Mihai Oltean, un informatician din Cugir și-a transformat acoperișul casei într-un spațiu experimental pentru cultivarea legumelor. Acesta a găsit o soluție neobișnuită pentru a-și extinde grădina: a montat sticle de plastic direct în tabla acoperișului, iar în acestea a plantat ardei.

Proiectul a început în urmă cu un an, când cugireanul a amenajat o grădină pe acoperișul casei. Între timp, instalația a fost extinsă și modificată pentru a reduce costurile și pentru a rezolva problemele apărute în primul sezon.

„Anul trecut am identificat mai multe probleme la construcția aceea de pe acoperiș și anul acesta am încercat să le rezolv. Principala problemă a fost prețul foarte mare al jgheaburilor în care creșteam plantele”, a explicat Mihai Oltean.

Inițial, acesta a folosit jgheaburi destinate acoperișurilor, al căror preț ajungea la peste 100 de lei pe metru liniar. Ulterior, a cumpărat tablă pe care a îndoit-o la o firmă locală, reușind să reducă prețul la aproximativ 30 de lei pe metru liniar.

Ardeii cresc prin acoperiș

Cea mai spectaculoasă noutate a proiectului este reprezentată de ardeii plantați în sticle de plastic montate direct în tabla acoperișului. Mihai a realizat mai multe orificii în acoperiș, a fixat sticlele în acestea și le-a umplut cu pământ

Pentru a preveni infiltrațiile, în jurul recipientelor a fost aplicată bandă hidroizolatoare. Din exterior, plantele par să răsară direct prin acoperișul casei.

„Am zis să mai reduc chiar costurile, să nu mai îndoi eu tabla, ci să folosesc tabla existentă”, a spus informaticianul.

Ideea reflectă modul în care acesta își dezvoltă proiectele profesionale. Mihai Oltean este programator și spune că lucrează la grădină prin încercări succesive, asemenea dezvoltării unui program informatic.

„Programatorii lucrează în iterații. Fac o versiune de software, apoi, în ziua următoare, o nouă versiune. La fel procedez și aici: testez, modific și încerc din nou”, a explicat Mihai Oltean.

Plantele au avut nevoie de recipiente mai mari

Experimentul nu a fost lipsit de dificultăți. Recipientele folosite inițial aveau o capacitate de aproximativ 600 de mililitri, iar plantele nu s-au dezvoltat așa cum și-ar fi dorit proprietarul.

Pentru anul viitor, Mihai intenționează să utilizeze sticle mai mari, de unul sau chiar doi litri, pentru a le oferi rădăcinilor mai mult spațiu.

„Cred că aceasta este problema: plantele nu au crescut suficient de bine deoarece sticlele au avut doar 600 de mililitri”, a precizat cugireanul.

O altă problemă a fost temperatura ridicată a acoperișului. În zilele cu soare puternic, Mihai a măsurat aproximativ 60 de grade Celsius la nivelul țiglei. Pentru a proteja plantele, a montat o plasă care reduce expunerea directă la radiația solară.

În zona amenajată cu jgheaburi, vegetația contribuie la diminuarea efectului căldurii asupra acoperișului.

Suprafața grădinii s-a extins

Comparativ cu anul trecut, proiectul a fost extins considerabil. Suprafața grădinii a fost dublată, iar dacă este inclusă și zona în care plantele cresc prin acoperiș, Mihai estimează că întreaga amenajare este acum de aproximativ trei ori mai mare.

În sezonul anterior, informaticianul a încercat să cultive și roșii, însă rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor. În acest an, a renunțat la acestea și s-a concentrat pe ardei, care s-au dezvoltat acceptabil.

Pentru anul viitor, Mihai Oltean are deja noi planuri. Acesta vrea să încerce să cultive cartofi și fasole pe acoperișul casei.

Proiectul are și o componentă practică, informaticianul urmărind să producă o parte dintre alimentele consumate în gospodărie și să reducă dependența de prețurile și schimbările care pot afecta producția agricolă.

După ce a demonstrat că ardeii pot fi cultivați prin tabla unui acoperiș, următoarea provocare pentru Mihai Oltean va fi să afle dacă și cartofii sau fasolea pot crește în aceleași condiții.

Un informatician din orașul Cugir a găsit o soluție neobișnuită pentru a cultiva legume într-un oraș în care terenul disponibil este tot mai puțin: și-a transformat peretele casei într-o adevărată grădină verticală. Ardeii cultivați în această structură au depășit doi metri înălțime, iar proiectul este conceput astfel încât să poată fi reprodus și de alte persoane.

Mihai Oltean nu s-a oprit însă la grădinărit. Casa sa a devenit, în ultimii ani, un spațiu în care testează soluții pentru producerea hranei și a energiei, iar pentru deplasările prin oraș și-a construit propriul vehicul alimentat cu energie solară și propulsat și prin pedalare.

O grădină construită direct pe peretele casei

Ideea grădinii verticale a pornit de la o problemă simplă: în orașe, suprafața disponibilă pentru cultivarea legumelor este limitată.

Mihai Oltean a început să experimenteze cultivarea plantelor pe acoperișul casei. A constatat însă că suprafața mare expusă la soare favoriza evaporarea apei și presupunea un consum ridicat pentru irigare.

Așa a apărut soluția folosirii pereților.

„O soluție ar fi să încercăm să producem hrană în interiorul orașelor”, explică informaticianul.

Locuința sa dispune de aproximativ 120 de metri pătrați de acoperiș și circa 80 de metri pătrați de pereți care pot fi transformați în suprafețe utile pentru cultivarea plantelor.

În loc să folosească ghivece individuale, Mihai a construit o structură continuă, în care plantele se dezvoltă într-un strat de pământ amplasat vertical.

Ardei de peste doi metri

Grădina verticală are în prezent aproximativ șase metri lungime. Structura este alcătuită din mai multe straturi, între peretele casei și zona destinată plantelor fiind amplasat un strat de aproximativ 10 centimetri de pământ.

Construcția include hidroizolație, plexiglas transparent și o plasă sudată susținută de corniere verticale.

În funcție de zonă, stratul de pământ are între 1,4 și 1,7 metri înălțime, iar împreună cu plantele, întreaga grădină ajunge la aproximativ 2,5 metri.

Rezultatele au fost peste așteptări. Unele dintre plantele de ardei au depășit doi metri înălțime, iar producțiile obținute au fost, potrivit lui Mihai, comparabile sau chiar mai bune decât cele rezultate în urma cultivării la nivelul solului.

Un rol important l-a avut și solul, îmbogățit cu bălegar de vacă.

Plexiglasul transparent folosit în construcție nu are doar rol structural. Prin acesta poate fi observată zona din spatele grădinii, ceea ce îi permite constructorului să verifice dacă apa ajunge în toate zonele și să identifice eventualele porțiuni insuficient udate.

Mai mult decât o grădină

Pentru Mihai Oltean, proiectul nu înseamnă doar cultivarea unor legume pe un spațiu neobișnuit.

Grădina verticală a fost concepută ca o posibilă soluție pentru producerea hranei în mediul urban, acolo unde terenul agricol este limitat. În același timp, sistemul poate contribui la reducerea suprafeței ocupate la sol și la valorificarea unor spații care, în mod obișnuit, rămân neutilizate.

Un alt obiectiv este reducerea consumului de apă, inclusiv prin colectarea apei de ploaie de pe acoperiș și folosirea acesteia pentru irigarea plantelor.

Stratul de vegetație poate avea și un rol suplimentar pentru locuință, contribuind la izolarea termică a peretelui.

Practic, o suprafață care în mod normal are doar rolul de a delimita și proteja casa este transformată într-una productivă.

„Ursulețul Solar”, vehiculul construit în propriul atelier

Experimentele lui Mihai nu se limitează la casă.

Informaticianul a construit și un vehicul pe care l-a botezat „Ursulețul Solar”. Este o tricicletă hibridă care poate fi pusă în mișcare prin pedalare sau cu ajutorul energiei solare.

Vehiculul este folosit pentru deplasări prin Cugir, inclusiv pentru cumpărături și plimbări.

Proiectul este încă o expresie a aceleiași idei care stă la baza grădinii verticale: folosirea cât mai eficientă a resurselor disponibile și găsirea unor soluții practice pornind de la tehnologie și experiment.

Un proiect open-source

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale proiectului este că Mihai Oltean nu păstrează soluția doar pentru propria locuință.

Documentația grădinii verticale este disponibilă online, sub forma unui proiect open-source. Cei interesați pot consulta informațiile tehnice și pot folosi proiectul ca punct de plecare pentru construirea propriului sistem.

Proiectul este publicat pe GitHub, în cadrul organizației Wall Garden.

Într-o perioadă în care spațiul urban devine tot mai valoros, iar oamenii caută soluții pentru reducerea consumului de apă, energie și resurse, experimentul informaticianului din Cugir propune o perspectivă neobișnuită: pereții unei case nu trebuie să fie doar suprafețe construite, ci pot deveni și spații pentru producerea hranei.

Iar faptul că unii dintre ardeii săi au ajuns la peste doi metri arată cât de departe poate merge un experiment început, aparent, de la o întrebare simplă: cum putem cultiva mai mult atunci când nu mai avem suficient teren?