Rămâi conectat

Cugireni

O cercetătoare originară din Cugir vrea să transforme Podgoria Târnave în „Toscana Transilvaniei”

Cugir INFO

Publicat

în

O cercetătoare din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație din Blaj, originară din orașul Cugir, împreună cu colegii acesteia, intenționează să aducă pe harta vinului transilvănean un soi autohtonde struguri roșii, care a fost omologat la finalul anilor ’80, scrie Transilvania Business Magazine.

Aceasta consideră că schimbările climatice din ultimii ani ar putea contribui la producerea unui vin rose al acestui soi inedit, care să devină atât un brand al Transilvaniei cât al vinului din România.

Veronica Sanda Chedea este originară din Cugir, județul Alba. În 1997 a absolvit Facultatea de Horticultură la Cluj. A urmat mai mulți ani de studii și cercetări în diverse țări de pe cel puțin trei continente – din Brazilia până în Vietnam: a lucrat pe studiul pigmenților carotenoidici, pigmenții portocalii din resturile care rămân de la sucul de portocale; a studiat includerea în hrana purceilor după înțărcare a tescovinei, a reziduurilor obținute de la vinurile roșii; a muncit în laboratoare de medicină moleculară. Și-a dorit să revină în țară și de 2 ani lucrează la SCDVV Blaj, acolo unde spune că se simte „ca în Toscana”.

• Vin rose în Podgoria Târnave

Ne-am întâlnit la SCDVV Blaj într-o după-amiază frumoasă de la începutul lunii februarie, unde ne-am înțeles să discutăm despre cel mai nou proiect la care lucrează și pentru care a primit un premiu special de 1.000 de euro din partea companiei de consultanță Starperformining în cadrul programului TalentA, organizat de compania Corteva Agriscience – dedicat pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură pentru femeile inovatoare.

Proiectul Veronicăi Chedea, care a atras atenția, este dedicat unui soi autohton de struguri roșii, dezvoltat și omologat la SCDVV Blaj încă în anul 1989 – Amurg. Cercetătoarea își dorește ca peste 6 ani, perioada de implementare a proiectului, să fie create toate premisele pentru ca pe piața vinurilor din Transilvania, respectiv din România, să apară vinul rose din strugurii Amurg de Blaj. Ar fi o inovație pentru o zonă clasică pentru vinurile albe seci și demiseci cum este Podgoria Târnave.

Veronica Chedea spune că a fost întotdeauna interesată de identificarea de oportunități de finanțare, care să-i permită să se ocupe de ceea ce îi place, pe de o parte, dar și pentru a inova, pe de altă parte. „Cu această idee, împreună cu colegii mei și conducerea stațiunii reprezentată de doamna director dr. ing. Liliana Lucia Tomoiagă, ne-am gândit să identificăm subiecte care să fie inovative, iar o temă de actualitate ține de schimbările climatice.

La SCDVV Blaj am aflat că există un soi care este pentru vinuri roșii și că am putea încerca să-l extindem în cultură sau să vedem ce putem face cu el în condițiile schimbărilor climatice; în ideea că nu mai sunt înghețuri așa puternice iarna și se prelungește perioada de vegetație prin încălzire. Astfel, un soi de struguri roșii ar putea să acumuleze destul zahăr încât să se facă un vin roșu”, ne-a explicat cercetătoarea.

Inițial, proiectul a fost depus pentru finanțare la UEFISCDI din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, dar nu a trecut. „Am rămas însă cu această idee. Mie mi-ar place să se poată realiza această înnoire a sortimentului de vinuri aici la SCDVV Blaj. Eu aș opta pentru Rose, pentru că devine tot mai popular. M-am gândit chiar și la un spumant, însă e o altă etapă. Astfel, am început un curs de agribusiness în cadrul programului TalentA, al companiei Corteva, ținut și prezentat de Starperformining.

La sfârșitul cursului fiecare cursant trebuia să prezinte un proiect de afaceri. Eu nu am afacere, nu sunt businesswoman și atunci trebuia să pregătesc un proiect care să fie legat de stațiune, să aducă și o inovație, dar și unul în care să mă pot implica cât se poate de mult. Astfel, am elaborat un proiect la nivel business: am făcut o diagramă Gantt, am prezentat investițiile, profitul. L-am făcut altfel decât științific”, ne-a spus Veronica Chedea despre cum a decis să promoveze soiul autohton la un concurs care să-l facă vizibil.

Dar pentru ca „Amurgul” să răsară pe piața vinurilor românești urmează mai întâi mai mulți ani de cercetări. Specialiștii de la Blaj trebuie să implementeze proiectul pe teritoriul stațiunii, apoi în afara acesteia, urmărind rezultatele, iar ulterior vinificatorii experimentați urmează să experimenteze tipurile de vin, utilizând soiul dezvoltat la Blaj.

„Amurg” este o încrucișare între Muscat de Hamburg și Cabernet Sauvignon, cu o vigoare mijlocie și fertilitate mică-mijlocie. Conținutul de zaharuri este de 178-197 g/L, iar aciditatea, de 4,5-5,5 g/L H2SO4.

„Implementarea proiectului va dura 6 ani. Anul acesta facem materialul săditor, respectiv în primii 3 ani de la plantare nu se obține producție. În al patrulea an vița intră pe rod. După aceea, ca să intre pe producție, mai trebuie încă 2 ani. Vrem să avem o producție la niveluri medii deocamdată. Suprafața cultivată este de jumătate de hectar”.

Paradoxal, dar ideea de a renaște Amurgul a apărut datorită încălzirii globale – un beneficiu pentru vinul dezvoltat în zonele reci de cultură a viței de vie. „Pentru zonele mediteranene încălzirea globală e un dezavantaj, pentru că se acumulează foarte mult zahăr, vinurile au mult alcool, nu mai au aciditate, deci se pierde din ceea ce înseamnă terroir-ul unui vin. Pentru noi, deocamdată, încălzirea ar fi un avantaj din acest punct de vedere”, ne explică cercetătoarea.

• Șansa Amurgului

Veronica Chedea este optimistă și crede că Amurg are șanse să devină un vin reprezentativ și unic pentru Transilvania. „Dacă prezentăm date și de producție, și de tehnologie de cultură, și de calități ale vinului bune, eu zic că se poate”. Dar acest lucru depinde foarte mult și de finanțarea pe care o vor avea la dispoziție cercetătorii. „Sustenabilitatea acestui proiect depinde și de inputul financiar pe care noi o să-l punem în soiul acesta ca să-l dezvoltăm, să avem noi o bază.

Amurgul este un vin ușor. Eu zic că are perspective. Ca cercetător simt lucrul acesta. Dar vom avea nevoie de o nișă de promovare foarte bună. Toată speranța mea și perspectiva mea e că dacă reușim să ducem proiectul acesta la final cu bine, atunci o să rezulte un produs nou și bun pe piața vinului”, crede cercetătoarea.

Veronica Chedea spune că experiența pe care a avut-o peste hotare în perioada studiilor și cercetărilor o face să creadă că școala românească și cercetarea din România nu este cu nimic mai prejos decât cea occidentală. Unica diferență este că în țara noastră domeniul cercetării și inovării nu este susținut financiar și nu i se acordă importanța cuvenită așa cum se întâmplă în Uniunea Europeană, spre exemplu.

„Cultura, educația și școala românească pe care le-am avut aici, în Ardeal, au fost o bază extraordinară de a fi om. Oriunde mergi, dacă ești deschis și vrei să comunici cu oamenii de lângă tine, deschizi deja o punte. Sunt diferențe, dar la bază toți oamenii sunt aceiași: nimeni nu vrea impostori. Cercetarea se face la fel peste tot. Într-adevăr, în Marea Britanie sau în alte țări din UE domeniul este finanțat mai bine. Pentru că totul, până la urmă, ține de bani. Factorii de decizie politici și de finanțare sunt foarte importanți”, concluzionează Veronica Chedea.

sursa: transilvaniabusiness.ro




Publicitate
Click pentru a comenta

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cugireni

Cum și-a construit un informatician din Cugir propria mașină solară. Vehiculul a ajuns și la o expoziție din Berlin

Cugir INFO

Publicat

în

Mihai Oltean, un informatician din Cugir, a construit de la zero un vehicul hibrid alimentat cu energie solară și pedalare asistată, pe care îl folosește zilnic pentru deplasările prin oraș. Proiectul, denumit „Solar Bear” (Ursulețul Solar), a stârnit interes inclusiv la expoziții internaționale din Berlin și Freiburg, unde a atras atenția presei și a pasionaților de mobilitate alternativă.

Mihai Oltean nu și-a dorit o mașină electrică, ci un vehicul care să funcționeze direct cu energia soarelui. Cum nu a găsit pe piață un model care să răspundă acestei idei, a decis să îl construiască singur.

Proiectul a început în vara anului 2025 și a trecut printr-un proces amplu de dezvoltare. Înainte ca prima piesă să fie construită, informaticianul a realizat nu mai puțin de 28 de variante de proiect, dintre care primele 24 au rămas doar pe planșă.

„Am vrut să-mi cumpăr o mașină solară. N-am vrut electrică, am vrut una care să meargă direct pe soare. Pentru că nu exista, am decis să o construiesc”, povestește Mihai Oltean.

De ce se numește „Ursulețul Solar”

Numele proiectului a apărut în timpul procesului de proiectare. Una dintre variantele desenate i-a amintit creatorului de silueta unui ursuleț, iar de aici s-a născut denumirea „Solar Bear” – „Ursulețul Solar”.

Vehiculul nu seamănă cu prototipurile solare clasice. Panourile fotovoltaice nu sunt amplasate pur și simplu deasupra șoferului, ci fac parte din structura caroseriei, având atât rol de producere a energiei, cât și de protecție împotriva ploii, vântului și soarelui.

Creatorul spune că această soluție oferă și un aspect mai apropiat de conceptul unui vehicul solar, fără compromisuri majore în ceea ce privește funcționalitatea.

A impresionat la expoziții din România și Germania

„Ursulețul Solar” a fost prezentat la mai multe evenimente dedicate mobilității și tehnologiei, printre care ITDays Cluj-Napoca, VELOBerlin și SPEZI Freiburg.

La Berlin, prototipul a atras imediat atenția vizitatorilor și a jurnaliștilor. Un reporter al televiziunii germane RTL a realizat un material despre invenția românului, prezentând-o drept o posibilă imagine a transportului viitorului.

Interesul a continuat și la expoziția din Freiburg, unde numeroși vizitatori au analizat în detaliu construcția vehiculului.

Mihai Oltean spune că nu este preocupat de posibilitatea ca proiectul să fie copiat. Dimpotrivă, întreaga documentație este publicată în regim open-source, iar oricine poate descărca planurile și își poate construi propria versiune.

Un vehicul de 55 de kilograme, alimentat de soare și de forța celui care îl conduce

Din punct de vedere tehnic, „Ursulețul Solar” este un vehicul hibrid conceput pentru deplasările urbane. Are o lungime de aproximativ 2,5 metri, o lățime de 1,45 metri și cântărește în jur de 55 de kilograme, incluzând motorul, bateria și panourile fotovoltaice.

Propulsia este asigurată de un motor electric de 250 W, limitat legal la 25 km/h. Acesta funcționează exclusiv în regim de pedalare asistată, fără accelerație, soluție aleasă pentru a respecta legislația privind bicicletele electrice.

Energia este stocată într-o baterie LiFePO4 de 12,8 V și 20 Ah, în timp ce panourile fotovoltaice pot dezvolta, teoretic, o putere de până la 520 W. În condiții reale, însă, producția de energie depinde de poziția soarelui, iar puterea maximă obținută până acum a fost de aproximativ 200 W.

Componente din China, construcție realizată în atelierul de acasă

Motorul, bateria și panourile solare au fost achiziționate din China, alegere dictată atât de costuri, cât și de compatibilitatea dintre componente.

În schimb, structura vehiculului a fost construită aproape integral cu materiale cumpărate local. Mihai Oltean spune că a realizat singur toate operațiunile de tăiere, sudură și asamblare, folosind unelte obișnuite, precum flexul, aparatul de sudură și mașina de găurit.

Ghidon ascuns și poziție de condus inspirată din curse

Aspectul futurist al vehiculului îi face pe mulți să se întrebe cum este condus. Răspunsul vine abia după o privire atentă: ghidonul este amplasat sub scaun.

Șoferul conduce într-o poziție aproape culcată, asemănătoare tricicletelor orizontale. Soluția nu a fost aleasă doar din motive estetice, ci și pentru avantajele aerodinamice, suprafața frontală fiind mai redusă decât în cazul unei biciclete clasice.

Vehiculul este echipat cu trei sisteme de frânare, semnalizare, claxon și schimbător de viteze, iar scaunul este inspirat de cele utilizate în monoposturile de Formula 1. Inclusiv sistemul de deschidere a ușilor amintește de modelele sportive Lamborghini.

Critica principală: este prea lat pentru piste și prea lent pentru șosea

Deși funcțional, proiectul este încă în dezvoltare. Cea mai frecventă observație primită de creator vizează dimensiunile vehiculului.

Lățimea de aproximativ 1,45 metri îl face dificil de utilizat pe multe piste pentru biciclete, iar limita legală de 25 km/h îl transformă într-un vehicul lent în raport cu traficul rutier.

Pentru următoarea versiune, Mihai Oltean intenționează să reducă lățimea tricicletei prin reproiectarea sistemului de panouri și apropierea roților, astfel încât aceasta să poată circula mai ușor pe infrastructura destinată bicicletelor.

„Versiunea actuală este 4.3. La versiunea 5 vreau să o îngustez și să fie clar că este gândită pentru pistele de biciclete”, explică acesta.

Îl folosește zilnic pentru cumpărături și deplasările prin oraș

Spre deosebire de multe prototipuri care rămân doar proiecte de expoziție, „Ursulețul Solar” este utilizat zilnic. Mihai Oltean spune că parcurge, în medie, între 10 și 20 de kilometri pe zi, folosind tricicleta pentru deplasările obișnuite prin Cugir.

Dimineața și seara iese cu vehiculul până la marginea orașului, iar în timpul zilei îl folosește inclusiv pentru cumpărături. Compartimentul de transport îi permite să care aproximativ 15-20 de kilograme de produse, suficient pentru necesarul unei persoane.

„Nu este un vehicul pe care îl țin în curte și îl scot doar duminica. Îl folosesc efectiv în fiecare zi”, spune inventatorul.

„În fiecare zi economisesc combustibil”

Pentru Mihai Oltean, unul dintre cele mai importante avantaje ale proiectului este reducerea costurilor de deplasare.

Acesta spune că economiile sunt evidente, deoarece vehiculul funcționează cu energie produsă direct de panourile fotovoltaice, iar atunci când condițiile meteo nu sunt favorabile poate fi utilizat prin pedalare asistată.

În opinia sa, majoritatea deplasărilor urbane nu justifică folosirea unor automobile de peste o tonă, care ocupă mult spațiu și consumă combustibil pentru a transporta, de cele mai multe ori, o singură persoană.

Față de un autoturism, tricicleta ocupă mult mai puțin loc în trafic și la parcare, produce foarte puțin zgomot și poate utiliza energia exact în locul în care aceasta este produsă.

Mai mult decât un mijloc de transport

Creatorul proiectului subliniază că „Ursulețul Solar” nu este doar un vehicul.

Atunci când este staționat, sistemul poate furniza energie electrică pentru consumatori de 12 V, transformându-se într-o sursă mobilă de alimentare.

Conceptul urmărește integrarea producerii, stocării și utilizării energiei într-un singur sistem, fără etapele intermediare specifice rețelelor clasice de distribuție.

De la profesor universitar la constructor de vehicule solare

Mihai Oltean este informatician și a fost profesor la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Spune că proiectele practice au apărut ca o contrapondere la activitatea universitară, dominată de cercetare și birocrație.

Interesul său s-a îndreptat spre domenii pe care le consideră esențiale pentru viața de zi cu zi: energia, transportul și producția de hrană. Din această preocupare s-a născut și ideea construirii unui vehicul urban alimentat cu energie solară.

Un proiect open-source, disponibil pentru oricine

Spre deosebire de majoritatea prototipurilor dezvoltate individual, „Ursulețul Solar” nu este un proiect comercial.

Toate planurile de construcție, documentația tehnică și lista materialelor sunt publicate sub licență MIT pe platforma GitHub, ceea ce permite oricărei persoane să construiască, modifice sau îmbunătățească vehiculul, cu respectarea condițiilor licenței.

Costul componentelor pentru versiunea actuală este de aproximativ 2.500 de euro, cea mai mare parte a sumei fiind reprezentată de motor, baterie și panourile fotovoltaice.

Urmează versiunea 5.0

Deși actualul model este complet funcțional, Mihai Oltean consideră că proiectul este departe de forma finală.

Principala direcție de dezvoltare este reducerea lățimii vehiculului, astfel încât acesta să poată circula mai ușor pe pistele pentru biciclete. În paralel, vor fi optimizate structura și eficiența sistemului fotovoltaic.

După aproape un an de proiectare, zeci de variante desenate și mai multe prototipuri construite, „Ursulețul Solar” a depășit statutul unui experiment personal. Vehiculul a fost prezentat în România și Germania, a atras atenția specialiștilor și a demonstrat că o idee pornită din dorința de a avea o „mașină care merge pe soare” poate deveni un proiect funcțional.

Rămâne de văzut dacă astfel de vehicule vor deveni, într-o zi, o prezență obișnuită în orașe. Până atunci, pe străzile din Cugir, „Ursulețul Solar” continuă să atragă privirile și să demonstreze că mobilitatea urbană poate fi regândită cu ingeniozitate și resurse accesibile.




Citește mai mult

Cugireni

Performanță de excepție: Cugireanca Eva Anastasia Maria Curea, printre cei 20 de bursieri FLEX din România

Cugir INFO

Publicat

în

Într-o lume în care oportunitățile educaționale pot schimba destine, Eva Anastasia Maria Curea, se remarcă printr-un parcurs construit prin dorința constantă de evoluție și cunoaștere. 

Originară din Cugir, Eva a atras atenția încă din copilărie prin talentul său literar și artistic. La o vârstă fragedă, a publicat un volum de povestiri, demonstrând o imaginație bogată și o relație autentică cu literatura. De-a lungul anilor a obținut premii valoroase la diverse concursuri, s-a remarcat prin performanțe la olimpiade școlare, a colaborat cu diverse edituri și platforme culturale, unde a redactat recenzii de carte și recomandări pentru cititori de toate vârstele. Pe lângă rezultatele sale academice și implicarea în activități extracurriculare, Eva Anastasia Maria Curea și-a exprimat creativitatea prin pasiunea pentru artă, în special pentru pictură, pe care o consideră o modalitate de a da viață ideilor și emoțiilor sale.

Pe măsură ce a crescut, interesul său s-a orientat tot mai mult spre reflecție și idei profunde. Astfel și-a propus să trăiască visul american și, cu multă ambiție și determinare, a reușit să obțină o bursă în cadrul programului FLEX (Future Leaders Exchange Program). Pentru mulți adolescenți, visul de a studia în Statele Unite ale Americii pare greu de atins. Programul FLEX  este cofinanțat de Guvernul Statelor Unite și Guvernul României și se adresează elevilor de liceu care demonstrează implicare în activități extracurriculare, performanțe academice, dar și dorința de a face o diferență în comunitatea lor. Este un program competitiv, care caută elevi cu rezultate academice bune, dar în același timp tineri curioși, implicați și capabili să reprezinte propria cultură cu autenticitate și respect. Anul acesta în Romania s-au înscris peste 2800 de candidați, iar în urma unui proces riguros de selecție, cu mai multe etape, jurizat de către specialiști din SUA, au fost desemnați 20 de finaliști, fiecare dintre aceștia primind o bursă completă pentru a studia timp de un an într-un liceu din Statele Unite. Este o mare performanță pentru Eva să se situeze printre cei mai puțin de 1% dintre candidați, ceea ce evidențiază caracterul extrem de selectiv și prestigios al programului.

Ea își va petrece anul de studiu în statul Pennsylvania, în Mount Holly Springs, un orășel situat în comitatul Cumberland, la poalele lanțului muntos South Mountain, aflat la aproximativ 30 de minute de Harrisburg, capitala statului Pennsylvania. Localitatea este apreciată pentru izvoarele sale naturale, pădurile întinse și apropierea de Parcul de Stat Pine Grove Furnace și de celebrul Appalachian Trail, una dintre cele mai cunoscute rute de drumeție din lume.

Eva va urma cursurile clasei a XI-a la Boiling Springs High School, un liceu recunoscut pentru oferta diversificată de discipline academice, activități sportive și cluburi extracurriculare, inclusiv teatru, arta, muzică, robotică, voluntariat, cluburi sportive (fotbal american, înot, majorete, baschet, etc.) și cluburi academice. Culorile oficiale ale școlii sunt mov și auriu, iar liceul face parte din South Middleton School District, unul dintre districtele școlare apreciate din regiune și oferă cursuri Advanced Placement (AP), care permit elevilor să studieze discipline la nivel universitar și să obțină credite pentru facultate.

Experiența în SUA va contribui semnificativ la formarea sa, din punct de vedere personal și academic. Contactul cu un sistem educațional diferit, bazat pe argumentare, gândire critică și exprimare liberă o va ajuta să își dezvolte abilitățile esențiale pentru o viitoare carieră juridică.

Povestea Evei reflectă faptul că pasiunea pentru cunoaștere, susținută de muncă și oportunități, poate deschide drumul către o carieră cu impact real în societate. Anul pe care Eva îl va petrece în Statele Unite va însemna o experiență educațională și culturală deosebită, oferindu-i ocazia de a învăța într-un sistem diferit, de a cunoaște oameni și perspective noi și de a reprezenta România într-un mediu internațional.

O felicităm și noi pe tânăra cugireancă și îi dorim mult succes în noua sa misiune!

 

Constantin PREDESCU




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir