Rămâi conectat

Ştiri din zonă

Comuna Șibot are buget pe anul 2023. Primăria are în implementare 11 proiecte din fonduri UE nerambursabile și programe naționale

Cugir INFO

Publicat

în

Vinerea trecută, în cadrul ședinței Consiliului Local din Șibot, a fost votat bugetul pentru anul 2023, precum și estimările bugetare pentru 2024 – 2026. Prin proiectul bugetului local pentru 2023 s-au stabilit venituri in suma de.14.344 mii lei și cheltuieli în sumă de 15.847mii lei.

Veniturile proprii se ridică la suma de 2.987mii lei, venituri curente 4.426 mii lei, finantare PNDL 8.927 mii lei, iar sumele primite de la FEADR însumează 382 mii lei.

La capitolul cheltuieli, Învățământul are alocate 676 mii lei, Autoritățile executive 1.746 mii lei, Cultura, recreerea și religia 454 mii lei, asistența socială 1.068 mii lei. Pentru servicii și dezvoltarea publică au fost aprobați 1.721 lei, pentru iluminatul public – 281 mii lei. Protecția mediului a primit 8210 mii lei, iar la transporturi, 1503 mii lei la sectiunea investitii – din excedentul anului 2022.

În ceea ce privește proiectele depuse, aprobate spre finanțare și aflate în derulare de către Primăria Șibot, aceasta are în prezent în implementare 11 proiecte cofinanțate din bugetul local, după cum urmează:

– Sistem de canalizare menajeră și stații de epurare în localitățile Șibot și Balomiru de Câmp, cofinanțat prin PNDL;

– Modernizare străzi și drumuri în comuna Șibot și satele aparținătoare, cofinanțat prin PNDL;

– Îmbunătățirea infrastructurii educaționale în comuna Șibot prin reabilitarea școlii gimnaziale Șibot, cofinanțat prin PNDL;

– Achiziționare de utilaje și echipamente pentru dotarea compartimentului de gospodărire comunală, cofinanțat prin AFIR;

– Înființare sistem de supraveghere video și achiziția de echipamente IT, cofinanțare AFIR;

– Întocmire Plan Urbanistic General;

– Amenajare zona de agreement la râul Mureș, în perimetrul satului Băcăinți, în cadrul proiectului „Mureșul navigabi”, finanțat de Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime prin FLAG;

– Creșterea eficienței energetice a infrastructurii de iluminat public în comuna Șibot, cofinanțare AFM;

– Asfaltare drum de legătură cu comuna Blandiana prin intermediul podului peste râul Mureș, finanțat prin Programul Național „Anghel Saligny”;

– Îmbunătățirea serviciilor publice prin digitalizarea infrastructurii TIS, proiect finanțat prin PNRR;

– Amplasare stații de reîncărcare pentru automobile și microbuze electrice, cofinanțare AFM.

„Suma totală atrasă prin aceste proiecte este de aproximativ 31 milioane RON, din care partea alocată de Primăria Șibot din bugetul propriu este de aproape 1.700.000 RON. În proiectul de buget s-a tinut cont de cofinantarea acestora precum si de amenajarea unor locuri de joaca pentru copii pe raza comunei. Se mai are in vedere definitivarea Planului Urbanistic General al comunei Sibot, inceput in anul precedent”, a ținut să precizeze primarul localității, Marinela Oană.

Constantin PREDESCU.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Ştiri din zonă

Bărbat de 48 de ani din Șiobot reținut de polițiști, după ce a furat o bicicletă din Vințu de Jos

Cugir INFO

Publicat

în

Vineri, 13 februarie 2026, polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Vințu de Jos au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din localitatea Șibot, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Din cercetări a reieșit că, în noaptea de 12/13 februarie 2026, bărbatul ar fi sustras din parcarea special amenajată pentru biciclete, de pe strada Lucian Blaga din localitatea Vințu de Jos, o bicicletă care era neasigurată.

Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Ştiri din zonă

Bărbat de 50 de ani din Șibot cercetat de polițiști, după ce a fost depistat în timp ce conducea băut

Cugir INFO

Publicat

în

Vineri, 13 februarie 2026, în jurul orei 14.00, polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Vințu de Jos au oprit, pentru control, pe strada Principală din localitatea Șibot, un autoturism condus de un bărbat, în vârstă de 50 de ani, din localitatea Șibot.

Bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând valoarea de 0.72 mg/l alcool pur în aerul expirat. Acesta a fost condus la spital în vederea stabilirii alcoolemiei.

Cercetările sunt continuate.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Ştiri din zonă

Tăblițele de la Tărtăria ar putea fi expuse în fosta haltă CFR din localitate

Cugir INFO

Publicat

în

Fosta haltă CFR de la Tărtăria ar putea fi transformată într-un muzeu în care exponatele principale să fie Tăblițele de la Tărtăria.

Intenția a fost anunțată, duminică, 8 februarie 2026, de primarul comunei Săliștea, Ioan Gherman, în contextul expunerii celebrelor tăbițe la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.

„Ne urcăm împreună în trenul dezvoltării? Ieri (sâmbătă, 7 februarie 2026) am trăit un moment cu adevărat special. Am văzut pentru prima dată, pe viu, Tăblițele de la Tărtăria, expuse la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, după mulți ani în care nu au putut fi admirate de public.

Poate că nu este o coincidență faptul că, la puțin peste un an de când am primit încrederea voastră ca primar, am reușit un pas important pentru comunitatea noastră: CFR a acceptat să ne închirieze Halta Tărtăria.

De ce contează acest lucru? Pentru că îmi doresc – și știu că nu sunt singur – ca această haltă să devină un muzeu al Tăblițelor de la Tărtăria și un muzeu al comunei Săliștea, un loc în care să punem în valoare trecutul nostru și să dăm sens viitorului.

Nu pot vorbi despre acest drum fără să amintesc de visul lui Ioan Muntean din Tărtăria, un om care a crezut cu tărie că istoria locului nostru merită respect, vizibilitate și continuitate.

Ceea ce facem astăzi este continuarea acelui vis și a tuturor celor care cred în istoria locului nostru. Așa cum trenurile nu opresc întâmplător într-o haltă, nici dezvoltarea nu vine de la sine. Orice drum are nevoie de un „bilet”. Iar acel bilet, știm cu toții, înseamnă resurse și finanțare.

Astăzi, bugetul Primăriei nu ne permite renovarea haltei pentru a o transforma în muzeu. Dar asta nu ne oprește. Vom căuta finanțări, parteneriate și oameni care cred în această idee. CFR a „oprit trenul” în Halta Tărtăria.

Astăzi nu inaugurăm un muzeu, ci deschidem un drum.

Ce spuneți? Ne urcăm împreună în trenul dezvoltării comunei Săliștea? Istoria ne-a adus aici. Viitorul îl construim împreună. Doamne ajută!”, a transmis primarul Ioan Gherman într-un mesaj publicat în mediul online.

Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca găzduiește în această perioadă expoziția „Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte”.

Expoziția urmărește istoria Transilvaniei de la primele urme umane din peșterile Carpaților, trecând prin revoluția neolitică și începuturile metalurgiei, epoca dacică și stăpânirea romană, veacurile medievale și transformările epocii moderne, până în pragul lumii contemporane, potrivit unui comunicat al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

Printre piesele de mare interes se numără expuse la muzeul din Cluj-Napoca se numără și tăblițele de la Tărtăria, considerate purtătoare ale celei mai vechi forme de scriere cunoscute.

Managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Felix-Florin Marcu, a explicat referitor la tăblițele de lut că „una dintre teorii spune că aceasta este cea mai veche scriere, chiar înainte de scrierile din Orient”. Totuși, cercetările indică și alte perspective. „E posibil, dacă sunt originale, să provină dintr-un context mai târziu, dintr-o groapă, din situl de la Tărtăria, care vine dintr-un nivel mai tânăr, care este mai recent decât scrierea din Sumer”, a precizat Felix-Florin Marcu.

Tăblițele de la Tărtăria sunt trei artefacte arheologice neolitice descoperite în 1961 într-un mormânt din satul Tărtăria din județul Alba de către cercetătorul clujean Nicolae Vlassa, în anul 1961.

Două sunt găurite şi sunt acoperite cu semne, iar a treia foloseşte o modalitate de scris pur pictografică, respectiv reprezentarea stilizată a unui animal (capră), un simbol vegetal şi un altul neclar. Cea de formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărţite prin linii.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir