Cugireni
O cugireancă a cusut manual poezia „Luceafărul”, de Mihai Eminescu, pe o pânză din cânepă de şapte metri lungime
Din dragoste pentru Eminescu, Maria Todor, din Cugir, a cusut cu acul şi aţa poezia „Luceafărul”, pe o pânză din cânepă de şapte metri lungime! La 71 de ani, ştie pe de rost toate cele 98 de strofe ale poeziei.
În cartierul Cindeni din Cugir, pe strada Mihai Viteazu, la numărul 97, într-un loc parcă desprins din rai, trăiește de aproape 45 de ani Maria Todor, o septuagenară, care a făcut cu acul și cu ața un lucru demn de Cartea Recordurilor. Maria ne-a așteptat îmbrăcată într-un frumos costum popular și a dorit să ne arate cum pe o pânză din cânepă a cusut cu multă migală, timp de trei ani (2014 – 2016), toate cele 98 de strofe ale poeziei „Luceafărul” scrise de inegalabilul Mihai Eminescu.
Tot pe aceeași pânză, păstrată într-o straiță, a rezervat spații mai mici pentru: „Hora Unirii”, Balada „Miorița”, un manuscris al poetului Mihai Eminescu, proverbe și zicători, pilde, un mic „colț destinat pentru rugăciune”, dar și ilustrații precum: „Coloana Infinitului” și „Cumințenia Pământului”, opere ale marelui Brâncuși, Vioara lui George Enescu, „Carul cu boi” (din Ponor). Are o nepoată, din partea fiicei sale, pe nume Ada Lorena, stabilită în Marea Britanie, o tânără talentată, ale cărei desene în creion și picturi în ulei te emoționează. Ne-a mărturisit că dorește să-i lase drept moștenire nepoatei sale minunata sa creație și ar vrea ca într-o încăpere a casei în care locuiește să amenajeze și un mic muzeu cu obiecte de artizanat.
Maria Todor s-a născut în localitatea Ponor, pe 19 august 1946, într-o familie de țărani, oameni harnici, cu credință în Dumnezeu, care i-au insuflat dragostea pentru muncă, dar și pasiunea pentru frumos. Aici, în satul natal, și-a făcut o parte din studii, a învățat de la mama și bunica sa să țeasă la război, să coasă, să croșeteze, să cosească și să facă alte lucruri gospodărești importante. În anul 1973 a venit la Cugir, locul care îi atrăgea pe toți cei care doreau să-și găsească un loc de muncă, iar Uzina Mecanică i-a oferit șansa de a munci timp de 25 de ani, până a ieșit la pensie, în 1998. Nu s-a oprit nici după aceea, s-a apucat de muncă, la gospodăria sa din Cindeni, a țesut la război, în amintirea anilor în care practica țesutul. Deși se află la o vârstă înaintată, lucrează tot timpul și n-a uitat de vechile îndeletniciri cum ar fi lucrul de mână, mai ales goblenurile, croșetatul și cusutul.
– De unde ideea de a realiza această interesantă lucrare? – Totul a pornit din propria-mi imaginație. Mi-a plăcut întotdeauna să citesc, iar pe Eminescu l-am adorat. Plângeam la toate poeziile care îmi atingeau sufletul. Ideea mi-a venit într-o noapte, după ce recitisem pentru a nu știu a câta oară poezia „Luceafărul”. Atunci m-am hotărât să „scriu” cu acul și cu ața din arnici de cea mai bună calitate, toate strofele poeziei „Luceafărul”. Mi-am amintit de pânza de cânepă pe care bunica mi-a lăsat-o să fac din ea saci și am hotărât să folosesc câțiva metri din acest material pentru a da viață unei părți din creația poetului nepereche Mihai Eminescu. Un lucru deloc ușor, care mi-a luat ani de muncă. A trebuit să calculez matematic locul ce se cuvine pentru fiecare strofă, pentru fiecare rând sau literă. Dacă în ceea ce privește „Luceafărul”, cusut cu litere de tipar, a fost ceva mai ușor, mult mai greu a fost la celelalte lucrări cusute cu litere de mână, unde atenția și efortul au fost cu mult mai mari.
– Cum ați reușit să realizați prin cusătură această interesantă creație, care ocupă o suprafață atât de mare? – Mă trezeam noaptea și mă apucam de cusut cu o bucurie de nedescris. Gândul îmi era tot timpul la cele 98 de strofe ale „Luceafărului”, pe care doream să le termin de cusut cât se poate mai repede. Mai coseam și în timpul zilei, dar după ce îmi terminam treburile gospodărești. Exista un imbold care mă determina să mă apuc din nou de cusut, conștientă că trebuie să realizez ceva despre care nu mai auzisem. Am desăvârșit „Luceafărul”, cu o satisfacție de nedescris, reușind să memorez cu această ocazie întreaga poezie. Având în vedere că exista un spațiu gol destul de mare, m-am gândit să-l completez tot prin cusut cu lucruri importante din creația românească. Așa că am ales o serie de cugetări, pilde, proverbe, diverse imagini reprezentând opere ale unor artiști, pe care le-am ilustrat pe aceeași pânză, astfel încât să dea o ținută aparte acestei lucrări.
– Ne-ați așteptat într-un frumos costum popular, care se vede că are și o vechime considerabilă. L-ați moștenit de la cineva? – Este un costum făcut de mine prin 1964, specific zonei Ponorului și Aiudului, pe care l-am îmbrăcat la nunta mea din anul 1966, atunci când am devenit „nevastă nouă”. În noaptea nunții era obiceiul să dai jos straiele de mireasă și să îmbraci costumul popular. Este o mândrie pentru mine să-l port și astăzi, atunci când merg la biserică, când particip la sărbători religioase sau la unele evenimente culturale. Este costumul popular pe care l-am purtat și la tradiționala sărbătoare a Păștenilor din Cugir, atunci când am împlinit vârsta de 60 de ani.
– Ce ați dori să le transmiteți tinerilor de astăzi? – Să învețe, să muncească, să evidențieze oamenii de valoare ai acestui popor, creațiile lor artistice. Să nu uite, de asemenea, să promoveze tot timpul obiceiurile și tradițiile populare și să nu uite că sunt români, indiferent pe ce meleaguri s-ar afla. – Vă mulțumesc pentru interviu și vă doresc ani mulți, cu sănătate și bucurii!
Foto: Vasilica TODOR

Cugireni
Inginerul cugirean Aurel Voicu, cel mai bătrân doctorand din România, împlinește 90 de ani
Inginerul Aurel Voicu, fost primar al orașului Cugir împlinește astăzi frumoasa vârstă de 90 de ani. Totodată, cugireanul este și cel mai în vârstă absolvent de facultate și student masterand din România.
Inginerul Aurel Voicu a lucrat întreaga sa viață profesională în cadrul uzinei mecanice din oraș, din 1968 și până în 1995. După pensionare a fost primar și viceprimar al orașului timp de 12 ani. La finalul carierei politice, s-a dedicat realizării unui muzeu. Pentru a colabora legal cu instituția culturală și pentru a aprofunda cunoștințele din domeniul istoriei necesare dezideratului, a decis să se înscrie la masterat.
• Ales în administrația Cugirului timp de 20 de ani
La Cugir, pe lângă uzina de muniție și armament, care funcționează și astăzi, a existat o tradiție de peste 50 de ani în domeniul producției de mașini de cusut și mașini de spălat. Aici erau angajate, în special, soțiile bărbaților care munceau în secția „specială”.
În 1989, lucrau în uzina mecanică circa 18.000 de oameni. Astăzi, în cele două societăți în care s-a divizat fosta mare platformă industrială, mai lucrează aproximativ 2.000 de persoane. Studentul Aurel Voicu este pensionar din anul 1995.
Cariera politică și-a început-o în anul 1992, când a fost ales consilier, în primele alegeri locale libere din România. Ulterior, a fost ales primar timp de două mandate, în perioada 1996 – 2004, și apoi viceprimar timp de un mandat.
Între 2008 și 2012 a fost, de asemenea, consilier local. Și în prezent, „studentul” mai activează din punct de vedere politic, el fiind președintele organizației pensionarilor din PNL Alba. Ultimul proiect important al acestuia este cel al realizării muzeului din Cugir.
• Cel mai vârstnic student din România
Aurel Voicu a absolvit masteratul la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Albă Iulia, la Facultatea de Istorie. Domeniul ales este „Cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului istoric”, unde a început, în 2022, alături de 16 colegi. A avut pe 5 iulie disertația.
Pentru a putea urmări și participa la cursuri, Aurel Voicu a fost nevoit să învețe să lucreze pe calculator, asta în condițiile în care 90 la sută din cursuri au fost exclusiv online. Are un băiat și o fată, iar când și-a dat seama că e văzut de tot orașul Cugir s-a emoționat.
• La aproape 90 de ani s-a apucat de doctorat
Cu toate că mai avea doar câteva luni până la împlinirea venerabilei vârste de 90 de ani, setea sa de cunoaștere nu îi dădea pace, motiv pentru care fostul edil al orașului de la poalele Drăganei s-a apucat de doctorat.
Tema aleasă de cugirean pentru lucrarea de doctorat este ”Premisele înființării Muzeului orașului Cugir”.
• Secretul longevității
Inginerul Aurel Voicu din Cugir a fost prezent și la emisiunea în direct „La Măruță” de la PRO TV, unde a discutat despre experiența sa de student și absolvent de master la vârsta de 89 de ani.
Întrebat ce face pentru a se menține în formă la această vârstă, inginerul a declarat că în fiecare dimineța face 30 de minute de sport și are o dietă echilibrată. De asemenea, acesta pune accent și pe timpul petrecut cu familia, pe credință și pe activitățile din cadrul primăriei de la Cugir.
Aurel Voicu este căsătorit de 60 de ani și vorbește cu lacrimi în ochi despre soția sa și despre nepoți, cu care se mândrește.
Mesajul cugireanului pentru tinerii din ziua de astăzi este „Să învățați la vreme! Mai târziu este mai greu.”
Cugireni
Agentul principal de poliție Ovidiu Văsian a salvat o femeie de 96 de ani, imobilizată la pat, din casa cuprinsă de incendiul de pe strada Ion Creangă
Agentul principal de poliție Ovidiu Văsian din cadrul Poliției Orașului Cugir, este eroul zilei. Miercuri, 14 mai 2025, el a răspuns prompt la un apel care anunța un incendiu la un imobil din Cugir.
Ajuns la fața locului, nu a stat pe gânduri și a pătruns în imobil, preocuparea sa principală fiind să salveze persoana care se afla în interior, o femeie, în vârstă de 96 de ani, imobilizată la pat.
„Îl felicităm pe colegul nostru pentru mobilizarea exemplară și devotamentul de care a dat dovadă!”, a transmis Poliția Română.
Cugireni
La aproape 90 de ani, cugireanul Aurel Voicu este cel mai vârstnic doctorand din România
Aurel Voicu, fostul primar al orașului Cugir, își pregătește doctoratul, după ce anul trecut, în 2024, bărbatul a devenit cel mai vârstnic absolvent din România, odată cu finalizarea studiilor de master la Universitatea 1 Decembrie 1918” din Alba Iulia.
Cu toate că peste două luni Aurel Voicu va împlini venerabila vârstă de 90 de ani, setea sa de cunoaștere nu are limite, motiv pentru care fostul edil al orașului de la poalele Drăganei s-a apucat de doctorat: „Mă aflu pe drumul lung și greu al studiilor doctorale, care spre deosebire de masterat, este mult mai lung și mai complex, atât în conținut, cât și în volum”, a declarat bărbatul pentru ziarulunirea.ro.
Doctorand la 90 de ani
Aurel Voicu a urmat studiile de masterat la Universitatea din Alba Iulia în perioada 2022-2024, pe care le-a finalizat cu lucrarea de disertație „Monumentele de for public din orașul Cugir. Evidență și punere în valoare”: „S-a făcut un studiu pe această temă și a fost apreciat de cei interesați, respectiv Primăria, Uzina Mecanică, Fabrica de Arme, biserica, mai ales că a fost și o apreciere pozitivă prin apariția mea la emisiunea La Măruță”, ceea ce a atras aprecierile mai multor concetățeni sau chiar români”, spune bărbatul.
Tema aleasă de cugirean pentru lucrarea de doctorat este „Premisele înființării Muzeului orașului Cugir”. Începuturile înființării muzeului de la Cugir sunt în anul 2007 și s-au încheiat în 2022 cu o expoziție muzeală publică permanentă, organizată de către Asociația Pro Cugir, pe care Aurel Voicu o conduce cu onoare, după cum spune: „Din 2022 în 2024, dar și anul acesta, au apărut în cadrul expoziției permanente aprobate de Consiliul Local în 2014, și doi angajați cu specialitatea Istorie, de la Universitatea „1 Decembrie 1918”, și anume Barbu Mihaela, respectiv Claudiu Purdea, care au pus în rând cele 3800 de exponate dobândite de mine în perioada menționată”, mai spune bărbatul.
Înființarea Muzeului Tehnic al orașului Cugir
De asemenea, potrivit lui Aurel Voicu, s-a obținut deja o hotărâre de Consiliu Local pentru înființarea Muzeului Tehnic al orașului Cugir, cu aprobările cuvenite de la Ministerul Culturii, dar și a altor instituții abilitate.
„Acum ne aflăm în perioada de atestare, de stabilire și prezentare a parametrilor în care se află precedenta expoziție muzeală care a avut 14 săli, cu tot atâtea teme, iar acum se mai adaugă încă 2 secțiuni, însă pentru că se află într-o clădire improprie, administrația locală se zbate să amenajeze o altă clădire pentru a găzdui Muzeul Tehnic al orașului Cugir care, pe timp ce trece, se îmbogățește cu exponate de valoare”, a mai adăugat Aurel Voicu.
Potențialul turistic uriaș al orașului Cugir este un alt punct important pe lista de interese a cugireanului, acesta subliind că traseul Via Transilvanica, care trece și prin orașul Cugir, atinge toate monumentele principale de for public, care sunt cuprinse în studiul masteratului său: „Este o ocazie de a scoate în evidență această bogăție a unui tezaur privind istoria locală, care sunt într-o stare bună, dar și relevante pentru istoria locală.”
-
Mondenacum 11 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 2 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 2 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Administraţieacum 9 luni
Premiu simbolic oferit de Primărie unor societăți comerciale din Cugir, cu prilejul aniversării a 225 de ani de tradiție industrială a orașului
-
Mondenacum o lună
Sfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Sportacum 6 luni
Triumf pentru șahiștii de la Metalurgistul Cugir, la „Cupa de Iarnă” desfășurată la Sibiu
-
Din judeţacum 2 luni
Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Sportacum 8 luni
„Roș-albaștrii” – remiză externă, după un meci nebun: ACS Mediaș – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0)