Cugireni
O cercetătoare originară din Cugir vrea să transforme Podgoria Târnave în „Toscana Transilvaniei”
O cercetătoare din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație din Blaj, originară din orașul Cugir, împreună cu colegii acesteia, intenționează să aducă pe harta vinului transilvănean un soi autohtonde struguri roșii, care a fost omologat la finalul anilor ’80, scrie Transilvania Business Magazine.
Aceasta consideră că schimbările climatice din ultimii ani ar putea contribui la producerea unui vin rose al acestui soi inedit, care să devină atât un brand al Transilvaniei cât al vinului din România.
Veronica Sanda Chedea este originară din Cugir, județul Alba. În 1997 a absolvit Facultatea de Horticultură la Cluj. A urmat mai mulți ani de studii și cercetări în diverse țări de pe cel puțin trei continente – din Brazilia până în Vietnam: a lucrat pe studiul pigmenților carotenoidici, pigmenții portocalii din resturile care rămân de la sucul de portocale; a studiat includerea în hrana purceilor după înțărcare a tescovinei, a reziduurilor obținute de la vinurile roșii; a muncit în laboratoare de medicină moleculară. Și-a dorit să revină în țară și de 2 ani lucrează la SCDVV Blaj, acolo unde spune că se simte „ca în Toscana”.
• Vin rose în Podgoria Târnave
Ne-am întâlnit la SCDVV Blaj într-o după-amiază frumoasă de la începutul lunii februarie, unde ne-am înțeles să discutăm despre cel mai nou proiect la care lucrează și pentru care a primit un premiu special de 1.000 de euro din partea companiei de consultanță Starperformining în cadrul programului TalentA, organizat de compania Corteva Agriscience – dedicat pentru dezvoltarea competențelor profesionale în managementul afacerilor și agricultură pentru femeile inovatoare.
Proiectul Veronicăi Chedea, care a atras atenția, este dedicat unui soi autohton de struguri roșii, dezvoltat și omologat la SCDVV Blaj încă în anul 1989 – Amurg. Cercetătoarea își dorește ca peste 6 ani, perioada de implementare a proiectului, să fie create toate premisele pentru ca pe piața vinurilor din Transilvania, respectiv din România, să apară vinul rose din strugurii Amurg de Blaj. Ar fi o inovație pentru o zonă clasică pentru vinurile albe seci și demiseci cum este Podgoria Târnave.
Veronica Chedea spune că a fost întotdeauna interesată de identificarea de oportunități de finanțare, care să-i permită să se ocupe de ceea ce îi place, pe de o parte, dar și pentru a inova, pe de altă parte. „Cu această idee, împreună cu colegii mei și conducerea stațiunii reprezentată de doamna director dr. ing. Liliana Lucia Tomoiagă, ne-am gândit să identificăm subiecte care să fie inovative, iar o temă de actualitate ține de schimbările climatice.
La SCDVV Blaj am aflat că există un soi care este pentru vinuri roșii și că am putea încerca să-l extindem în cultură sau să vedem ce putem face cu el în condițiile schimbărilor climatice; în ideea că nu mai sunt înghețuri așa puternice iarna și se prelungește perioada de vegetație prin încălzire. Astfel, un soi de struguri roșii ar putea să acumuleze destul zahăr încât să se facă un vin roșu”, ne-a explicat cercetătoarea.
Inițial, proiectul a fost depus pentru finanțare la UEFISCDI din cadrul Ministerului Educației și Cercetării, dar nu a trecut. „Am rămas însă cu această idee. Mie mi-ar place să se poată realiza această înnoire a sortimentului de vinuri aici la SCDVV Blaj. Eu aș opta pentru Rose, pentru că devine tot mai popular. M-am gândit chiar și la un spumant, însă e o altă etapă. Astfel, am început un curs de agribusiness în cadrul programului TalentA, al companiei Corteva, ținut și prezentat de Starperformining.
La sfârșitul cursului fiecare cursant trebuia să prezinte un proiect de afaceri. Eu nu am afacere, nu sunt businesswoman și atunci trebuia să pregătesc un proiect care să fie legat de stațiune, să aducă și o inovație, dar și unul în care să mă pot implica cât se poate de mult. Astfel, am elaborat un proiect la nivel business: am făcut o diagramă Gantt, am prezentat investițiile, profitul. L-am făcut altfel decât științific”, ne-a spus Veronica Chedea despre cum a decis să promoveze soiul autohton la un concurs care să-l facă vizibil.
Dar pentru ca „Amurgul” să răsară pe piața vinurilor românești urmează mai întâi mai mulți ani de cercetări. Specialiștii de la Blaj trebuie să implementeze proiectul pe teritoriul stațiunii, apoi în afara acesteia, urmărind rezultatele, iar ulterior vinificatorii experimentați urmează să experimenteze tipurile de vin, utilizând soiul dezvoltat la Blaj.
„Amurg” este o încrucișare între Muscat de Hamburg și Cabernet Sauvignon, cu o vigoare mijlocie și fertilitate mică-mijlocie. Conținutul de zaharuri este de 178-197 g/L, iar aciditatea, de 4,5-5,5 g/L H2SO4.
„Implementarea proiectului va dura 6 ani. Anul acesta facem materialul săditor, respectiv în primii 3 ani de la plantare nu se obține producție. În al patrulea an vița intră pe rod. După aceea, ca să intre pe producție, mai trebuie încă 2 ani. Vrem să avem o producție la niveluri medii deocamdată. Suprafața cultivată este de jumătate de hectar”.
Paradoxal, dar ideea de a renaște Amurgul a apărut datorită încălzirii globale – un beneficiu pentru vinul dezvoltat în zonele reci de cultură a viței de vie. „Pentru zonele mediteranene încălzirea globală e un dezavantaj, pentru că se acumulează foarte mult zahăr, vinurile au mult alcool, nu mai au aciditate, deci se pierde din ceea ce înseamnă terroir-ul unui vin. Pentru noi, deocamdată, încălzirea ar fi un avantaj din acest punct de vedere”, ne explică cercetătoarea.
• Șansa Amurgului
Veronica Chedea este optimistă și crede că Amurg are șanse să devină un vin reprezentativ și unic pentru Transilvania. „Dacă prezentăm date și de producție, și de tehnologie de cultură, și de calități ale vinului bune, eu zic că se poate”. Dar acest lucru depinde foarte mult și de finanțarea pe care o vor avea la dispoziție cercetătorii. „Sustenabilitatea acestui proiect depinde și de inputul financiar pe care noi o să-l punem în soiul acesta ca să-l dezvoltăm, să avem noi o bază.
Amurgul este un vin ușor. Eu zic că are perspective. Ca cercetător simt lucrul acesta. Dar vom avea nevoie de o nișă de promovare foarte bună. Toată speranța mea și perspectiva mea e că dacă reușim să ducem proiectul acesta la final cu bine, atunci o să rezulte un produs nou și bun pe piața vinului”, crede cercetătoarea.
Veronica Chedea spune că experiența pe care a avut-o peste hotare în perioada studiilor și cercetărilor o face să creadă că școala românească și cercetarea din România nu este cu nimic mai prejos decât cea occidentală. Unica diferență este că în țara noastră domeniul cercetării și inovării nu este susținut financiar și nu i se acordă importanța cuvenită așa cum se întâmplă în Uniunea Europeană, spre exemplu.
„Cultura, educația și școala românească pe care le-am avut aici, în Ardeal, au fost o bază extraordinară de a fi om. Oriunde mergi, dacă ești deschis și vrei să comunici cu oamenii de lângă tine, deschizi deja o punte. Sunt diferențe, dar la bază toți oamenii sunt aceiași: nimeni nu vrea impostori. Cercetarea se face la fel peste tot. Într-adevăr, în Marea Britanie sau în alte țări din UE domeniul este finanțat mai bine. Pentru că totul, până la urmă, ține de bani. Factorii de decizie politici și de finanțare sunt foarte importanți”, concluzionează Veronica Chedea.
sursa: transilvaniabusiness.ro

Cugireni
Noja Paladia, cea mai vârstnică persoană din Cugir a împlinit 108 ani
Noja Paladia cu domiciliul în oraşul Cugir (pe strada Râul Mic) se numără printre cele mai vârstnice persoane din județul Alba și se pare, printre cele mai longevive femei din România. Ea a împlinit ieri, 20 iulie 2023, venerabila vârstă de 108 ani.
S-a născut în 1915, a avut o viaţă liniştită pe care şi-a dedicat-o familiei. A fost căsătorită mai bine de 45 de ani şi spune că cea mai mare avere pe care a strâns-o până la vârsta de 108 ani sunt copii, nepoţii şi strănepoţii.
Doamna Palaghia a avut patru copii, dintre care trei sunt în viaţă, având 83, 78 şi 73 de ani. Femeia mai are şapte nepoţi şi şase strănepoţi.
Ieri, 20 iulie, tanti Noja a fost vizitată de primarul localităţii, Adrian Teban, care, în semn de prețuire i-a adus un aranjament floral, un tort şi o diplomă aniversară din partea primăriei locale.
„A fost o bucurie să fiu alături de doamna Noja la cei 108 ani, o vârstă impresionantă, dovadă a unei vieţi cumpătate şi a unei gândiri pozitive. O felicit pe doamna Paladia cu ocazia împlinirii a 108 ani de viaţă şi îmi doresc să am ocazia să o felicit mulţi ani de aici încolo”, a afirmat primarul Adrian Teban.
Întrebată care crede că este secretul longevităţii mamei sale, fiica sa mai mică (Didina, în grija căreia se află sărbătorita) ne-a mărturisit că toată viaţa a consumat doar produse din gospodăria proprie sau de la oamenii din satele de munte aparţinătoare Cugirului. În plus, Noja Paladia obisnuiește să-şi petreacă timpul liber citind, mai ales cărti de istorie şi geografie.
La cei 108 ani, Paladia este pe picioare, se plimbă prin casă, dialoghează, însă auzul şi văzul i-au cam slăbit. Acest lucru nu o împiedică să se bucure de familie şi de cei care o vizitează. Aceasta la recunoscut imediat pe primar deși nu l-a mai văzut de la vizita anterioară.
Constantin PREDESCU
Cugireni
Un tânăr din Cugir readuce la viață discurile de vinil, transformându-le în ceasuri unicat
În timp ce mulți s-au grăbit să arunce discurile de vinil, fiind siguri că nu le mai pot fi de folos, un tânăr cu imaginaţie din Cugir a demonstrat că acestea pot fi transformate în obiecte unicat.
Mai exact, în ceasuri. Artistul are deja o colecţie impresionantă de astfel de obiecte, modele unicat, extrem de apreciate de cei care le-au văzut sau le-au primit cadou din partea lui.
Marius Sebastian Calica Maniu are 38 ani, s-a născut și trăiește în Cugir. Încă de mic a dat dovadă de îndemânare, iar în școala generală și-a descoperit pasiunea pentru traforaj, la orele de lucru manual. Mai târziu s-a înscris la cercul de aeromodele, la Clubul Copiilor din oraș, pe care l-a frecventat aproximativ 6 ani.
Marius povesteşte că ideea de a refolosi discurile de vinil și de a le transforma în ceasuri i-a venit după nașterea primului băiat. Impresionat de ce se poate face cu puţină imaginaţie, bărbatul şi-a transformat apartamentul în atelier de creaţie şi s-a apucat de meşterit.
„Până acum 2 ani, am lucrat în apartament, dar ulterior mi-am făcut un atelier în casa bunicilor mei”, spune cugireanul.
Marius îşi promovează lucrările pe site-urile de socializare, dar recunoaşte că nu face acest lucru pentru a obține un venit: „La cerere fac pentru prieteni, când vor un cadou personalizat sau ceva făcut la temă. Majoritatea lucrărilor le-am făcut cadouri”.
Pentru modele, tânărul se inspiră de pe internet, din natură, în general orice poate deveni sursă de inspitație pentru artistul cugirean.
În ceea ce privește materialele pe care folosește, bărbatul le achiziționează de la magazinele de bricolaj, dar se folosește și de resturi de la tâmplării sau ce mai găsește pe la prieteni.
Activitatea lui nu se rezumă însă doar la ceasuri. Artistul mai are în portofoliu și diferite machete, suporți de telefon, jucării din lemn, brelocuri, dar și ornamente de Crăciun și Paște sau lămpi.
Procesul de creație al unui ceas presupune mai multe etape. Primul pas este alegerea materialului (placa de pick-up sau lemn) și alegerea modelului dorit. Următorul pas este realizarea propriu-zisă a ceasului, care se face prin găurire, tăierea conturului, șlefuire și la final montarea mecanismului.
”La înmânarea cadoului, cea mai mare satifacție este să văd bucuria persoanei care primește acel cadou”, mărturisește Marius.
Cel mai dificil proiect al artistului a durat o săptămână, dar lucrează doar când are timp. În general, pentru un ceas bărbatul lucrează între 4-6 ore, în funcție de complexitatea modelului.
De obicei, tânărul lucrează singur, dar din când în când încearcă să îi implice cât mai mult și pe cei doi băieții ai săi, Casian și Damian, de 8 și respectiv 6 ani: ”Încet, încet, le dau câte un proiect mic, pe care să îl ducă singuri la bun sfârșit”.
Marius își amintește cu nostalgie vremea când era copil și se bucura de orele petrecute în atelierele de la Clubul Copiilor și care în prezent nu mai există. Și-ar dori ca băieții lui, dar și alți copii să poată învăța tainele lucrului făcut de mână: ”Mi-aș dori să fac un cerc de traforaj, de prelucrarea lemnului și să implic cât mai mulți prichindei”, mai spune Marius referitor la planurile sale de viitor.
Cei care doresc să vadă munca și creațiile artistului, îi pot aprecia operele pe pagina de Facebook Cadouri personalizate.
Cugireni
Călin Bocănici, un tânăr originar din Cugir, reconstruiește GRATUIT sprâncenele persoanelor care le-au pierdut din motive medicale
Călin Bocănici sau „Dermopigmentistu”, cum îi spun prietenii și cunoscuții, are 28 de ani și este din Cugir. Tânărul este inițiatorul unui proiect inedit prin care recomstruiește GRATUIT sprâncenele persoanelor care și le-au pierdut din cauza problemelor de sănătate.
Până în 2010, Călin a locuit la Cugir, orășelul de la poalele Drăganei, apoi a plecat în Italia, iar în 2015 s-a stabilit în Cluj-Napoca.
Tânărul își amintește că încă de copil era pasionat de desen: ”Mereu desenam, era una din modalitățile de a-mi petrece timpul și, evident, de la hârtie am trecut la a-i desena pe corp pe verișori și prieteni. Îmi amintesc că în școala generală, la orele la care nu eram interesat de subiect, desenam în timp ce profesoara preda, iar odată am pățit chiar să-mi rupă desenul, probabil pentru că aveam alte preocupări în ora ei”, povestește Călin.
Tot din școala generală, dupa ce a încercat toate tipurile de carioci și markere pe prieteni și a realizat că nimic nu rămânea mai mult de câteva zile, băiatul de la vremea aceea a trecut la nivelul următor: ”Eram destul de îndemânatic și creativ, așa că mi-am construit un aparat de tatuat dintr-un motor de la o mașină cu telecomandă, un nasture, un încărcător de telefon și un ac de seringă”. Cu aparatul respectiv a început să facă tatuaje la vârsta de 11-12 ani, până au aflat părinții și ”s-a terminat cariera mea de tatuator”.
Călin a îngropat pasiunea pentru tatuaje mulți ani, timp în care a încercat tot felul de alte lucruri, de la mecanică, ospătărie, traducător, detailing auto și frizerie: ”Căutam răspunsuri la întrebări precum ‘care e sensul vieții’ și ‘ce să fac cu viața mea’.
După ce a terminat liceul de informatică în Italia, a revenit în România și s-a înscris la Facultatea de Arhitectură, crezând că aceasta e cea mai potrivită pentru interesele sale printre care desen, creativitate, viziune în spațiu, abilități tehnice, simț estetic: ”Mi-a luat 3 ani să înțeleg cu adevărat că locul meu nu e acolo, deși am simțit asta încă de la început, însă la insistențele tuturor, de genul “așa e normal, la început e mai greu, în viață nu faci doar ce-ți place”, am răbdat acei 3 ani în care mi-am urât viața și am intrat în depresie”, mărturisește bărbatul.
În cele din urmă, Călin renunță la arhitectură, încearcă să intre la psihologie și la cinematografie, iar într-un final începe Facultatea de Științe politice, administrative și ale comunicării, secția publicitate: ”Aici, în ultimul semestru, am avut un seminar în care săptămânal făceam teste de autocunoaștere și cred că asta, împreună cu toate cărțile de dezvoltare personală pe care le-am citit, m-au ajutat să înțeleg mai bine cine sunt, ce vreau și care sunt criteriile pe care viitoarea mea meserie trebuie să le îndeplinească”.
Și-a dat seama că micropigmentarea reunește principalele sale preocupări (desen, tatuaj, simț estetic, naturalețe, munca cu oamenii, posibilitatea de a ajuta prin muncă și chiar și psihologie) și a pornit pe acest drum cu toată încrederea: ”Mi-am spus că ori voi fi cel mai bun, ori nu o fac. De când am început, am aceeași ambiție ca în prima zi și mă străduiesc să evoluez continuu”.
A început cursurile în domeniul dermopigmentării destul de recent, în ianuarie 2021, în Italia. A continuat apoi specializările în România, cursurile fiind mai complexe aici, dar și mai accesibile: ”Învăț însă continuu de la profesioniști atât din țară, cât și din Europa, Asia și America, și încerc să-mi perfecționez tehnica. Am încercat să accelerez cât mai mult procesul de învățare, pentru a ajunge într-un timp cât mai scurt la cele mai bune rezultate”.
Tânărul recunoaște că majoritatea veniturilor le-a investit în formarea sa, în cursuri, masterclass-uri și conferințe, iar efortul a meritat pentru că într-un timp relativ scurt a ajuns să culeagă roadele muncii și dedicării.
În prezent, Călin lucrează în Cluj Napoca, dar periodic merge în Italia și la București pentru proceduri.
Cugireanul este și autorul unei inițiative inedite. Acesta reconstruiește GRATUIT sprâncenele persoanelor care și le-au pierdut din cauza problemelor de sănătate: ”Este ceva la care m-am gândit încă de la început, deoarece am înțeles că ceea ce mă împlinește cu adevărat e să ajut pe cine are nevoie, prin ce știu eu să fac mai bine”.
Tânărul artist mai spune că în cazul acestor persoane este vorba de o nevoie, nu de o dorință sau un ‘moft’: ”Ceea ce reușesc să le ofer nu sunt niște sprâncene, ci e încredere, expresivitate, bucuria de a nu se mai simți priviți sau judecați de ceilalți pentru aspectul lor diferit, cauzat de lipsa sprâncenelor. Nu pot descrie ce emoție, ce bucurie și ce sentiment de împlinire se simte atunci când prin ceea ce fac reușesc să readuc fericirea pe chipul oamenilor, să primesc mesaje în care îmi spun că le-am redat încrederea, că au ieșit în sfârșit fără șapcă sau că au renunțat la breton pentru că nu mai trebuie să-și ascundă sprâncenele.
În ceea ce privește planurile de viitor, Călin mărturisește că scopul său e să ajute cât mai multe persoane cu ceea ce face: ”Cu gândul ăsta am început și mă bucur că am în continuare acest principiu ca pilon al carierei mele”.
De asemenea, Călin urmează să lanseze și un program de training pentru dermopigmentiștii care vor să-și ducă cariera la următorul nivel, iar cei interesați pot afla amănunte luând legătura personal cu el: ”Urmează să trec la faza de a transmite învățăturile mai departe la alți dermopigmentiști. Astfel, ajutându-i pe ei/ele, le ajut indirect și pe persoanele care beneficiază de serviciile lor. Deci ajutorul e multiplicat fără limite și asta mi se pare cel mai frumos și nobil lucru!”
În septembrie, Călin va participa la World PMU Industry Convention Championship care se va desfășura în Germania, la Munchen, concurs unde tânărul este finalist.
-
Din judeţacum 5 luni
Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 9 luni
MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 5 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 8 luni
Cum vor sărbătorii românii Crăciunul și Anul Nou 2021. Ce spune Raed Arafat | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 6 luni
Mesaje de Paște fericit. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 7 luni
MESAJE de 8 MARTIE, Ziua Femeii. Felicitări, urări și SMS-uri pentru femeile din viața voastră | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 6 luni
MESAJE de 1 Aprilie, Ziua Păcălelilor. FARSE și PĂCĂLELI pe care le poţi transmite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 8 luni
Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | cugirinfo.ro