Rămâi conectat

Actualitate

Florin Roman, despre regionalizare: Situația concretă a județului Alba și a Regiunii Centru

Cugir INFO

Publicat

în

Liberalul Florin Roman, vicepreşedintele Consiliul Judeţean Alba, în cadrul unei conferinţe de presă, de azi, vineri 11 ianuarie 2013, a ţinut să precizeze câteva opinii personale legate de regionalizare, cu referiri speciale la situaţia concretă a judeţului Alba şi a Regiunii Centru.

În cadrul unei conferințe de presă, Roman a făcut astăzi un apel către parlamentari, reprezentanții administrației publice locale și toți factorii de decizie de la nivelul județului Alba să se așeze la “masa discuțiilor”și să identifice împreună, cele mai bune soluți tehnice, posibilități legale, pentru a optimiza șansele județului Alba în vedera unui rol cât mai important în cadrul viitoarei regiuni 7 Centru.

  “Noi ne jucăm în următoarele 6 luni, soarta județului pe următorii 50-60 de ani. Dacă nu ne vom așeza la masa discuțiilor viitorul județului nostru va fi compromis, iar vinovați vor fi toți cei care sunt la ora actuală în funcții și au putere de decizie și nu înțeleg că nu mai este timp de declarații politice goale de conținut”, a subliniat Florin Roman

Datele concrete legate de județul Alba în contextul regionalizării

Proiectul de lege al USL prevede un nou nivel administratv în România și anume “regiunea”.  Se merge pe modelul francez, care nu presupune desființarea județelor, presupune în schimb, desființarea prefecturilor.

Va fi o singură prefectură regională, iar județele vor fi coordonate de subprefecți. Aceștia vor coordona practic activitatea serviciilor importante din regiuni. Nu vor mai fi nici direcții deconcentrate, vor fi servicii deconcentrate, iar pentru asta la nivelul județelor va fi nevoie doar de un subprefect care să poată urmării procedurile programului de guvernare.

Proiectul de regionalizare prevede foarte clar că nu vom avea o capitală administrativă de regiune până în 2016. Pentru a nu face diferențe între reședințele de județ din regiune, o să avem o capitală administrativă de regiune, o capitală economică de regiune, o capitală culturală de regiune și una juridică. Deci practic la nivelul unei regiuni vor putea exista  4 reședințe de județ – capitale.

Din 2014, toți indicatorii arată că bugetarea se va face pe regiuni și nu se va mai face la bugetul național/de stat ca și până acum.

În proiectul USL-ului de regionalizare sunt prevăzute foarte clar condițiile pe care o reședință de județ trebuie să le îndeplinească pentru a deveni capitală de regiune. Acestea sunt:

–          Funcționarea unui centru universitar recunoscut internațioal

–          Un centru sportiv polivalent atestat internațional

–          Sistem de urgență SMURD

–          Spital regional

–          Centru de colectare/sortare a produselor agricole

–          Aeroport cerificat internațional

La ora actuală, singurul oraș din regiunea 7 Centru, care îndeplinește aceste criterii este Tîrgu-Mureș.

Alegerile pentru consiliul regional vor avea loc în anul 2016. Tot atunci, președintele regiunii va fi ales direct de către cetățeni, așa cum se întâmplă acum la consiliile judeene. Scrutinul pentru consiliul regional va fi organizat, odată cu alegerile locale. Vicepreședinții vor fi aleși de către consilierii regionali și fiecare vicepreședinte va avea un domeniu distinct de responsabilitate.

Ceea ce se întâmplă în 2014, este alegerea unui consiliu regional provizoriu. Și în această situație doar, președintele regiunii este ales de către consilierii județeni din cele 6 județe și primarii din cele 6 județe (n.a. regiunea 7 Centru). Aceasta este o situație de provizorat, proiectul prevede că președintele regiunii va fi ales în 2016, când se va stabili și capitala regiunii.

Legat de criteriile pentru capitală administartivă de regiune, eu zic că până în 2016 Alba ar putea avea sală polivalentă, avem deja centru universitar, sistem SMURD și pe dotările de la spitalul Județean putem rezolva și cerințele de spital regional, putem rezolva și problema centrului de colectare/sortare a produselor agricole. Rămâne problema aeroportului și cea a infrastructurii rutiere, care din păcate nu este la nivelul criteriilor. Aici problema ar putea fi rezolvată parțial realizarea drumului expres Sebeș-turda care ar lega cele două autostrăzi.

La ora actuală Alba are șanse mici să ajungă capitală de regiune în 2016, dar sunt lucruri care le putem rezolva. Poate ar mai inteligent să ne zbatem, ca Alba iulia să fie capitala culturală a regiunii.  Din punctul meu de vedere, dacă vom fi capitala culturală a regiunii și vom reuși să devenim și capitală culturală europeană, pe acea înțelegere cu Clujul (n.a. candidatură comună Alba Iulia.Cluj-Napoca la proiectul Capitală Culturală Europeană 2020), am avea viitorul asigurat. Pentru că dacă esști capitală culturală europeană, în 2021, înseamnă să ai bugetări multi anuale pe dezvoltare, cultură șamd și atunci am avea o dezvoltare economică atât de puternică încât nu ar mai conta atât de mult unde va fi capitala administrativă a regiunii”, a specificat vicepre;edintele CJ Alba.

Boicotarea referendumului și specificul etnic al Regiunii 7 Centru,  unde se află practic cea mai mare parte din minoritatea maghiară din România:

“Am văzut o discuție legată de boicotarea la referendum. Nu se poate face niciun fel de boicot, pentru că proiectul prevede că va fi organizat un referendum pentru regionalizare, iar pentru validarea acestui referendum nu va fi nevoie de cvorum.Atenție! În această situație noi (n.a. județul Alba) ne vom găsi într-o postură destul de ingrată pentru că avem (n.a.în regiunea 7 Centru) două județe și jumătate cu etnici maghiari, care sunt foarte ordonați și foarte coordonați în a ieși la vot în situații de acest gen, iar dacă românii nu vor ieși la vot va fi o mare problemă de reprezentativitate la nivelul regiunii. Adică, dacă sediul regiunii va fi la Brașov sau la Tîrgu-Mureș și noi, cei din Alba, vom fi supărați că nu este la noi, și dacă nu vom ieși la vot, vom constata că maghiarii vor avea o reprezentativă mult mai bună decât consilierii regionali pe care îi trimitem noi. Și atunci trebuie privite cu maximă seriozitate aceste lucruri”, a atras atenția Roman

Nu am venit să fac nicio declarație politică privind regionalizare, am văzut numeroși politicieni care s-au exprimat pe marginea acestui subiect și vreau să vă spun că din punctul meu de vedere, am început foarte prost. Aruncăm cu declarații dintr-o parte în alta, în loc să ne așezăm la masă și să vedem care sunt soluțiile tehnice, posibilitățile legale, ce avem fiecare de făcut la nivel de Parlament, la nivel de consiliu județean, la nivel de primărie, la nivel de factori politici și adminitrativi, vizavi de a face front comun pentru județul Alba.Ce m-a surprins foarte mult, de la oameni care eu am pretenții foarte mari, este faptul că nimeni nu a dovedit că a citit proiectul de regionalizare și vreau să facem o discuție tehnică, pe înțelesul tuturor, pentru ca toată lumea să înțeleagă ce reprezintă regionalizarea.

Vreau să mai desființez o temă! Proiectul de regionalizare prevede foarte clar că nu vom avea o capitală administrativă de regiune până în 2016. Pe nimeni nu am văzut să pomenească acest lucru. Deci stabilirea acestei capitale administratve regionale nu este o chestiune care se întâmplă de pe azi pe mâine.

Pentru a nu face diferențe între reședințele de județ din regiune, o să avem o capitală administrativă de regiune, o capitală economică de regiune, o capitală culturală de regiune și una juridică. Deci practic la nivelul unei regiuni vom putea avea 4 reședințe de județ capitale.

Aceste regiuni se vor face, pentru că din 2014, toți indicatorii arată că bugetarea se va face pe regiuni și nu se va mai face la bugetul național/de stat ca și până acum.

Din ceea ce se cere pe această matrice, la ora actuală, singurul oraș din regiunea 7Centru, care îndeplinește aceste criterii este Tîrgu-Mureș. Brașovul are handicapul datorat lipsei aeroportului.

Alegerile pentru consiliul regional vor avea loc în anul 2016. Tot atunci, președintele regiunii va fi ales direct de către cetățeni, așa cum se întâmplă acum la consiliile judeene. Scrutinul pentru consiliul regional va fi organizat, odată cu alegerile locale. Vicepreședinții vor fi aleși de către consilierii regionali și fiecare vicepreședinte va avea un domeniu distinct – pe probleme economice,tehnice, cultură, în funcție de numărul de locuitori pe care îi reprezintă.

Ceea ce se întâmplă în 2014, este alegerea unui consiliu regional provizoriu. Și în această situație, președintele regiunii este ales de către consilierii județeni din cele 6 județe și primarii din cele 6 județe (n.a. regiunea 7 Centru). Aceasta este o situație de provizorat, proiectul prevede că președintele regiunii va fi ales în 2016, când se va stabili și capitala regiunii.

Cei care își aruncă peste gard, diferite declarații politice și care, din păcare încearcă să obțină un câștig politic din această temă, lasă pe dinafară cetățenii pe care îi reprezintă.

Trebuie să avem o întâlnire, toți factorii de decizie din județul Alba, să vedem ce trebuie făcut pentru această șansă.




Actualitate

Trei tineri, amendați cu 2.700 de lei de Poliția Locală Cugir, după ce au aprins un foc pe domeniul public și au blocat o stradă din Vinerea

Cugir INFO

Publicat

în

Trei tineri din localitatea Vinerea au fost sancționați contravențional cu amenzi în valoare totală de 2.700 de lei, după ce au fost surprinși de camerele de supraveghere în timp ce încălcau normele privind ordinea publică și utilizarea domeniului public.

Incidentul s-a petrecut în noaptea de 6 iunie 2026, în jurul orei 02:00, pe strada Teiului din Vinerea. Potrivit Poliției Locale Cugir, cei trei au fost înregistrați de sistemul de supraveghere video în timp ce au aprins și au întreținut un foc pe domeniul public fără acordul autorităților, au blocat parțial carosabilul prin amplasarea unei biciclete și unul dintre ei și-a satisfăcut necesitățile fiziologice în spațiul public.

În urma analizării imaginilor și a activităților de identificare, polițiștii locali au stabilit identitatea tuturor persoanelor implicate, iar la data de 4 iulie 2026 procedura contravențională a fost finalizată.

Au fost aplicate trei amenzi a câte 500 de lei pentru aprinderea și întreținerea unui foc pe domeniul public fără aprobarea autorităților locale, o amendă de 800 de lei pentru blocarea parțială a carosabilului și o amendă de 400 de lei pentru satisfacerea necesităților fiziologice pe domeniul public. Valoarea totală a sancțiunilor se ridică la 2.700 de lei.

Reprezentanții Poliției Locale Cugir au transmis că imaginile surprinse de sistemul de supraveghere video demonstrează că persoanele care încalcă legea pot fi identificate și sancționate chiar și după producerea faptelor.

Instituția precizează că monitorizează permanent domeniul public și va continua să intervină ori de câte ori sunt constatate fapte care afectează ordinea publică, siguranța cetățenilor sau patrimoniul public. Totodată, cetățenii sunt încurajați să sesizeze autorităților competente orice faptă antisocială observată.




Citește mai mult

Actualitate

Moștenirea Grănicerească a Cugirului: Istorie, Codri și Onoare

Cugir INFO

Publicat

în

Militarizarea localității Cugir a avut loc în contextul extinderii Graniței Militare Transilvănene de către Imperiul Habsburgic. Cugirul a făcut parte din Regimentul I de Infanterie Grănicerească de la Orlat (înființat oficial prin decretele împărătesei Maria Tereza din 1762 și reorganizat ulterior).

Grănicerii români din Cugir aveau datoria de a păzi granița de sud a Transilvaniei (Imperiului) împotriva incursiunilor otomane, a contrabandei și a epidemiilor de ciumă (prin paza strictă a „cordonului” și a carantinelor).

Spre deosebire de românii iobagi (șerbi) din restul Transilvaniei, statutul de grănicer le oferea cugirenilor libertate personală, scutire de dări boierești, acces la educație în școlile triviale grănicerești și drepturi asupra pământului. Ei deveneau „oameni liberi pe pământ propriu”, fapt ce a dus la nașterea unei elite locale mândre și educate.

Informațiile istorice despre grănicerii din Cugir și din Regimentul de la Orlat provin din mai multe surse valoroase:

– Arhivele Militare de la Viena (Kriegsarchiv): Unde se păstrează hărțile iosefine, registrele de solde, inspecțiile militare și planurile de pază ale frontierei.

– George Barițiu: Istoricul și publicistul transilvănean a scris pe larg despre rolul cultural, economic și militar al regimentelor grănicerești românești.

– Dr. Ioan Mihu (din Vinerea/Cugir): Unul dintre cei mai importanți lideri locali, avocat și om politic, care a militat activ pentru drepturile composesorale și administrarea corectă a pădurilor grănicerești la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX.

– Monografiile locale recente: Istorici și cercetători din județul Alba (precum lucrările dedicate istoriei Cugirului sau monografiile Regimentului I de la Orlat scrise de istorici militari) au scos la lumină documentele composesorale de dinainte de 1946.

Grănicerii și Cugirul

„Cartea profesorului Nicolae Florea ,,Grănicerii și Cugirul” vine să ne lumineze acum, o dată mai mult, rosturile mai timpurii și mai târzii ale grănicerilor români din compania a IV-a, cea de la Cugir, a Regimentului I românesc de graniță din Transilvania. De altfel, călăuzit de o lăudabilă onestitate a cercetării și de un suport documentar peste măsură de bogat și de sugestiv, Nicolae Florea își afirmă cât se poate de limpede crezul care i-a însoțit investigația: „Cartea prezintă atât părțile pozitive cât și cele negative ale instituției grănicerești, combătând tendințele apologetice și negativiste existente, încercând să arate progresele înregistrate pe teritoriul regimentelor grănicerești pe plan economic, cultural și administrativ, acestea datorându-se muncii și spiritului de inițiativă al grănicerilor și sacrificiilor materiale pe care le-au făcut, îndeosebi prin înființarea și susținerea școlilor”, consemnează în prefața cărții, Cosmin Feneșan.

Întinderea și lungimea graniței

Granița păzită de companiile Regimentului I de la Orlat (din care făcea parte și Cugirul) se întindea de-a lungul crestelor Munților Carpați (Munții Sebeșului, Munții Șurianu, până spre masivul Făgăraș și granița cu Țara Românească). Cugirenii controlau în mod direct trecătorile („plaiurile”) montane și potecile care legau valea Cugirului de zona montană înaltă, păzind crestele muntoase de pe teritoriul actual al masivului Șurianu. Linia de frontieră strict atribuită regimentului se întindea pe sute de kilometri de creastă carpatică, segmentată în pichete de grăniceri (numite „cordoane” sau „capușe”).

Perioada de beneficiu și compensarea cu păduri

Grănicerii au beneficiat direct de aceste pământuri și privilegii în perioada 1762 – 1851 (până la desființarea oficială a Graniței Militare de către împăratul Franz Joseph, după Revoluția de la 1848).

Cum au fost aceștia compensați: În anul 1851, când regimentul s-a desființat, Imperiul Austro-Ungar (Habsburgic) nu le-a putut plăti grănicerilor soldele și pensiile restante în bani. În schimb, prin Decretul Imperial din 1851, statul le-a predat în proprietate comună (în devălmășie) pădurile și pășunile alpine pe care aceștia le păziseră. Astfel au luat naștere composesoratele (asociații de proprietari cu drepturi egale, moștenite din tată în fiu). Asistăm la o legătură strânsă dintre munte, pădure și viața militară, pădurea de astăzi fiind direct legată de sacrificiul strămoșilor lor.

Suprafața totală

La Cugir, fondul forestier istoric restituit și administrat ulterior de composesorat a fost uriaș. În raza Cugirului, pădurile ocupă o suprafață totală de aproximativ 24.621 de hectare (reprezentând circa 66% din teritoriul localității). Din această masă forestieră, cea mai mare parte a aparținut istoric composesoratului grăniceresc și asociațiilor de pășunat.

Numărul exact de capi de familie înscriși inițial în registrele de proprietate (numite „urbariale” sau cărți funciare colective) cuprindea câteva sute de familii de „sesionali” (grăniceri cu drepturi depline) din Cugir. Drepturile erau împărțite în „drepturi composesorale” sau „linii”, transmise generațiilor următoare până la naționalizarea comunistă din 1948 (și reînființate după anul 2000 prin Legea 1/2000).

Asistăm așadar, la renașterea composesoratului în zilele noastre (după anul 2000) ca formă de respect pentru trecut și ca structură care încă protejează identitatea Cugirului.

Cugirul a ridicat pe strada 1 Decembrie 1989, un sediu al Composesoratului Grăniceresc în cadrul căruia a fost amenajat un muzeu reprezentativ.

 

Constantin PREDESCU




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir