Profesorul dr. Dorin N. Uritescu, cunoscut lingvist, născut în 1944, la Vinerea, a realizat o nouă lucrare inedită. Cronica pictată anticomunistă întrunește 16 planșe realizate după niște desene ale unor elevi din localitatea Vinerea, din perioada 1950-1961 și descrierea lor.

De altfel numele complet al lucrării, cu informațiile alăturate titlului este „Cronica pictată anticomunistă a copiilor școlari din comuna Vinerea, raionul Orăștie, regiunea Hunedoara, 1950-1961” publicată la editura Rawex Coms, București, 2021.

• Livia Ciupercă: „Desenele copiilor – istoria unui timp dureros”

În prefața Cronicii, Livia Ciupercă, membră a Uniunii Scriitorilor și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România notează că „din expozeul scriitorului Dorin N. Uritescu, înțelegem, dureros de limpede, cum a evoluat politica în lumea satului românesc. Calvarul colectivizării agriculturii s-a dovedit mult mai încrâncenat decât naționalizarea întreprinderilor industriale. Pentru capturarea pământurilor țăranului român și cooptarea lui în „colectivă”, formele de constrângere vor fi mult mai dure și diversificate: arestări, suplicii, multe și variate umilințe (…) Desenele copiilor anilor cinzeci, ai secolului al XX-lea, imortalizează istoria unui Timp dureros din viața Țăranului Român.”

• Dorin N. Uritescu: „Nu este o operă literară de ficțiune”

În „Câteva lămuriri” autorul își explică demersul: „în studiul de față îmi propun să proiectez filmul unei desfășurări epice din perspectivă socială, economică și politică, expunând desene care o concretizează , schițând imaginea tragică a societății românești surprinsă sub teroarea îndoctrinării comuniste de către agenții de influență sovietică și a activiștilor naționali instruiți la școala bolșevică de dezinformare și manipulare socială, sub scutul prezenței militare a Armatei Roșii, după cel de-Al Doilea Război Mondial (…) Această carte nu este o operă literară de ficțiune, ci cuprinde aspecte social-politice total autentice, susținute de materialele din arhiva lucrării, care pot să fie puse la dispoziția unor cercetători, oameni de știință, istorici și psihologi pentru a aprecia valoarea de document a celor prezentate. Autenticitatea acestora poate fi oricând dovedită de către autorii care au rămas în viață și pe care îi numim în lucrare ca un elogiu pentru ceea ce au înfăptuit cu mijloace modeste, mânați numai de crezul lor patriotic.”

• Aspecte din lucrare: Calvarul colectivizării agriculturii

„Țăranii din localitatea Vinerea nu puteau să admită, conform gândirii lor pragmatice, care este logica și morala cedării („de bună voie”, vorba vine) a pământului moștenit de la înaintași, la care se adaugă cu regularitate, cel dobândit prin muncă cinstită, cooperativei agricole de producție, instituție bazată pe colectivizarea de tip deviat, comunistă, prin analogie cu sovhozurile sovietice, despre care auzeau, de la cei întorși din prizonieratul siberian, care erau un fel de unități sclavagiste (…)”.

Referindu-se la desenul din Planșa (1) redat în fotografia prezentului articol, profesorul Uritescu scrie: „Desenul cuprinde imortalizată imaginea intrării forțate în CAP a unui țăran sărac din localitatea Vinerea (pe atunci în Hunedoara). Lucrarea este a unui elev din clasa a VI-a elementară, Ion Romoșan care, șocat de întâmplarea cu sărutatul animalelor domestice de către țăranul Gheorghe Moisă, la a cărui „primire” în colhoz a participat în mod organizat cu întreaga clasă, duși de secretarul de partid al școlii, a desenat întâmplarea. Ion știa că a lui Moisă a crescut doi viței, luându-și de la gură, până au ajuns boi zdraveni de tras la jug, sperând să-și întemeieze o gospodărie mai bună. Elevul-copil percepe scena ca pe o despărțire dureroasă între membrii aceleiași familii; Îngenuncherea în fața ajutoarelor domestice, fără de care nu se putea închipui o gospodărie țărănească, ca în fața unei icoane sfinte și gâtul întins cu blândețe al acestora pentru a putea fi îmbrățișat, o scenă de un tragism adânc”.

Alte planșe se referă la: „Jecmăneala sovietică a cotelor de război, Surghiunirea chiaburilor, Supliciul îndoctrinării marxiste, Prigoana religioasă, Partizani, Protestatari, Deținuți politici, Îndoctrinarea comunistă – efecte psiho-sociale”. Profesorul Dorin N. Uritescu are ambiții mari cu acest proiect, intenționând ca în perioada următoare să traducă lucrarea, spre a fi trimisă și în alte țări care au fost de partea nefericită a Cortinei de Fier.

Constantin PREDESCU