Cugireni
O cugireancă a cusut manual poezia „Luceafărul”, de Mihai Eminescu, pe o pânză din cânepă de şapte metri lungime
Din dragoste pentru Eminescu, Maria Todor, din Cugir, a cusut cu acul şi aţa poezia „Luceafărul”, pe o pânză din cânepă de şapte metri lungime! La 71 de ani, ştie pe de rost toate cele 98 de strofe ale poeziei.
În cartierul Cindeni din Cugir, pe strada Mihai Viteazu, la numărul 97, într-un loc parcă desprins din rai, trăiește de aproape 45 de ani Maria Todor, o septuagenară, care a făcut cu acul și cu ața un lucru demn de Cartea Recordurilor. Maria ne-a așteptat îmbrăcată într-un frumos costum popular și a dorit să ne arate cum pe o pânză din cânepă a cusut cu multă migală, timp de trei ani (2014 – 2016), toate cele 98 de strofe ale poeziei „Luceafărul” scrise de inegalabilul Mihai Eminescu.
Tot pe aceeași pânză, păstrată într-o straiță, a rezervat spații mai mici pentru: „Hora Unirii”, Balada „Miorița”, un manuscris al poetului Mihai Eminescu, proverbe și zicători, pilde, un mic „colț destinat pentru rugăciune”, dar și ilustrații precum: „Coloana Infinitului” și „Cumințenia Pământului”, opere ale marelui Brâncuși, Vioara lui George Enescu, „Carul cu boi” (din Ponor). Are o nepoată, din partea fiicei sale, pe nume Ada Lorena, stabilită în Marea Britanie, o tânără talentată, ale cărei desene în creion și picturi în ulei te emoționează. Ne-a mărturisit că dorește să-i lase drept moștenire nepoatei sale minunata sa creație și ar vrea ca într-o încăpere a casei în care locuiește să amenajeze și un mic muzeu cu obiecte de artizanat.
Maria Todor s-a născut în localitatea Ponor, pe 19 august 1946, într-o familie de țărani, oameni harnici, cu credință în Dumnezeu, care i-au insuflat dragostea pentru muncă, dar și pasiunea pentru frumos. Aici, în satul natal, și-a făcut o parte din studii, a învățat de la mama și bunica sa să țeasă la război, să coasă, să croșeteze, să cosească și să facă alte lucruri gospodărești importante. În anul 1973 a venit la Cugir, locul care îi atrăgea pe toți cei care doreau să-și găsească un loc de muncă, iar Uzina Mecanică i-a oferit șansa de a munci timp de 25 de ani, până a ieșit la pensie, în 1998. Nu s-a oprit nici după aceea, s-a apucat de muncă, la gospodăria sa din Cindeni, a țesut la război, în amintirea anilor în care practica țesutul. Deși se află la o vârstă înaintată, lucrează tot timpul și n-a uitat de vechile îndeletniciri cum ar fi lucrul de mână, mai ales goblenurile, croșetatul și cusutul.
– De unde ideea de a realiza această interesantă lucrare? – Totul a pornit din propria-mi imaginație. Mi-a plăcut întotdeauna să citesc, iar pe Eminescu l-am adorat. Plângeam la toate poeziile care îmi atingeau sufletul. Ideea mi-a venit într-o noapte, după ce recitisem pentru a nu știu a câta oară poezia „Luceafărul”. Atunci m-am hotărât să „scriu” cu acul și cu ața din arnici de cea mai bună calitate, toate strofele poeziei „Luceafărul”. Mi-am amintit de pânza de cânepă pe care bunica mi-a lăsat-o să fac din ea saci și am hotărât să folosesc câțiva metri din acest material pentru a da viață unei părți din creația poetului nepereche Mihai Eminescu. Un lucru deloc ușor, care mi-a luat ani de muncă. A trebuit să calculez matematic locul ce se cuvine pentru fiecare strofă, pentru fiecare rând sau literă. Dacă în ceea ce privește „Luceafărul”, cusut cu litere de tipar, a fost ceva mai ușor, mult mai greu a fost la celelalte lucrări cusute cu litere de mână, unde atenția și efortul au fost cu mult mai mari.
– Cum ați reușit să realizați prin cusătură această interesantă creație, care ocupă o suprafață atât de mare? – Mă trezeam noaptea și mă apucam de cusut cu o bucurie de nedescris. Gândul îmi era tot timpul la cele 98 de strofe ale „Luceafărului”, pe care doream să le termin de cusut cât se poate mai repede. Mai coseam și în timpul zilei, dar după ce îmi terminam treburile gospodărești. Exista un imbold care mă determina să mă apuc din nou de cusut, conștientă că trebuie să realizez ceva despre care nu mai auzisem. Am desăvârșit „Luceafărul”, cu o satisfacție de nedescris, reușind să memorez cu această ocazie întreaga poezie. Având în vedere că exista un spațiu gol destul de mare, m-am gândit să-l completez tot prin cusut cu lucruri importante din creația românească. Așa că am ales o serie de cugetări, pilde, proverbe, diverse imagini reprezentând opere ale unor artiști, pe care le-am ilustrat pe aceeași pânză, astfel încât să dea o ținută aparte acestei lucrări.
– Ne-ați așteptat într-un frumos costum popular, care se vede că are și o vechime considerabilă. L-ați moștenit de la cineva? – Este un costum făcut de mine prin 1964, specific zonei Ponorului și Aiudului, pe care l-am îmbrăcat la nunta mea din anul 1966, atunci când am devenit „nevastă nouă”. În noaptea nunții era obiceiul să dai jos straiele de mireasă și să îmbraci costumul popular. Este o mândrie pentru mine să-l port și astăzi, atunci când merg la biserică, când particip la sărbători religioase sau la unele evenimente culturale. Este costumul popular pe care l-am purtat și la tradiționala sărbătoare a Păștenilor din Cugir, atunci când am împlinit vârsta de 60 de ani.
– Ce ați dori să le transmiteți tinerilor de astăzi? – Să învețe, să muncească, să evidențieze oamenii de valoare ai acestui popor, creațiile lor artistice. Să nu uite, de asemenea, să promoveze tot timpul obiceiurile și tradițiile populare și să nu uite că sunt români, indiferent pe ce meleaguri s-ar afla. – Vă mulțumesc pentru interviu și vă doresc ani mulți, cu sănătate și bucurii!
Foto: Vasilica TODOR
Cugireni
Cugireanul Sovereşan Andrei, RECORD de parcurgere a „Via Transilvanica”
Cugireanul Andrei Sovereșan a reușit să parcurgă Via Transilvanica într-un timp record. Tânărul a alergat 1.400 km în 15 zile, iar performanța sa este cu atât mai de apreciat cu cât a străbătut întregul traseu pe caniculă și temperaturi insuportabile.
Scopul său, să strângă bani cu care să achiziționeze o mașină cu care să transporte gunoaiele adunate de el și voluntarii asociației Raw Nature Experience de pe munte. Inițiativa lui Andrei vine după șapte ani de când începea o altă aventură – Arc peste Carpati – un proiect prin care a alergat întreg arcul carpatic, în urma căruia s-a înființat Asociația Raw Nature Experience.
„Am luat atunci la pas sălbăticia munților din România, sperând ca pe viitor să se adune mai mulți oameni și/sau ONG-uri care sa refacă traseele turistice și mai ales să se găsească și alți nebuni frumoși care să parcurgă acest traseu”, spune tânărul.
În 2024, în aceeași lună pe care a ales-o în 2017 pentru a alerga în natură, a pornit într-o nouă aventură – Alergarea pe Via Transilvanica de la Putna până la Drobeta-Turnu Severin.
„Distanța e cam aceiași, doar diferența de nivel este semificativ mai puțină și în plus traseul este marcat scăpându-mă de problemele de orientare. Și pentru că la sfârșitul acestei luni voi avea și ziua de naștere, îmi doresc să strâng cât mai multe fonduri pentru campania Wheels for Nature a asociației Raw Nature Experience”, declara cugireanul în urmă cu două săptămâni.
Și iată că, după 15 zile pe drum, Andrei a ajuns duminică dimineața, în jurul orei 4.00, la Drobeta Turnu Severin, la Poarta Amfiteatrului Roman: ”Este ora 4:04 dimineața și ajung la poarta Amfiteatrului roman din Drobeta-Turnu Severin după a 15-a zi pe Via Transilvanica.
Dorind să închei traseul și să mă întorc acasă după mai mult de două săptămâni hoinarite pe poteci, am decis să continui sa alerg până la finish, chiar dacă aveam să depășesc cu mult orele alergate până acum în fiecare zi.
Așa am reușit să alerg astăzi ultimii 145.18 km cu 4091 m. diferență de nivel in 21 de ore și 57 minute. Mulțumesc Mijache Andrei pentru revitalizare și pentru că m-ai convins sa termin toată etapa aceasta într-o singură zi”, a scris Andrei pe Facebook imediat după finalizarea traseului.
Andrei a avut și un scop precis pentru care a alergat pe Via Transilvanica și anume strângerea de fonduri pentru ca asociația sa Raw Nature Experience să poată achiziționa o mașină cu care să transporte gunoaiele pe care el și voluntarii le adună de pe munte.
„Vreau să mulțumesc tuturor celor care au donat până acum pentru cauza pentru care alerg. Voi ați făcut posibil să triplăm targetul propus. Donațiile sunt deschise în continuare și orice donatie ajută foarte mult. De astăzi voi lua o binemeritată pauză de la alergare, dar sper ca acest timp pe care l-am petrecut pe Via Transilvanica să aibă un ecou cat mai mare, mai ales pentru cauza pe care am sustinut-o”, concluzionează Andrei.
Cugireni
Noja Paladia, cea mai vârstnică persoană din Cugir a împlinit 109 ani
Noja Paladia cu domiciliul în oraşul Cugir (strada Râul Mic) se numără printre cele mai vârstnice persoane din județul Alba și se pare, printre cele mai longevive femei din România. Ea a împlinit astăzi, 20 iulie 2024, venerabila vârstă de 109 ani.
Ca aproape în fiecare an, reprezentanții Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Cugir s-au deplasat și de această dată la domiciliul sărbătoritei pentru a o felicita, în cadrul unei delegații din care au făcut parte: Simion Voișan – președintele asociației, Vistian Blaga – vicepreședinte și fost președinte CARP Cugir, Maria Bărăbanț, contabil șef în cadrul asociației de pensionari.
Și-a exprimat plăcerea să ia parte la eveniment și col.(rtr.) Nicolae Panduru – președintele filialei Alba a A.N.C.M.R.R.
Noja Paladia s-a născut în 1915, a avut o viaţă liniştită pe care şi-a dedicat-o familiei. A fost căsătorită mai bine de 45 de ani şi spune că cea mai mare avere pe care a strâns-o până la vârsta de 109 ani sunt copii, nepoţii şi strănepoţii.
Întrebată care crede că este secretul longevităţii mamei sale, fiica sa mai mică Didina (în grija căreia se află sărbătorita) ne-a mărturisit că toată viaţa a consumat doar produse din gospodăria proprie sau de la oamenii din satele de munte aparţinătoare Cugirului. În plus, Noja Paladia obisnuiește să-şi petreacă timpul liber citind, mai ales cărti de istorie şi geografie.
La cei 109 ani, Paladia este pe picioare, se plimbă prin casă, dialoghează, însă auzul şi văzul i-au cam slăbit. Acest lucru nu o împiedică să se bucure de familie şi de cei care o vizitează.
Constantin PREDESCU
Cugireni
Vasile Hârjoc, oprire la Primăria Cugir în cadrul turului Europei pe bicicletă
Între 1 iulie și 13 octombrie 2024, atletul cugirean parcurge o buclă pe bicicletă și participă la o serie de concursuri de atletism în Europa.
Pe data de 1 iulie a pornit, cu bicicleta, din București înspre – Paris – Göteborg – Canfranc – Bucureşti. Pe parcursul traseului amintit, pe 7 iulie 2024, participă la un concurs de pregătire, Campionatul Naţional de Alergare Montană la Stâna de Vale, proba de trail 33km.
Paris, Franța: ca ţintă de sosire pe data de 26 iulie, de faţă la deschiderea Jocurilor Olimpice;
Göteborg, Suedia: ţintă de sosire pe 18 august, având apoi start în proba de 10km la Campionatul Mondial Masters de Atletism, apoi probele de cros 6km pe 20 august şi semi-maraton pe 24 august;
Canfranc, Spania: ţintă de sosire pe 14 septembrie, start în proba de trail 34km, D+ 2000m, la Campionatul Mondial Masters de Alergare Montană;
Bucureşti, închiderea buclei: ţintă 13 octombrie, start în proba de maraton la Campionatul Mondial Masters.
La vizita domnului Hârjoc în cadrul primăriei, viceprimarul Călin Furdui a apreciat eforturile continue pe care le depune sportivul nostru, unde reprezintă cu onoare orașul Cugir și obține rezultate de excepție de fiecare dată.
„Îi urez putere de muncă în continuare și noi performanțe în competițiile ce urmează, unde va reprezenta din nou România și orașul Cugir și îl asigur de susținere în continuare din partea Primăriei Orașului Cugir.”
-
Mondenacum 10 luni
MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 5 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2025, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 5 luni
Mesaje de Paste 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 5 luni
Mesaje de Paște fericit 2024. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 7 luni
MESAJE de 8 MARTIE, Ziua Femeii 2024. Felicitări, urări și SMS-uri pentru femeile din viața voastră | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 2 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 6 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 5 luni
Sfinții Constantin și Elena 2024. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro