuie să te gândești că aici ești în natură. Da, e stres mult, dar în același timp este și activitate. E frumos, mie-mi place foarte mult. E altceva decât am făcut până acum și faptul că stai în natură, nici nu știi cum trece ziua”, spune ea.

Copiii au rămas în Canada, dar România nu le este străină

Cei doi copii ai familiei au rămas în Canada și, cel mai probabil, acolo își vor continua viața. Vin însă în România în vizită și, de-a lungul timpului, au venit inclusiv cu prieteni canadieni pentru a le arăta țara părinților lor.

Adrian spune că legătura cu România s-a păstrat și prin limbă.

„Vorbesc românește perfect, nici nu știi că-s plecați. De-asta am și lăsat cu televizorul la emisiunile românești. N-au accent nici dacă vorbești cu ei”, povestește el.

Dacă ar lua-o de la capăt, ar face la fel

De la o emisiune de televiziune urmărită în Canada și până la cele șase hectare de afine de la Vinerea a fost un drum lung, cu investiții, documentare și multă muncă.

Adrian și Ana Faur spun însă că nu regretă decizia de a începe această afacere în România. Chiar dacă au întâmpinat dificultăți și au descoperit că agricultura este departe de a fi un domeniu ușor, experiența le-a confirmat că au făcut alegerea potrivită.

Iar dacă ar trebui să ia totul de la început, după toate lucrurile pe care le-au învățat între timp, răspunsul lor este simplu: ar face din nou același lucru, la Vinerea.




Citește mai mult

Cugireni

„Ursulețul solar”, vehiculul electric construit la Cugir, pregătit pentru o nouă expoziție în Germania

Cugir INFO

Publicat

în

Așa cum am mai scris, un vehicul electric neobișnuit poate fi întâlnit, aproape zilnic, pe străzile din Cugir. Numit sugestiv „ursulețul solar”, prototipul este alimentat doar cu energie solară și este conceput pentru deplasările de zi cu zi, inclusiv pentru mersul la cumpărături.

Mihai Oltean, creatorul vehiculului spune că face aproape zilnic modificări pentru a-i îmbunătăți funcționalitatea. Cea mai recentă intervenție a vizat instalația electrică, care a fost simplificată pentru ca vehiculul să poată fi transportat și asamblat mai ușor la o expoziție organizată în Hanovra, Germania.

„Am modificat aproape în fiecare zi, câte ceva. Acum trebuie să modific instalația electrică pentru că era prea complicat de asamblat. Vreau să mă duc la o expoziție în Germania și va fi destul de greu să conectez atât de multe fire”, explică acesta.

Una dintre particularitățile vehiculului este sistemul de alimentare cu energie solară. Panoul are o putere de aproximativ 200 de wați, în timp ce motorul dezvoltă 250 de wați. Chiar dacă, teoretic, puterea panoului este mai mică decât cea a motorului, vehiculul nu funcționează în mod obișnuit la putere maximă.

„Teoretic ar fi suficient, dar de obicei nu mă duc la putere maximă. Cu 200 W acopăr consumul motorului”, spune Mihai Oltean.

„Ursulețul solar” poate fi folosit inclusiv pentru cumpărături. Vehiculul dispune de suficient spațiu pentru transportul unor cutii, însă, deocamdată, proprietarul preferă să folosească plase.

La bord nu lipsesc nici uneltele. Constructorul ține la îndemână cheile necesare pentru eventuale reparații, după ce a avut deja parte de situații în care a fost nevoit să intervină asupra vehiculului.

Acesta povestește că a întâmpinat deja probleme mecanice în timpul deplasărilor, iar o componentă s-a rupt din cauza solicitării mari, fiind necesară înlocuirea acesteia.

Într-o notă amuzată, constructorul spune că vehiculul este, cel puțin pentru moment, destinat mai degrabă celor care au cunoștințe tehnice.

„Este un vehicul deocamdată numai pentru bărbați și numai pentru mecanici”, glumește acesta, explicând că utilizatorul trebuie să aibă și anumite abilități pentru a putea interveni atunci când apare o problemă.

După o nouă serie de modificări realizate la Cugir, „ursulețul solar” se pregătește pentru următoarea provocare: participarea la o expoziție organizată la Hanovra, în Germania. Simplificarea instalației electrice face parte din pregătirile pentru transport și montaj, astfel încât prototipul să poată fi prezentat mai ușor publicului german.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir