Actualitate
Obiceiuri, Tradiţii şi Superstiţii de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel 2014 | cugirinfo.ro
Obiceiuri de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel 2014 • Tradiţii de Sfântul Petru • Superstiţii de Sfântul Pavel | cugirinfo,ro
Sfinţii apostoli Petru şi Pavel sunt sărbătoriţi în fiecare an în data de 29 iunie. Această zi, denumită popular SânPetru de Vară, aduce cu sine o serie de obiceiuri, tradiţii şi superstiţii. În popor, ziua de 29 iunie, în care se sărbătoresc Sfinţii Petru şi Pavel, marchează mijlocul verii agrare şi timpul secerişului. Cei doi apostoli sunt pomeniţi împreună pentru ca au murit în aceeaşi zi, a anului 67.
Potrivit datinilor populare româneşti, unele dintre ele pitoreşti şi chiar nostime, Sfinţii Petru şi Pavel stau în Lună: primul la dreapta, al doilea la stânga. Sfântul Petru este cel care are cheile de la poartă şi încăperile Raiului, fiind şi mâna dreaptă a lui Dumnezeu.
Se spune că Sfântul Petru guvernează peste ploaie şi căldură, posedă puterea de a arunca grindina peste pământ. Înainte de a o slobozi, el o fierbe trei zile la rând pentru a o mărunţi astfel încât să nu afecteze prea tare ogoarele muritorilor. Când tunetele se aud cumva înăbuşit ori se izvodeşte huruit mare în ceruri înainte de ploaie, se spune că Sfântul Petru a pus la fiert piatra pentru grindină. În multe povestiri şi snoave populare, SânPetru apare precum un om obişnuit: îmbracă straie ţărăneşti, lucrează pământul, creşte vite şi, desigur, pescuieşte.
Obiceiuri de Sfinţii Petru şi Pavel
Apar licuricii
Se zice că, atunci când SFÂNTUL PETRU plesneşte din bici, sar din acesta scântei, care, odată căzute pe pământ, se transformă în licurici.
O altă legendă populară spune că, atunci când oamenii se îndepărtează de credinţă, SânPetru cheamă balaurii şi începe să pornească grindina asupra acestora, mărunţind-o, ca să nu-i pună pe oameni în mare pericol.
Moşii de SÂNPETRU
În ziua sărbătorii, oamenii obişnuiesc să dea de pomană pentru sufletele celor morţi- sărbătoarea fiind cunoscută şi sub numele de Moşii de SÂNPETRU. Conform credinţei populare, moşii ar fi fost nouă bătrâni care făceau doar lucruri bune şi minuni peste tot pe unde mergeau.
Obiceiuri, Tradiţii şi Superstiţii de SÂNPETRU
De ziua Moşilor de SÂNPETRU sau de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca cei morţi să aibă ce bea pe lumea cealaltă- tot în această zi oamenii au voie să lucreaze orice, dar să nu toarcă, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morţi. În ziua Moşilor de Sânpetru, femeile dau de pomană şi vase cu vine, lapte şi mâncare gătită, vase care se împodobesc deseori cu flori şi cireşe. Cică nu e îngăduit nici unei femei să mănânce mere până în această zi, fiindcă altfel îi supăra pe morţi. După sărbătoare însă, femeile tinere pot mânca mere, cele vârstnice fiind nevoite să mai aştepte până la Sfântul Ilie. În această zi se duc la biserica mere, zarzăre, coliva, colaci iar cine are – şi puţină miere în faguri.
Până în această zi nu se scutură merii. Se crede că, dacă se respectă această datină, sunt ocrotite ogoarele de căderea grindinei.
Oamenii pistruiaţi trebuie să se spele pe faţă cu apă la miezul nopţii, când cântă cocoşul; tradiţia spune că respectând acest ritual, pistruii nu se mai înmulţesc.
Dacă tună şi fulgeră azi, nucile şi alunele vor fi viermănoase.
Sărbătoarea sfinţilor Petru şi Pavel se ţine timp de trei zile pentru ca agricultorii să fie protejaţi împotriva potoapelor şi pentru ca grânele lor să fie bogate. În lumea rurală, sărbătoarea este cunoscută sub numele de SÂNPETRU şi marchează vremea secerişului şi jumătatea verii agrare. Ziua de dinaintea sărbătorii este dedicată spiritelor cerului care, până în această zi, umblă libere prin lume şi îi pedepsesc pe cei care dorm pe afară. Un mod de protecţie împotriva acestor duhuri sunt usturoiul şi pelinul.
Fiind pus mai mare peste încăperile Raiului, SÂNPETRU împarte hrana animalelor sălbatice – şi mai ales lupilor, această zi fiind denumită şi “Sărbătoarea lupilor”, şi fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin primejdioasă pentru oameni şi ogoare.
Se spune că, în ziua SFINŢIIlor PETRU ŞI PAVEL, privighetorile şi cucii nu mai cântă, iar femeile nu ar avea voie să mănânce mere pana în această zi. Femeile văduve nu au voie să mănânce mere până în ziua Sfântului Ilie, ca să fie sănătoase. Şi despre cuci se spune că se transformă în şoimi în această zi, ei revenind la forma lor originala în ziua Bunei Vestiri. SÂNPETRU este cel mai cunoscut din calendarele populare româneşti, el neavând un număr fix de zile de post şi fiind vestit de către apariţia licuricilor şi tăcerea cucilor.
În tradiţia populară, SÂNPETRU apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă. Se spune că, la marile sărbători calendaristice (Crăciun, Anul Nou, Bobotează, Măcinici, Sângiorz, Sânziene ) SÂNPETRU poate fi văzut de pământeni la miezul nopţii, când se deschide pentru o singură clipă cerul, stând la masa împărătească în dreapta lui Dumnezeu. SÂNPETRU este un bun sfetnic al lui Dumnezeu, care-l consultă în luarea unor decizii, şi cel mai cunoscut „sfânt” al calendarului popular.
Celor peste 260.000 de români, ce îşi serbează onomastica în această zi de sărbătoare, le urăm fericire, multă sănătate şi voie bună!
Actualitate
Jurnalistul Mihai Stegerean, originar din Cugir, a decedat în această dimineața la vârsta de 50 de ani
Mihai Stegerean, jurnalist și producător, originar din Cugir, unul dintre profesioniștii care au modelat televiziunea ultimelor decenii, a murit în această dimineață, la vârsta de 50 de ani.

„Cu inimile sfâșiate, anunțăm că Mihai Stegerean s-a stins. De astăzi, Mihai rămâne doar o amintire… de fapt, multe. Amintirea unui prieten cu inimă mare și gură la fel de mare, mereu pus pe șotii, dar fără urmă de răutate; amintirea unui reporter fără astâmpăr și a unui producător care știa să te facă mai bun chiar și atunci când nu mai aveai energie. Un om care nu suporta să fie compătimit, pentru că își vindeca singur rănile și găsea mereu puterea să se ridice.
Rămâne Mihai de mână cu fetele lui, Mihai cu iubita în brațe, Mihai în redacție, pe teren sau în regie; Mihai la o bere cu prietenii, cântând pe străzi; Mihai care te încuraja că vei trece peste ce e greu. Un soț și tată adorat, jurnalist remarcabil și om care a știut să atingă viețile celor din jur cu bunătate, curaj și adevăr. A inspirat nenumărați oameni și a schimbat destine în presa românească, rămânând un reper de integritate, pasiune și lumină.
Trupul neînsuflețit va fi depus mâine, 2 decembrie în intervalul 14-22 la capela Bisericii Mogoșoaia 2, unde toți cei care l-au cunoscut și l-au prețuit îi pot fi aproape pentru ultima dată.
Slujba de înmormântare va avea loc pe 3 decembrie, ora 11:30, la Biserica Mogoșoaia 2.
Mihai lasă în urmă o soție profund îndurerată și trei fete, pe care le-a iubit mai presus de orice și pentru care a fost un tată dedicat, blând și prezent în fiecare zi.
În loc de coroane, și în spiritul grijii pe care a purtat-o mereu celor dragi, vă rugăm, dacă simțiți, să onorați amintirea lui sprijinind viitorul fetițelor. Orice gest este un omagiu mai viu și mai plin de sens decât orice floare”, a scris soția acestuia, Mihaela Stegerean.
Actualitate
Ziua Verde, la Cugir: Un eveniment dedicat creativității prin confecționarea de felinare destinate Târgului de Crăciun
Bulevardul pietonal spre Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” Cugir, s-a transformat intr-un spatiu plin de culoare, lumina si voie buna.

Cu ocazia Zilei Verzi, copiii, parintii si bunicii au petrecut o dupa-amiaza dedicata creativitatii, miscarii si comunitatii. La atelierul de felinare din borcane colorate, cei mici si cei mari si-au pus imaginatia la treaba, folosind materiale reciclabile pentru a crea adevarate mici opere de arta.
Fiecare felinar va fi expus pe data de 5 decembrie, cand va fi organizată premierea creatiilor odata cu aprinderea luminilor de la Targul de Craciun. Ulterior, participantii isi vor putea lua acasa felinarul — o amintire luminoasa si specială.
Jocurile de incalzire in aer liber au adus energie si zambete, transformand zona pietonala intr-un loc plin de miscare si bucurieMuzica, luminile si atmosfera prietenoasa au completat perfect aceasta zi plina de creativitate si surprize.
„Multumim tuturor celor care au venit pe jos sau cu bicicleta, contribuind la un oraș mai curat si mai prietenos cu mediul Strada a devenit un spațiu pentru oameni, nu pentru masini — exact asa cum ne dorim tot mai des! Multumim tuturor participantilor si voluntarilor pentru prezenta, energie si entuziasm! Un multumesc special cadrelor didactice de la Scoala Singidava pentru implicare, deschidere si sprijin. Entuziasmul vostru face ca astfel de activitati sa fie posibile si memorabile pentru copii. Impreuna, am colorat orasul si am dat viata unei noi editii Ziua Verde la Cugir”, a transmis Diane Dobrean – directorul Centrului Cultural „Valeantin Uritesc” din Cugir.
Constantin PREDESCU
Actualitate
Ziua Națională a României – 2025, celebrată la Cugir: Evenimentul a reprezentat o veritabilă sărbătoare a tradițiilor și valorilor românești
Recent, la Cugir a fost marcată (în avans) Ziua Națională a României – 2025, un moment cu profunde semnificații pentru parcursul istoric al țării noastre, care reafirmă idealurile de unitate, demnitate și solidaritate ce au făcut posibilă Marea Unire și care continuă să ne inspire ca oameni și ca societate.

Cu această ocazie, comunitatea cugireană a avut privilegiul de a găzdui, recent, un amplu spectacol folcloric dedicat Zilei Naționale, desfășurat în sala de festivități a Centrului Cultural „Valentin Uritescu”.
Evenimentul a reprezentat o veritabilă celebrare a tradițiilor și valorilor românești, reunind arte ale scenei care au transformat seara într-o demonstrație de bucurie națională.
Programul artistic a debutat cu intonarea Imnului și un moment solemn susținut de Fanfara Cugir, care a interpretat apoi o serie de cântece patriotice. În continuare, Grupul „Mlădițe cugirene” și Taraful Centrului Cultural au adus pe scenă melodii tradiționale îndrăgite, încărcate de emoție și simbolism.

Atmosfera a fost însuflețită de Ansamblul Folcloric „Câmpul Pâinii” din Vinerea, care a prezentat o multitudine de dansuri tradiționale.
Evenimentul a cuprins și momente solistice remarcabile, interpretări instrumentale și vocale care au evidențiat bogăția repertoriului tradițional românesc. Spectacolul s-a încheiat într-o notă unită, printr-un colaj patriotic realizat de grupurile și soliștii participanți.

Acest eveniment a arătat încă o dată, că identitatea românească este vie la Cugir: cultivată, respectată și împărtășită cu mândrie între generații.Cu prilejul Zilei Naționale, transmitem tuturor românilor gânduri de pace, sănătate, încredere și prosperitate. Să prețuim valorile care ne unesc și să contribuim, fiecare în parte, la construirea unui viitor demn, armonios și plin de împliniri pentru România.
La mulți ani, România, la mulți ani tuturor românilor!
Constantin PREDESCU
-
Mondenacum 4 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 8 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 7 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 7 luniSfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum o lunăFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Sportacum 12 luniTriumf pentru șahiștii de la Metalurgistul Cugir, la „Cupa de Iarnă” desfășurată la Sibiu
-
Din judeţacum 8 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum o lunăMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile