Actualitate
Dosarul „genţilor pentru muniţie”, de la Fabrica de Arme Cugir: O parte dintre acuzaţii au picat, în primă instanţă, după ce mai multe probe au fost anulate
Cei trei inculpați trimiși în judecată în dosarul ”genților pentru muniție” de la Fabrica de Arme au scăpat „ieftin” în primă instanță, cu ajutorul deciziilor CCR.
Este vorba despre cauza în care un fost director comercial al Romarm (M. N. M.) a fost trimis în judecată de DNA în 2016 pentru rolul pe care l-a jucat într-o procedură de achiziție în urma căreia Fabrica de Arme Cugir ar fi trebuit să cumpere mii de genți speciale (K4 și K5), la suprapreț. Cum prietena acestuia producea astfel de genți pentru încărcătoare cu muniție, aceasta a făcut tot posibilul să pună mâna pe contract.
Potrivit procurorilor, Nicuşor Mihai ar fi făcut tot posibilul pentru ca o cunoştinţă a acestuia, pe nume Claudia Mariş (care comercializa astfel de genţi pentru încărcătoare cu muniţie) să pună mâna pe contract. Problema era că o altă firmă câştigase licitaţia, astfel încât singura variantă pentru a anula totul era, în viziunea celor doi, ca directorul Fabricii de Armament Cugir să fie înlocuit din funcţie.
În baza mai multor probe (interceptări, declaraţii samd) Nicuşor Mihai a fost acuzat de instigare la abuz în serviciu şi complicitate la cumpărare de influenţă, iar Claudia Mariş de cumpărare de influenţă.
Pe fond, un judecător de la Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe femeie la doi ani de închisoare cu suspendare şi i-a achitat pe fostul director, dar şi pe un şef Inspecţie Anticorupţie al Romarm (Mihai Bratu). Acesta din urmă era şi el acuzat de abuz în serviciu, pentru că ar fi trebuit să „contribuie” la schimbarea directorului fabricii din Cugir.
Potrivit instanţei de fond, în achitarea fostului director, cu domiciliul în Alba, un rol determinant l-au avut deciziile Curţii Constituţionale a României cu privire la interceptări, dar şi modificarea legislaţiei pe tema abuzului în serviciu.
„S-a constatat nulitatea absolută şi au fost excluse din materialul probator procesele-verbale în care au fost redate în formă scrisă convorbirile şi comunicările telefonice interceptate. În baza deciziei CCR s-a dispus îndepărtarea de la dosarul cauzei a acestor mijloace de probă şi a suporţilor care conţin rezultatul măsurilor de supraveghere tehnică. În consecinţă, nici comunicarea prin sms şi nici convorbirea din 7.03.2016 şi nici referirile lor în conţinutul declaraţiilor la aceste comunicări/convorbiri nu mai pot fi reţinute în acuzare în defavoarea celor doi inculpaţi”, se menţionează în motivarea intanţei.
Totodată, Tribunalul Bucureşti a ţinut seama de decizia CCR cu privire la redefinirea infracţiunii de abuz în serviciu, ceea a dus la o subţierea materialului probator. După excluderea interceptărilor şi urmare a redefinirii infracţiunii de abuz în serviciu, tot ce a rămas din dosar sunt declaraţiile date de denunţător, flagrantul şi declaraţiile afaceristei. Prin urmare, au căzut totate probele strânse de DNA împotriva celor doi angajaţi ai Romarm, rămânând doar flagrantul de dare de mită.
• Acuzaţiile procurorilor DNA
În rechizitoriul întocmit, procurorii DNA au reţinut că în perioada noiembrie 2014 – noiembrie 2015, inculpata şi o altă persoană au derulat, prin intermediul a două societăţi comerciale, dar şi prin intermediul asociaţiei a cărei reprezentată susţine că ar fi inculpata, un circuit financiar prin care au vândut Societăţii Fabrica de Arme Cugir S.A. câteva zeci de mii de genţi speciale (K4 şi K5), la suprapreţ. La data de 22 decembrie 2015, Fabrica de Arme Cugir S.A. a organizat o licitaţie având ca obiect achiziţionarea aceloraşi tipuri de genţi, de această dată asociaţia reprezentată de inculpată fiind clasată pe locul al treilea. Femeia se afla în relaţii de amiciţie cu directorul comercial al Romarm, în cadrul căreia Fabrica de Arme Cugir S.A. era una dintre filiale.
În aceste condiţii, cei doi au demarat o adevărată ofensivă pentru a-l determina pe directorul general al Fabricii de Arme Cugir S.A. să rezilieze contractul încheiat cu câştigătorul licitaţiei. De asemenea, aceştia exercitau presiuni pentru a-l determina să cumpere apoi, de la societatea femeii, cel puţin 12.000 genţi (ce fuseseră achiziţionate de către societatea controlată de inculpată anterior organizării licitaţiei).
În final, a fost organizat un flagrant în momentul în care femeia a dat o sumă de bani unei persoane din conducerea Fabricii de Arme, denunţător în cauză, care ar fi trebuit să îl convingă pe director să cumpere genţile. Dosarul a ajuns pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, unde va fi pronunţată sentinţa definitivă. Hotărârea Tribunalului a fost apelată de Parchet şi de către inculpata Mariş Claudia.
sursa: adevarul.ro
Actualitate
De la parcela de grădină la casa din vis: Povestea noului Cugir de la periferie
Periferia Cugirului a trecut printr-o metamorfoză spectaculoasă: din simplu spațiu de completare a veniturilor prin mici grădini, a devenit un pol rezidențial și de relaxare susținut financiar din economiile localnicilor, iar mai târziu din baniidin diasporă și în mod special din dorința de confort a celor de la bloc.

Contextul dinainte de 1990: Urbanizarea industrială și nevoia de spațiu verde
În perioada comunistă, dezvoltarea Cugirului a fost aproape exclusiv dictată de Colosul Strategic (Uzina Mecanică Cugir), muncitorii fiind grupați în cartiere de blocuri de locuințe dens populate, dreptul de proprietate privată asupra terenurilor fiind limitat.
Locuitorii aveau acces restrâns la loturi de teren pe dealurile sau văile din jur (Râul Mic, Râul Mare, precum și satele aondate Cugirului: Fețeni, Bucuru, Bocșitura, Mugești sau zonele către Vinerea), utilizate în principal ca grădini de subzistență sau livezi de pomi fructiferi.
Conceptul de „cabană de agrement” privată era rezervat fie unor persoane cu o situație materială mai bună, fie unor construcții improvizate din lemn de dimensiuni destul de mici.
Boom-ul post-1990: Cumpărarea terenurilor și rolul diasporei
După căderea regimului și restructurarea industrială a anilor ’90, dinamica s-a schimbat radical.
Trecerea la economia de piață și dorința de evadare din apartamentele strâmte de bloc au determinat tot mai mulți locatari să caute oaze de liniște la marginea orașului sau de-a lungul văilor muntoase.

Localnicii din zonele vecine orașului, care locuiau la case private și care dețineau pământuri moștenite sau reconstituite prin Legile Fondului Funciar, au început să vândă parcele mici și medii.
În acest context, prețurile erau destul de accesibile: În anii ’90 și începutul anilor 2000, prețul pe metru pătrat la extravilan sau la marginea intravilanului era mai mici, făcând achiziția facilă pentru clasa medie locală.
Capitalul venit din străinătate
O componentă crucială a acestui fenomen a fost emigrația masivă a forței de muncă (Germania, Italia, Spania, Marea Britanie):
Muncitorii plecați au trimis acasă bani sau au revenit cu economii semnificative.

Banii au fost investiți cu prioritate în autoturisme, dar și în imobiliare local – cumpărarea de terenuri generoase pentru construcția de la zero a unor case/cabane moderne.
Ceea ce a început ca o investiție într-o simplă „cabană de weekend” s-a transformat treptat în construcția unor locuințe permanente de mari dimensiuni.
Transformarea în cartiere rezidențiale:
Extinderea spontană a construcțiilor la periferie a pus presiune pe administrația locală și pe rețelele de utilități.
(Cugirul nu are mari ansambluri rezidențiale private de blocuri noi, dar dezvoltarea imobiliară se concentrează pe locuințe individuale. Proiectele vizează cu precădere cartierele de case pentru tineri, prin care primăria oferă gratuit parcele, și modernizarea zonelor de vile din zonele adiacente sau din localitățile limitrofe)
S-a început etapizat: Lotizare și grădini; Cabane și case de vacanță; Cartiere rezidențiale permanente.
Ulterior a început electrificarea. Extinderea rețelei electrice a fost primul pas esențial realizat treptat în majoritatea zonelor periferice.
A fost introdusă apa curentă din rețeaua publică (În special pe Râul Mare și Râul Mic). Infrastructura rutieră ș-a pus în mișcare, drumurile de pământ au fost amenajate, pietruite sau chiar asfaltate. Zonele au fost incluse în intravilan sau reglementate prin PUG, iar străzile au primit denumiri oficiale și numere poștale.
Canalizarea, o problemă
Deși zonele funcționează ca adevărate cartiere de locuit, racordarea la rețeaua publică de canalizare rămâne principala restanță tehnico-edilitară. Majoritatea gospodăriilor folosesc fose septice individuale sau bazine vidanjabile, fapt ce ridică riscuri de mediu și disconfort pe termen lung.
Amploarea numărului de imobile:
Sute de astfel de construcții (de la cabane cochete până la vile rezidențiale) s-au ridicat la periferia Cugirului și în văile adiacente. În anumite perimetre, numărul caselor noi se apropie încet, încet de cel al vechilor gospodării tradiționale.
Proprietarii plătesc taxe și impozite locale (pe terenuri, clădiri, salubritate), fiind înregistrați oficial. Această contribuție la bugetul local alimentează nemulțumirea justificată a cetățenilor legată de lipsa racordării la canalizare sau a asfaltării complete.
Tendințe de dezvoltare și perspective de viitor
Tendința de stabilire definitivă a celor reveniți din străinătate sau a tinerilor care preferă curtea în locul blocului;
Transformarea unor cabane în unități de cazare (pensiuni, case de oaspeți) conectate la traseele turistice din Munții Șureanu.
Potrivit administrației locale, aici apare necesitatea acută a extinderii rețelelor de canalizare și a infrastructurii de gaz prin proiecte cu finanțare europeană sau națională.
Constantin PREDESCU
Actualitate
Vineri, 31 iulie 2026: Ziua Verde „Pedalăm Împreună”, la Cugir: Concursuri pe bicicletă și proiecția filmului „Arthur the King”
Locuitorii din Cugir sunt invitați să participe vineri, 31 iulie 2026, la evenimentul „Ziua Verde – Pedalăm Împreună”, dedicat mișcării în aer liber, mobilității urbane și petrecerii timpului în familie.

Activitățile vor începe la ora 10:00, pe Bulevardul Pietonal Cugir, în zona cuprinsă între parcul de la capătul bulevardului și Centrul Lotus.
Organizatorii au pregătit mai multe provocări și jocuri pentru copii, părinți și bunici. Participanții vor putea lua parte la un traseu de slalom printre jaloane, la provocarea „Pedalează încet!”, la Ștafeta Familiei, la un quiz despre regulile de circulație pentru bicicliști și la o „Vânătoare Verde” organizată în parc. Pe durata evenimentului vor fi amenajate și puncte de hidratare.
Ziua se va încheia cu proiecția filmului „Arthur the King”, o producție inspirată dintr-o poveste reală despre perseverență, prietenie și spirit de aventură.
Organizatorii recomandă participanților să își verifice bicicleta înainte de plecare și să poarte cască de protecție. Copiii cu vârsta sub 14 ani trebuie să fie însoțiți de un adult. De asemenea, este recomandată folosirea unei sticle reutilizabile pentru apă și a unei șepci sau pălării pentru protecție împotriva soarelui.
Evenimentul promovează un stil de viață activ, utilizarea bicicletei ca mijloc de transport și grija față de mediul înconjurător.
-
Mondenacum 12 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 4 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2027, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum 9 luniFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Actualitateacum 9 luniMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile
-
Actualitateacum 4 luniMesaje de Florii 2026. SMS-uri, urări și felicitări care pot fi transmise persoanelor care îşi sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 9 luniStar Transmission a donat Cugirului o ambulanță complet echipată, destinată urgențelor sociale din oraș
-
Actualitateacum 9 luniMedic urolog nou, la Spitalul orășenesc Cugir
-
Mondenacum 4 luniMESAJE de PASTELE ORTODOX 2026. URARI și FELICITARI frumoase de Învierea Domnului | cugirinfo.ro
