Actualitate
Atât la Vinerea cât și la Cugir, de zeci de ani, Păștenii sunt străjerii identității locale și a nestinsei legături cu Dumnezeu
Sărbătoarea Paştelui aduce pe lângă bucurii, linişte, lumină, şi tradiţii care sporesc frumuseţea acestei perioade. Săptămâna Mare, ultima săptămână a Postului Paştelui, numită şi Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioşii pentru Înviere.
Un obicei unic în Săptămâna Patimilor are loc la Vinerea şi Cugir. De mai bine de 60 de ani, localnicii de aici se pregătesc pentru a întâmpina Învierea Domnului într-un mod cu totul deosebit. Obiceiul „Păştenilor” este păstrat cu sfinţenie, fiind unul dintre cele mai cunoscute tradiţii din zona Transilvaniei, care se desfăşoară pe durata Săptămânii Mari a Postului Sfintelor Paşti.
Tradiţia “Păştenilor” a început în 1948 la iniţiativa preotului Ioan Sabău. Până la acea vreme, Paştile erau date în sat de către o familie mai înstărită, care suporta toate cheltuielile. Minte ageră şi luminată, preotul Sabău propune în acel an, ca cei care împlinesc 60 de ani să dea Paştile, făcând astfel cheltuiala mai uşor de suportat. “Acest obicei îl moştenim încă din anul 1948, dar venind prigoana comunismului peste noi, oamenii cei mai înstăriţi au fost deportaţi din sat şi a rămas o clasă mijlocie, mai mult săracă, ca după război. Atunci, părintele preot din Vinerea, Sabău Ioan, s-a gândit cum să procedeze ca să menţină tradiţia Paştelui, să facă o continuitate”, povesteşte un locuitor din Vinerea.
Ideea a fost repede îmbrăţişată de tot satul şi deşi vremurile s-au schimbat, tradiţia s-a transmis din generaţie în generaţie, iar obiceiul “Păştenilor” s-a păstrat până astăzi la Vinerea şi Cugir. Totul începe cu aproape un an înainte de sărbătoarea Învierii Domnului, când toţi cei din leatul de 60 de ani se adună de pe unde i-a dus viaţa şi se organizează. Tradiţia este atât de adânc întipărită în sufletele oamenilor, încât dacă din leat persoane nu mai sunt în viaţă, copiii acestora merg în locul lor.
Cea mai mare mândrie pentru un “Păştean” este de departe aceea de a fi gazdă. Cel ales să aibă acest rol trebuie să fie obligatoriu bărbat, om harnic, gospodar, un exemplu moral pentru comunitate şi un bun creştin. Casa gazdei este pregătită din timp pentru Paşti, ea trebuie să fie una dintre cele mai mândre din sat. De aici se vor lua Paştile şi tot aici se vor strânge toate cele necesare: ciuberele din lemn de brad tocmite la meşterii cei mai buni şi pictate cu anul evenimentului şi urarea “Hristos a Înviat!”, feţele de masă pentru împodobit ciuberele, lumânările pentru ocolit, doguri, cuţite şi linguri pentru împărţit Paştile, toate noi şi nefolosite. De prin sat sunt adunaţi desagii tradiţionali în culorile verde, roşu şi albastru, coşurile şi ştergarele de la cei care le păstreză cu sfinţenie.
Tot la casa gazdei sunt aduse pâinea, prescurile, parastasele şi colacii, toate făcute tradiţional şi coapte pe vatră, dar şi vinul.
De Florii, duminica, toţi păştenii se întâlnesc la casa gazdei cu preotul, se împodobesc ciuberele, se pun ştergarele la coşuri, se aerisesc desagii în care va fi pusă pâinea, iar lumânările de ocolit sunt legate cu verdeaţă şi tricolor. Când pregătirile sunt terminate se gustă vinul care va fi folosit la preparea Paştilor şi se stabileşte programul pentru zilele următoare.
În Săptămâna Mare, miercurea, preotul săvârşeşte o slujbă de sfeştanie la casa gazdei. Tot acum sunt sfinţite ciuberele, pâinea, parastasele şi prescurile, urmând ca acestea să fie închise până a doua zi şi nimeni nu are voie să atingă cele sfinţite până atunci.
În Joia Mare, femei şi bărbaţi îmbrăcaţi în straie populare pleacă împreună cu preoţii, cu steaguri şi prapori spre casa gazdei. Aici preoţii ţin o slujbă de mulţumire pentru strădania celor implicaţi. După slujbă, se pleacă cu pioşenie în procesiune spre biserică: bărbaţii “Păşteni” cu desagii cu pâini, iar femeile ducând, câte două, ciuberele şi coşurile cu lumânări. Femeile oferă lumânările credincioşilor care le vor folosi la ocolitul bisericii, ulterior fiind păstrate acasă şi aprinse la ceas de necaz sau vreme tare.
Ajunşi la biserică, pâinea este dusă în altar, iar ciuberele sunt aşezate în faţă, cu feţele de masă aşternute peste ele. Urmează slujba Sfintei Liturghii, la sfârşitul căreia preotul săvârşeşte şi o slujbă de parastas pentru cei din leat care au plecat prea devreme la Domnul şi nu pot fi prezenţi. La ieşirea din biserică fiecare credincios primeşte un colac, o lumânare şi un pahar cu vin. Pe toată durata postului “Păştenii” au fost prezenţi la toate slujbele ca buni creştini, s-au pregătit sufleteşte prin post şi rugăciuni, iar în Joia Mare sunt împărtăşiţi cu Sfintele Daruri.
În Vinerea Mare, Sfântul Mormânt este împodobit cu verdeaţă şi flori albe, biserica fiind pregătită pentru Denia Prohodului. Seara, bărbaţii “Păşteni” poartă praporii şi Sfântul Epitaf şi împreună cu preoţii şi toţi cei prezenţi, ocolesc, în procesiune, de trei ori, biserica. Apoi oamenii întră în biserică pe sub Sfântul Epitaf, sărută crucea şi Sfânta Evanghelie, iar cei care au ajutat, pot săruta şi Sfântul Mormânt. După Denie, se merge în cimitir şi se aprind lumânări şi candele la morminte. Biserica rămâne deschisă până sâmbătă la prânz, fiind păzită, pe rând, de câte doi bărbaţi “Păşteni”.
Sâmbăta dimineaţa credincioşii merg la biserică, sărută Sfântul Mormânt, care după prânz va fi desfăcut, doliul fiind schimbat de la negru la alb, iar biserica se pregăteşte pentru slujba de Înviere. Seara, bărbaţii se adună la biserică, primesc bicuvântarea preotului şi pregătesc Paştile.
Ritualul de pregătire al Paştilor este bine stabilit: mai întâi Păştenii îşi spală mâinile, apoi taie pâinea în cubuleţe, cu cuţite noi, pe doguri noi, apoi o pun în ciubere şi adaugă peste o parte din vin încălzit. Restul vinului, rece, este pus mai târziu. Ciuberele se împart la biserici, fiind lăsate în faţa altarelor în aşteptarea Învierii Domnului.
La Vinerea şi Cugir, Învierea are loc la ora 4 din noapte, odată cu primul cântat al cocoşilor. Preotul, cu Păştenii bărbaţi care duc Sfânta Icoană şi praporii şi împreună cu credincioşii înconjoară biserica de trei ori, în sunetul clopotelor şi bătăilor de toacă. Urmează Slujba de Înviere, preotul sfinţeşte Paştile, iar la sfârşitul slujbei, când se crapă de ziuă, Păştenii împart Sfintele Paşti tuturor credincioşilor.
Întregul ritual se va încheia în duminica de după Paşti, Duminica Tomii. Pe parcusul anului, Păştenii mai participă la Rusalii, când se iasă la câmp pentru sfinţirea holdelor, dar şi la Bobotează, la ieşirea la râu.
Un alt obicei legat de Păşteni este ca fiecare leat să lase ceva în urmă, comunităţii: o troiţă, o fântână, sfeşnice pentru biserică sau să îngrijească monumentul eroilor.
Actualitate
Cetățean italian, fost administrator al unei firme din Cugir, trimis în judecată pentru evaziune fiscală
Un cetățean italian cu domiciliul în Elveția, fost administrator al unei societăți comerciale din Cugir cu obiect de activitate în domeniul transporturilor de mărfuri, a fost trimis în judecată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba pentru o eveziune fiscală în valoare de 6.390 de lei.
Pe data de 25 septembrie 2024, un judecător de la Tribunalul Alba a admis dosarul și a constatat legalitatea sesizării instanței. Anterior, același magistrat a constatat neregularitatea rechizitoriului și a solicitat procurorilor să completeze documentul prin „indicarea împrejurărilor de loc, timp şi mod în care au fost săvârșite actele materiale reţinute” și să indice „veniturile care se presupune că au fost realizate, dar nu ar fi fost evidenţiate în contabilitate de către inculpat”.
Potrivit anchetei, „faptele inculpatului constând în aceea că în perioada 01.01.2016-14.02.2018, în calitate de administrator al S.C. Brimar Com Impex S.R.L., nu a înregistrat în contabilitatea societăţii veniturile realizate, cauzând bugetului de stat un prejudiciu total în valoare de 6.390 lei, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală (3 acte materiale, corespunzătoare situaţiilor financiare şi declaraţiilor fiscale aferente anilor 2016, 2017 şi 2018).
Anchetatorii au susținut că, pentru fiecare din cei trei ani (2016, 2017, 2018), inculpatul (Pompeo B.), în calitate de administrator al societății, nu a evidenţiat veniturile obţinute în situaţiile financiare ale societăţii şi nici nu a depus declaraţiile fiscale aferente. „Infracţiunea de evaziune fiscală constând în omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale realizate sau a veniturilor realizate, se consumă la data efectuării operaţiunilor neevidențiate obţinerii veniturilor, pentru fiecare dintre cei 3 ani în parte, având un caracter continuu în fiecare exerciţiu financiar, şi se epuizează la data încetării activităţii infracţionale, omisiunea presupunând 3 etape după întocmirea documentului justificativ (factura): neînregistrarea documentului justificativ în evidenţa contabilă a societăţii, neîntocmirea situaţiei financiare anuale şi nedepunerea declaraţiei fiscale”, se precizează în încheierea Tribunalului Alba, prin care a fost admis rechizitoriul.
Potrivit Codului Penal, bărbatul riscă pentru fapta sa închisoarea între 2 și 8 ani. Firma acesatuia a fost radiată în 2023, după derularea unei proceduri de insolvență la cererea AJFP Alba.
Actualitate
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu a oficiat slujba de târnosire a Bisericii Ortodoxe cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi” din Cugir
Înaltpreasfințitul Părinte Irineu – Arhiepiscop al Alba Iuliei, a poposit duminică, 6 octombrie 2024, în mijlocul credincioșilor din parohia Cugir VI, protopopiatul Sebeș.
Întâistătătorul Eparhiei a oficiat slujba de sfințire a bisericii cu hramul „Sfinții Trei Ierarhi” (Biserica de pe deal), în prezența unui numeros sobor de preoți și diaconi. Apoi, IPS Irineu a celebrat Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ioan și a rostit cuvântul de învățătură.
La finalul slujbei, pentru activitatea pastoral-misionară și administrativ-gospodărească desfășurată în acest locaș de cult, părintele Ioan Cândea, preot al parohiei Cugir VI începând cu data de 23 martie 2014, a fost hirotesit întru iconom-stavrofor. De asemenea, în semn de apreciere pentru sprijinul oferit la edificarea și înfrumusețarea bisericii „Sfinții Trei Ierarhi”, Adrian Teban, primarul orașului Cugir, împreună cu ostenitorii și binefăcătorii din localitate, au primit din partea Arhipăstorului Diplome de aleasă cinstire.
Biserica „Sfinții Trei Ierarhi” din Cugir a fost zidită în anul 1990, edificiul având inițial destinația de capelă funerară. Locașul nu a funcționat potrivit scopului inițial, fiind deservită slujirii liturgice, la dorința credincioșilor din cartierul „Micro 7”. În data de 29 august 1999, cu ocazia înființării parohiei Cugir VI, a fost numit ca slujitor la altarul bisericii „Sfinții Trei Ierarhi” preotul Ioan Cândea senior (trecut la cele veșnice în urmă cu 10 ani.
În anul 2007, a început procesul de extindere a locașului bisericesc devenit între timp neîncăpător.
În perioada 2012-2019, au fost efectuate numeroase lucrări de înfrumusețare și împodobire a interiorului și exteriorului bisericii. În anul 2019, a fost montat noul iconostas, realizat din lemn de tei. De asemenea, între anii 2018 și 2024, în vremea păstoririi părintelui Ioan Cândea junior, locașul de cult a fost împodobit cu o frumoasă picturiă, lucrarea fiind executată în tehnica fresco de către pictorul Cristian Popescu. În tot acest timp, biserica „Sfinții Trei Ierarhi” a fost înzestrată cu toate cele necesare cultului divin, fiind pregătită pentru sfințire.
Constantin PREDESCU
Actualitate
„Puterea de a îmbrățișa” – eveniment desfășurat la Cugir cu prilejul „Săptămânii conșientizării depresiei postpartum”
În „Săptămâna constientizării depresiei postpartum”, Directia de Asistenta Sociala (DAS) Cugir, a continuat seria de activități de promovare a sănatatii în comunitate, prin organizarea evenimentului „Puterea de a îmbrațișa” – editia I, reuniune desfășurată la „Casa Cugireană”, cu sprijinul Primăriei și care s-a adresat proaspetelor mamici din comunitate.
După cum se știe, depresia postpartum este o condiție patologică des întâlnită si de multe ori nerecunoscută și nediagnosticată, care influențează negativ viața mamei si a bebelușului. Ambii trec printr-o perioada de „adaptare” si de multe ori au nevoie de sprijin specializat.
„Din acest motiv, am invitat alaturi de noi specialisti in domeniu, carora tinerele mamici se pot adresa cu incredere. Astfel, asistentii medicali, Lavinia Drăghiță si Silvia Cândea au vorbit participantelor despre importanta alaptarii la sân a bebelusului si au venit cu exemple de buna practica in ingrijirea copilului. Doamna doctor Roxana Seișanu, medic primar obstetrică-ginecologie, a discutat aspecte legate de perioada perinatala, perioada extrem de sensibila pentru mamici, in care, uneori pot sa apara toate conditiile favorizante ale aparitiei depresiei postnatale. La rândul său, domnul doctor Ludwig Karlheinz, reputat medic pediatru al comunitatii noastre, a adus in atentia participantelor sfaturi utile despre ingrijirea nou nascutului, sfaturi care sa reprezinte un sprijin real si entru acestea si sa preintampine aparitia depresiei postpartum”, a dorit să precizeze directorul executiv al DAS Cugir, ec. Silviu Samoilescu.
Potrivit psihologului clinician, Corina Olteanu, în situatia dificila a aparitiei depresiei postpartum, psihologul reprezinta cu siguranta un mare sprijin, iar tinerele mame trebuie sa cunoasca faptul ca o consiliere psihologica tintita poate fi de mare ajutor.
O abordare de mare interes a venit din partea doamnei doctor Olimpia Candrea, reprezentant al Directiei de Sanatate Publica Alba, care a subliniat importanta unor astfel de intalniri pentru comunitate.
Mulțumind moderatorului întâlnirii, d-nei. jurist Viorica Nedel – șef serviciu SPAS, directorul Samoilescu a spus: „Ne dorim ca acest eveniment sa devina o traditie anuala si sa venim in continuare in sprijinul comunitatii noastre”.
La întâlnire a mai luat parte și medicul de familie, dr. Dima Cristian.
Constantin PREDESCU
-
Mondenacum 10 luni
MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 5 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2025, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 5 luni
Mesaje de Paste 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 5 luni
Mesaje de Paște fericit 2024. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 7 luni
MESAJE de 8 MARTIE, Ziua Femeii 2024. Felicitări, urări și SMS-uri pentru femeile din viața voastră | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 2 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 6 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 5 luni
Sfinții Constantin și Elena 2024. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro