Rămâi conectat

Economie

Cum s-a reușit, sub influența politicului, distrugerea „pas cu pas” a industriei de apărare din județul Alba

cugirinfo.ro

Publicat

în

În octombrie 1990, inginerului Alexandru Jittu i s-a propus funcția de director general al UM Cugir. În februarie 1992 și-a dat demisia, la presiunea sindicatelor din UM Cugir și sub influență politică.

Două tentative de continuare a producției de electrocasnice, în parteneriate externe – mașina de cusut în parteneriat cu Elveția și mașină de spălat în parteneriat cu Franța – fuseseră res­pinse la Cugir.

Planul său de management privitor la împărțirea fabricilor din cadrul UM Cugir în 7 unități de producție de sine stătătoare a fost refuzat de sindicate și de reprezentanții politici ai județului Alba, FSN 1992. ”În 2004, când s-a închis forțat Fabrica de Mașini Unelte, aceasta avea atâtea comenzi de nu le putea duce, pentru SUA”, explică dezamăgit Jittu, la 30 de ani după investirea sa ca director. Mai mult, după emigrarea acestuia în SUA, în 1994, în Cugir, în țară, s-a lansat zvonul că fostul director Jittu făcuse bani grei din afacerea cu cuțitele de vânătoare Smith & Wesson ambalate la Cugir și de aceea a trebuit să își ia tălpășița. Cu tot cu o sumă frumușică de bani, se zvonea atunci.

În cele ce urmează, fostul director Alexandru Jittu rupe tăcerea și iese la rampă cu dezvăluiri menite să facă un dram de lumină asupra zvonurilor lansate nemeritat, în țară, pe seama lui. Moțul din Pătrângeni-Zlatna, Alexandru Jittu, primul director al Uzinei Mecanice Cugir după Revoluție Alexandru Jittu era la revoluția din 1989 inginer șef de secție la Mașini Unelte Montaj. Avea 35 de ani. Abia foarte târziu a aflat că era în rezerva de cadre a CIES-ului (Centrala Industrială pentru Echipament Special), din 1987, ca potențial viitor director general.

La Revoluție, director general era Dănilă Petrea, căruia i-a urmat la conducerea uzinei. ”Un om pe care l-am respectat foarte mult, un profesionist, care m-ar fi vrut înainte șef de secție la Mecanică 7, la Uzina de sus. La București m-am deplasat la CIES, unde le-am declarat că nu aș accepta funcția de director general al UM Cugir, pentru că nimeni nu s-a consultat cu mine înainte de a lua această decizie. I-am comunicat ministrului refuzul meu.

Era ministru atunci un anume Zisu, fostul director la Pitești, care ne dădea înainte motoarele electrice pentru mașina de spălat produsă la Cugir. Dânsul a zâmbit la auzul refuzului meu și a scos un dosar din biroul dânsului. Pe dosar scria Uzina Mecanică Cugir, ing. Jittu Alexandru. Mi-a zis: «Domnule Jittu, din 1985, când directorul Bunea v-a chemat la Mașini – Unelte, pentru că nu puteau fi livrate cele 20 de mașini, producție specială, la ruși, de ce ați acceptat să ajutați uzina?». I-am spus că mi s-a părut firesc, că erau în joc câteva zeci de milioane de ruble, era vorba și de implicații politice.

M-a mai întrebat: «De ce în acțiunea Pitești, de retehnologizare a secției utilaje sudură, unde nu ați avut niciun aport ca inginer proiectant, ați acceptat din nou, când directorul Bunea v-a solicitat, să rezolvați funcționarea mașinilor proiectate de institutele de Sudură București, Timișoara și Bistrița?». I-am răspuns că acolo au fost proiectate trei piese și au fost puse pe masă așteptând să comunice singure. Rolul meu a fost să le fac să comunice. A fost o acțiune de retehnologizare la Pitești în 1996, o acțiune pe care americanii au făcut-o abia în 1997 la ei în țară. Când am constatat acest decalaj, după emigrarea mea în SUA, am fost mândru de inginerii români. La final, ministrul Zisu mi-a spus că asta mi-e crucea, trebuie să o duc. M-am întors la Cugir, ca director general”.

• UM Cugir 1990 – sindicate libere și 18.000 de angajați în grevă

”Primul lucru pe care a trebuit să-l fac în calitate de director general a fost să stabilizez activitatea în uzină. Erau greve peste tot, aveam contracte de onorat, la electrocasnice, la producție specială, la uzinele de sus și de jos. Era producție serioasă de făcut, iar lumea încă fierbea în toamna anului 1990. Am luat revendicările sindicatelor, secție cu secție, erau peste 17.500 de salariați. Unele cereri erau drepte, altele nu. Le-am spus că uzina nu este un sac fără fund, din care să tot iei și să nu mai pui la loc.

Treptat, grevele au scăzut în intensitate”, explică Alexandru Jittu. Apoi, m-am gândit că ar fi foarte bine ca și noi, și toate cele 18 fabrici arondate atunci la CIES, să fie independente. Ni s-a cerut să aprobăm regulamentul de înființare a Regiei Autonome de Tehnică Militară (RATMIL). Atunci eu am trimis la București un contra-document cu 18 puncte. Nu a fost luat în considerare. El a devenit important ulterior, după ce am plecat din țară. Aceste 18 puncte au stat la baza legislației concepute de Guvernul Roman pentru înzestrarea armatei. Am purtat atunci discuții la București cu general-maior inginer Maftei Roșca, șeful CIES-ului, referitor la pregătirea noastră ca viitori producători NATO. Generalul Roșca are acum 79 de ani, e un om care a ținut la orașul Cugir toată viața. Mi-a transmis că trebuie să fim pregătiți din timp pentru armamentul de tip NATO, chiar dacă România nu era încă în NATO. Aveam însă dotări pentru producție și resursă umană foarte bine pregătită. Una dintre ideile dânsului a fost acea controversată fabrică de bricege/cuțite Smith & Wesson din SUA. Mi-a spus că fabrica din SUA care produce sub sigla Smith & Wesson a fost lovită de criză și cumpărarea capacității de producție a acesteia ar fi fost o portiță pentru noi să ajungem la marele producător, cumva să producem sub licența lor. Ideea mi s-a părut atrăgătoare.

Erau cuțite de vânătoare, bricege. Am fost în SUA, am văzut fabrica, avea două diviziuni, una producea bricege și alta bidoane pentru ulei de motor. Au fost sute de mii de subansamble, pentru bricege și cuțite care au ajuns în România, trebuia doar pus un nit, trebuiau frumos așezate în cutii și vândute. Exista piață de desfacere în Statele Unite. Am încercat să negociez afacerea la New York însă mi s-a spus că afacerea fusese negociată de CIES București, eu doar trebuia să semnez. Repet, afacerea era considerată o portiță de intrare spre marele brand Smith & Wesson.

Însă, în țară, la Cugir, reacția față de această afacere a fost extrem de negativă. Referindu-mă la cuțite, vă spun că în România au venit câteva sute de mii de subansamble care trebuiau doar asamblate, împachetate și vândute. În România, l-am rugat pe directorul comercial de import-export să facă o ofertă de preț pentru magazinele prin care erau vândute și înainte cuțitele și bricegele.

La București existau încă societățile de comerț exterior prin care urma să vindem produsele Smith & Wesson în SUA, cu prețul pe care l-am dat noi. Din câte îmi aduc aminte, prețurile variau între 15-25 dolari/bucata: briceagul, cuțitul de vânătoare, teaca și cutia. Dacă se respecta această afacere, Uzina ar fi făcut câteva milioane de dolari. În România, când s-au văzut aceste obiecte frumos ambalate, a început vânzarea lor la negru. Puteam eu să împiedic asta? Nu, pentru că eram un singur om. România plătise 1,25 milioane de dolari pentru preluarea activității a două fabrici din State: fabrica de bidoane și fabrica de cuțite.

Americanii au livrat materia primă finită la Cugir, care urma să fie asamblată și vândută. Afacerea cu bidoane de ulei pentru motor a fost dată de Cugir Uzinei din Drăgășani pentru acoperirea unei datorii de circa 400.000 de dolari. Mi s-a transmis de la Drăgășani, ulterior, că uzina a supraviețuit încă 5 ani, a avut ce da de lucru la angajați, au vândut bidoanele legal.

• Cum s-au evaporat cuțitele și bricegele americanilor de la Smith & Wesson Jittu explică:

”Mi s-a atras atenția, pe parcurs, că «sunt singur». Afacerea era însă în curtea noastră, trebuia să vedem dacă iese ceva din ea. Dar nu s-a vrut. Trendul era ca să se profite cât mai mult, individual, profitându-se de funcții. Astfel, au fost vândute la negru aceste seturi de cuțite pe piața românească, noilor patroni, și pe piața Iugoslaviei. Eu am fost informat de către oamenii care le produceau că, în fiecare zi, erau sunați să trimită fără factură aceste cutii cu cuțite. Au dispărut, nu au fost contabilizate, pentru că au fost date fără factură. Curtea de Conturi a făcut ulterior verificări și… nu a descoperit nimic în neregulă! La fel a fost ghidată și difuzarea mașinilor de spălat automatic. Eu știu că am fost numit «directorul săracilor». Am crezut că săracii stau în spatele meu, să se îmbogățească, dar nu au făcut-o, m-au trădat. Dar pasărea piere pe limba ei. De exemplu, la Cugir, după-amiaza era coadă la vagoanele care plecau cu mașini de spălat în țară. Erau directorii x, y, z. Directorul x spunea: «Vagonul ăsta e al meu, pleacă la București». Directorul y spunea: «Vagonul ăsta e al meu, pleacă la Cluj».

Bieții muncitori de la Mecanică 4 nu puteau face atâta producție de mașini automate, câte se vindeau. Legal, cu factură, dar cu destinație preferențială, spre diferite societăți comerciale din țară. Era o harababură atunci. Mașinile de spălat nu se aruncau peste gard. Dar mașini de cusut, da. Mașini de tăiței, da. Fușeraie, da. Era celebră uzina din Cugir pentru fușeraiele care le făceau meseriașii de aici. Stătea câte cineva de partea cealaltă a gardului și le prindea. Iar soldatul care păzea fabrica era la post, în foișor. Dacă am comentat, superiorul lui mi-a atras atenția că «sunt singur». Soția mea era sunată în miez de noapte, când eu eram în delegație, să i se atragă atenția s-o las mai moale”.

• Încercarea de reorganizare a Uzinei Mecanice Cugir – eșecul cu care a început sfârșitul acesteia

”În octombrie 1991 a venit generalul Roșca la Cugir, pentru a pune pe picioare planul de reorganizare a UM Cugir: fabrica de Mașini – Unelte, Electrocasnice, cele două Sculării, Concepția, Special 1 și Special 2, alte produse speciale. Pe vremea mea, Fabrica de Mașini Unelte avea vreo 3000 de salariați. Poate că, dacă se desprindea, Mașini Unelte mai exista și în ziua de azi, nu cu atâția angajați, dar mai exista încă. Ar fi fost mult mai ușor de condus, fiecare cu profilul lor, dar interconectate. La fel și Fabrica de Electrocasnice. Jos, la Uzină, erau cam 10.000 de muncitori, iar la Uzina de sus, cam 7.500. Poate că nu ar fi rămas cu atâția angajați, pentru că mulți nu aveau ce căuta acolo. Mulți credeau că e o întreprindere de stat unde trebuia să… stai! La Specială 1 se produceau pistoletul, AKM-ul. A fost cerință pe piață, mai rezistă și azi”, ne spune Jittu.

De ce am pierdut în anii 90 piețele de desfacere a armamentului Din discuțiile purtate cu domnul Jittu, am dedus că Uzina din Cugir (și altele ca ea din țară) a pierdut treptat piețele de armament deoarece au fost probleme cu aprovizionarea, cu materia primă livrată de la noi din țară. Erau întârzieri de la combinatul de la Galați, de la Hunedoara, de la Făgăraș. ”În 1991 a început războiul din Irak. Eu, când am văzut stilul lor de război, punct țintit punct lovit, am înțeles că suntem terminați din punct de vedere al producției noastre militare. Ce aveam noi, respectiv armament tip Al 2-lea Război Mondial, nu mai era competitiv. În Irak era plin de așa ceva, dar nu au avut când să le folosească. Americanii le-au dat cu rachete. Noi aveam artilerie antiaeriană cu două sau cu patru țevi. Avioanele americanilor erau atât de rapide încât cei de jos nici nu apucau să apese pe trăgaci și erau deja explodați”, opinează Jittu.

Despre decăderea industriei românești, în anii 90, fostul director de la UM Cugir explică: ”În 1990, prim-ministrul României a ieșit pe televiziune și a transmis un mesaj care m-a înfuriat: cum că industria României este un morman de fier vechi. Eu am văzut în asta o invitație pentru șacalii de afară: veniți, devorați totul. De ce în celelalte țări vestice nu a fost tăiată industria și dată la fier vechi? România, în 1990, avea încă o economie foarte puternică. Ce am văzut în industria americană în 1994 era incomparabil cu ce dotări avea UM Cugir, mă refer la mașini unelte, în 1990. Din păcate, au fost vândute la fier vechi. Industria României era mai puternică decât a Poloniei, decât a Turciei. Azi e plină România de produse din țări care în 1990 erau mai puțin tehnologizate decât noi”.

Am plecat, nu am fugit în State ”Când am plecat în Statele Unite mi-am predat toate actele românești – buletin, livret militar, am fost verificat. Am plecat legal, ca cetățean român, cu familia. Am aflat ulterior că «am fugit» în SUA cu banii făcuți de pe cuțitele Smith & Wesson. Vă spun că am plecat în State cu bani împrumutați de la un văr de-al meu, inginer din Alba Iulia, și cu banii pentru care am girat apartamentul din Cugir, plus o sumă făcută pe o firmă de-a mea, din Cugir.

Când am plecat din țară, am plecat cu pașaportul turistic românesc, am predat buletinul. Sunt cetățean româno-canadian. În septembrie 2019 mi-am făcut din nou buletin românesc pentru a putea vota. În 1994, când am plecat din țară, se înființaseră 196 de partide în România”, ne spune Jittu. Fostul director de la fabricile din Cugir a preferat să lase cititorii să răspundă concret la întrebarea: ”Putea fi salvată uzina din Cugir?”. ”După toate câte v-am enumerat mai sus, vi se pare că uzinele din Cugir au pornit în 1990 pe un drum al salvării, că s-a dorit acest lucru?”, conchide dezamăgit Alexandru Jittu.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Economie

Locuri de muncă disponibile în orașul CUGIR, la data de 23 aprilie 2024

cugirinfo.ro

Publicat

în

AJOFM Alba a transmis lista cu locurile de muncă disponibile, la data de 23 aprilie 2024, pe raza orașului CUGIR.

Persoanele interesate sa ocupe un loc de munca pot viziona ofertele accesând www.anofm.ro, selectati AJOFM Alba, sectiunea Persoane fizice – Locuri de munca vacante sau se pot prezenta la sediul agentiei judetene pentru ocuparea fortei de munca de domiciliu sau resedinta.

Vă prezentăm mai jos lista locurilor de muncă vacante în orașul Cugir și numerele de telefon/adresele de e-mail ale angajatorilor, de la care puteți obține mai multe detalii:

AGENT OCUPAŢIA NR. LMV NR. TELEFON/E-MAIL
MOLDO INTER SPEDITION SRL MARCATOR PIESE 1 0734418187
DELI GROUP PROFESSIONAL SERVICES SRL AJUTOR BUCATAR 1 0742246047
DELI GROUP PROFESSIONAL SERVICES SRL CASIER 1 0742246047
SC ELENITA FIZIOMED SRL KINETOTERAPEUT 1 0762399560
DELI GROUP PROFESSIONAL SERVICES SRL LUCRATOR BUCATARIE (SPALATOR VASE MARI) 1 0742246047
ALPINA TEC LOGISTIC SRL ÎNGRIJITOR CLADIRI 1 0720085887
ALPINA TEC LOGISTIC SRL MANAGER GENERAL 1 0720085887
IVET SRL MANIPULANT MARFURI 2 0735845720
CINPROD SRL MANIPULANT MARFURI 3 0788079031
ELIT SRL AMBALATOR MANUAL 3 0737466103
ELIT SRL MANIPULANT MARFURI 3 0737466103

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Economie

Fabricile de armament ale României primesc ultimatum: Parteneriate cu firme mari de echipament militar sau vânzare

cugirinfo.ro

Publicat

în

Pe site-ul Secretariatului General al Guvernului a apărut un proiect de OUG prin care fobricile de armament ale statului român, în mare majoritate în stare financiară și tehnologică foarte proastă,  trec la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), instituția care se ocupă cu valorificarea activelor statului.

Scopul ar fi pentru a prinde fabricile aflate în difiucultate în parteneriate cu mari producători internaționali de echipament militar sau a le vinde. AAAS va prelua companiile din industria de apărare cu datorii la ANAF, aflate sau nu în insolvență, pentru a le găsi, împreună cu investitori private, o soluție pentru redresare și dezvoltare, potrivit unui proiect de OUG lansat în dezbatere publică. Premisa acestei OUG este contextul international caracterizat de amenințări la adresa securității naționale care ar face necesară ca societății considerate de interes strategic să fie de urgență scoase de sub spectrul datoriilor și al insolvenței pentru a le fi valorificat potențialul din domeniul securității împreună cu parteneri instituționali din sfera privată.

”Fac obiectul preluării de către AAAS, în baza unor hotărâri de guvern emise pentru fiecare preluare în parte, creanţele bugetare, respectiv impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte venituri ale bugetului general consolidat, inclusiv accesorii, calculate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, administrate de ANAF prin organul fiscal competent, asupra unor societăți cu capital majoritar sau integral de stat. Creanțele preluate de către AAAS de la ANAF își vor păstra același regim juridic. După predarea creanţelor prevăzute mai sus, ANAF procedează la scăderea acestora din evidenţele proprii și implicit, la scăderea lor din contabilitatea bugetară. ANAF predă AAAS titlurile de creanţă aferente creanțelor predate, precum şi actele procedurale întocmite de aceasta în vederea recuperării obligaţiilor bugetare la data exercitării dreptului de preluare”, se arată în textul OUG.

AAAS nu dă detalii despre ce presupune dezvoltarea societăților preluate în contul datoriilor către stat, dacă se vor crea joint-ventures cu parteneri privați sau dacă firmele vor fi vândute. Ce e cert este că datoriile acestor uzine mecanice la stat vor fi preluate de…stat. Cât despre ce societăți sunt vizate, putem merge la lista societăților din portofoliul Ministerului Economiei, unde se grupează aproape toată industria de apărare românească, la nivel de companii. Avem astfel Avioane Craiova, IAR Ghimbav, IOR, Romaero, Uzina Mecanică Orăștie, Tohan Zărnești, Carfil Brașov, Uzina Mecanică Plopeni, Fabrica de Arme Cugir, Uzina Mecanică Sadu, Uzina Mecanică Mija, Uzina Mecanică Moreni, Uzina Mecanică București, Uzina Specială Dragomirești, Fabrica de Pulberi Făgăraș, Uzina Drăgășani. Toate aceste fabrici, cu câteva exceptii precum Avioane Craiova (căreia i-au fost șterse datoriile), IAR și Uzina Sadu sunt într-o situație financiară precară și cu datorii masive la ANAF. Practic ele devin, toate potențialul obiect al acestei OUG. De unele dintre aceste fabrici au început deja să se intereseze investitori din industria apărării, cum ar fi cazul Fabricii de Pulberi Făgăraș, unde germanii de la Rheinnmetal au anunțat intenția de a investi 47 milioane euro pentru a relua și a dezvolta fabricarea pulberilor militare. Multe din aceste fabrici sunt într-o situație extrem de precară, fără a avea comenzi și ar necesita investiții uriașe pentru a fi readuse la capacitățile impuse de lumea actuală, bani de care statul ar putea dispune, cel puțin la nivel teoretic, având în vedere noua asumare a cheltuielii de minim 2,5% din PIB pentru înzestrarea Armatei. În plus, sunt la dispoziție bani europeni , dar și bani privați. Proximitatea României față de războiul din Ucraina ar pute aduce pe teritoriul României marii actori mondiali din industria militară. Fabricile de armament din România produc în majoritate armament de tip sovietic, după tehnologii vechi de 5 decenii. Parte din ele au fost fabrici private care au început să producă armament în primul război mondial, apoi au fost confiscate de stat și pregătite să producă armament de tip sovietic și o fac și în ziua de azi, dar la niveluri net inferioare volumului produs în anii comunismului.

Constantin PREDESCU


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Economie

Locuri de muncă disponibile în orașul CUGIR, la data de 16 aprilie 2024

cugirinfo.ro

Publicat

în

AJOFM Alba a transmis lista cu locurile de muncă disponibile, la data de 16 aprilie 2024, pe raza orașului CUGIR.

Persoanele interesate sa ocupe un loc de munca pot viziona ofertele accesând www.anofm.ro, selectati AJOFM Alba, sectiunea Persoane fizice – Locuri de munca vacante sau se pot prezenta la sediul agentiei judetene pentru ocuparea fortei de munca de domiciliu sau resedinta.

Vă prezentăm mai jos lista locurilor de muncă vacante în orașul Cugir și numerele de telefon/adresele de e-mail ale angajatorilor, de la care puteți obține mai multe detalii:

AGENT OCUPAŢIA NR. LMV NR. TELEFON/E-MAIL
MOLDO INTER SPEDITION SRL MARCATOR PIESE 1 0734418187
DELI GROUP PROFESSIONAL SERVICES SRL AJUTOR BUCATAR 1 0742246047
DELI GROUP PROFESSIONAL SERVICES SRL CASIER 1 0742246047
DELI GROUP PROFESSIONAL SERVICES SRL LUCRATOR BUCATARIE (SPALATOR VASE MARI) 1 0742246047
ALPINA TEC LOGISTIC SRL ÎNGRIJITOR CLADIRI 1 0720085887
ALPINA TEC LOGISTIC SRL MANAGER GENERAL 1 0720085887
CINPROD SRL MANIPULANT MARFURI 3 0788079031
IVET SRL MANIPULANT MARFURI 2 0735845720
ELIT SRL AMBALATOR MANUAL 3 0737466103
ELIT SRL MANIPULANT MARFURI 3 0737466103

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir