Actualitate
Atât la Vinerea cât și la Cugir, de zeci de ani, Păștenii sunt străjerii identității locale și a nestinsei legături cu Dumnezeu
Sărbătoarea Paştelui aduce pe lângă bucurii, linişte, lumină, şi tradiţii care sporesc frumuseţea acestei perioade. Săptămâna Mare, ultima săptămână a Postului Paştelui, numită şi Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioşii pentru Înviere.
Un obicei unic în Săptămâna Patimilor are loc la Vinerea şi Cugir. De mai bine de 60 de ani, localnicii de aici se pregătesc pentru a întâmpina Învierea Domnului într-un mod cu totul deosebit. Obiceiul „Păştenilor” este păstrat cu sfinţenie, fiind unul dintre cele mai cunoscute tradiţii din zona Transilvaniei, care se desfăşoară pe durata Săptămânii Mari a Postului Sfintelor Paşti.
Tradiţia “Păştenilor” a început în 1948 la iniţiativa preotului Ioan Sabău. Până la acea vreme, Paştile erau date în sat de către o familie mai înstărită, care suporta toate cheltuielile. Minte ageră şi luminată, preotul Sabău propune în acel an, ca cei care împlinesc 60 de ani să dea Paştile, făcând astfel cheltuiala mai uşor de suportat. “Acest obicei îl moştenim încă din anul 1948, dar venind prigoana comunismului peste noi, oamenii cei mai înstăriţi au fost deportaţi din sat şi a rămas o clasă mijlocie, mai mult săracă, ca după război. Atunci, părintele preot din Vinerea, Sabău Ioan, s-a gândit cum să procedeze ca să menţină tradiţia Paştelui, să facă o continuitate”, povesteşte un locuitor din Vinerea.
Ideea a fost repede îmbrăţişată de tot satul şi deşi vremurile s-au schimbat, tradiţia s-a transmis din generaţie în generaţie, iar obiceiul “Păştenilor” s-a păstrat până astăzi la Vinerea şi Cugir. Totul începe cu aproape un an înainte de sărbătoarea Învierii Domnului, când toţi cei din leatul de 60 de ani se adună de pe unde i-a dus viaţa şi se organizează. Tradiţia este atât de adânc întipărită în sufletele oamenilor, încât dacă din leat persoane nu mai sunt în viaţă, copiii acestora merg în locul lor.
Cea mai mare mândrie pentru un “Păştean” este de departe aceea de a fi gazdă. Cel ales să aibă acest rol trebuie să fie obligatoriu bărbat, om harnic, gospodar, un exemplu moral pentru comunitate şi un bun creştin. Casa gazdei este pregătită din timp pentru Paşti, ea trebuie să fie una dintre cele mai mândre din sat. De aici se vor lua Paştile şi tot aici se vor strânge toate cele necesare: ciuberele din lemn de brad tocmite la meşterii cei mai buni şi pictate cu anul evenimentului şi urarea “Hristos a Înviat!”, feţele de masă pentru împodobit ciuberele, lumânările pentru ocolit, doguri, cuţite şi linguri pentru împărţit Paştile, toate noi şi nefolosite. De prin sat sunt adunaţi desagii tradiţionali în culorile verde, roşu şi albastru, coşurile şi ştergarele de la cei care le păstreză cu sfinţenie.
Tot la casa gazdei sunt aduse pâinea, prescurile, parastasele şi colacii, toate făcute tradiţional şi coapte pe vatră, dar şi vinul.
De Florii, duminica, toţi păştenii se întâlnesc la casa gazdei cu preotul, se împodobesc ciuberele, se pun ştergarele la coşuri, se aerisesc desagii în care va fi pusă pâinea, iar lumânările de ocolit sunt legate cu verdeaţă şi tricolor. Când pregătirile sunt terminate se gustă vinul care va fi folosit la preparea Paştilor şi se stabileşte programul pentru zilele următoare.
În Săptămâna Mare, miercurea, preotul săvârşeşte o slujbă de sfeştanie la casa gazdei. Tot acum sunt sfinţite ciuberele, pâinea, parastasele şi prescurile, urmând ca acestea să fie închise până a doua zi şi nimeni nu are voie să atingă cele sfinţite până atunci.
În Joia Mare, femei şi bărbaţi îmbrăcaţi în straie populare pleacă împreună cu preoţii, cu steaguri şi prapori spre casa gazdei. Aici preoţii ţin o slujbă de mulţumire pentru strădania celor implicaţi. După slujbă, se pleacă cu pioşenie în procesiune spre biserică: bărbaţii “Păşteni” cu desagii cu pâini, iar femeile ducând, câte două, ciuberele şi coşurile cu lumânări. Femeile oferă lumânările credincioşilor care le vor folosi la ocolitul bisericii, ulterior fiind păstrate acasă şi aprinse la ceas de necaz sau vreme tare.
Ajunşi la biserică, pâinea este dusă în altar, iar ciuberele sunt aşezate în faţă, cu feţele de masă aşternute peste ele. Urmează slujba Sfintei Liturghii, la sfârşitul căreia preotul săvârşeşte şi o slujbă de parastas pentru cei din leat care au plecat prea devreme la Domnul şi nu pot fi prezenţi. La ieşirea din biserică fiecare credincios primeşte un colac, o lumânare şi un pahar cu vin. Pe toată durata postului “Păştenii” au fost prezenţi la toate slujbele ca buni creştini, s-au pregătit sufleteşte prin post şi rugăciuni, iar în Joia Mare sunt împărtăşiţi cu Sfintele Daruri.
În Vinerea Mare, Sfântul Mormânt este împodobit cu verdeaţă şi flori albe, biserica fiind pregătită pentru Denia Prohodului. Seara, bărbaţii “Păşteni” poartă praporii şi Sfântul Epitaf şi împreună cu preoţii şi toţi cei prezenţi, ocolesc, în procesiune, de trei ori, biserica. Apoi oamenii întră în biserică pe sub Sfântul Epitaf, sărută crucea şi Sfânta Evanghelie, iar cei care au ajutat, pot săruta şi Sfântul Mormânt. După Denie, se merge în cimitir şi se aprind lumânări şi candele la morminte. Biserica rămâne deschisă până sâmbătă la prânz, fiind păzită, pe rând, de câte doi bărbaţi “Păşteni”.
Sâmbăta dimineaţa credincioşii merg la biserică, sărută Sfântul Mormânt, care după prânz va fi desfăcut, doliul fiind schimbat de la negru la alb, iar biserica se pregăteşte pentru slujba de Înviere. Seara, bărbaţii se adună la biserică, primesc bicuvântarea preotului şi pregătesc Paştile.
Ritualul de pregătire al Paştilor este bine stabilit: mai întâi Păştenii îşi spală mâinile, apoi taie pâinea în cubuleţe, cu cuţite noi, pe doguri noi, apoi o pun în ciubere şi adaugă peste o parte din vin încălzit. Restul vinului, rece, este pus mai târziu. Ciuberele se împart la biserici, fiind lăsate în faţa altarelor în aşteptarea Învierii Domnului.
La Vinerea şi Cugir, Învierea are loc la ora 4 din noapte, odată cu primul cântat al cocoşilor. Preotul, cu Păştenii bărbaţi care duc Sfânta Icoană şi praporii şi împreună cu credincioşii înconjoară biserica de trei ori, în sunetul clopotelor şi bătăilor de toacă. Urmează Slujba de Înviere, preotul sfinţeşte Paştile, iar la sfârşitul slujbei, când se crapă de ziuă, Păştenii împart Sfintele Paşti tuturor credincioşilor.
Întregul ritual se va încheia în duminica de după Paşti, Duminica Tomii. Pe parcusul anului, Păştenii mai participă la Rusalii, când se iasă la câmp pentru sfinţirea holdelor, dar şi la Bobotează, la ieşirea la râu.
Un alt obicei legat de Păşteni este ca fiecare leat să lase ceva în urmă, comunităţii: o troiţă, o fântână, sfeşnice pentru biserică sau să îngrijească monumentul eroilor.

Actualitate
Patologia venoasă, în atenţia unor specialişti din sănătate reuniți la Cugir. Noile ţinte terapeutice în boala venoasă cronică
Circa 30 de medici specialişti, de familie şi farmacişti din Cugir, au discutat ieri după amiază, despre cele mai bune soluţii de tratament în cazul patologiei venoase, o boală des întâlnită în comunitate.
Cei prezenţi au împărtăşit informaţii valoroase necesare pentru aplicarea cât mai corectă a tratamentelor şi parcurgerea procesului de reevaluare a pacientului cu această suferinţă.
Accentul a fost pus pe variantele terapeutice disponibile la ora actuală, dar, mai ales pe importanţa colaborarii dintre specialiştii din domeniul medical, deoarece protocoalele actuale de tratament pot fi applicate corect pacienţilor doar dacă aceştia sunt evaluati de specialist, la indicaţia medicului de familie şi, în final, prescripţia medicală este onorată la nivelul farmaciilor.
Masa rotundă cu tema “Inflamaţia vasculară şi difuncţia endotelială: noile ţinte terapeutice în boala venoasă cronică” a fost organizat de dr. Terezia Mureşan-Samoilescu, în colaborare cu Alfasigma.
„Mi s-a părut extrem de important această întâlnire a cadrelor medicale implicate în tratarea pacientului cu patologie venoasă şi doresc să le mulţumesc tuturor pentru deschiderea de care au dat dovadă participând efectiv la discuţii. Pe lângă tratamentul medicamentos al bolii venoase cornice, cu preparate medicamentoase care să susţină funcţia endoteliului venos şi care să transforme “insuficienţa” venoasă în sufiecienţa, funcţionalitate venoasă, există şi alte aspect la fel de importante în tratarea acestei afecţiuni şi care ţin de igiena personală, stilul de viaţă (evitarea consumului de toxice, renunţarea la fumat şi practicarea exerciţiilor fizice). Pentru binele pacientului, reţeaua de colaborare între profesioniştii din domeniul medical trebuie să fie una funcţională. Am vorbit la această întâlnire despre rezultatele tratamentului pe bază de Sulodexid, substanţă care “hrăneşte“ endoteliul venos şi care are proprietăţi antiinflamatorii foarte bune. Nu este neapărat vorba despre o noutate a tratamentului, ci, mai exact, despre nevoia colaborării corecte a specialiştilor implicaţi în diagnosticare şi tratament, pentru ca el să ajungă să fie utilizat în favoarea pacientului.” (dr. Terezia Mureşan-Samoilescu, medic chirurg chirurgie generală).
Constantin PREDESCU
Actualitate
Mai multe blocuri de pe strada George Coșbuc au rămas fără apă potabilă, în urma unei avarii la o conductă
În dimineața zilei de miercuri, 20 septembrie 2023, furnizarea apei este întreruptă în orașul Cugir pe strada George Coșbuc, fiind afectate blocurile: nr. 6, nr. 8, nr. 10, dar și două case cu nr. 2, respectiv nr. 4, din cauza unei avarii produse la o conductă.
„SC APA CTTA SA ALBA – Sucursala Cugir informează consumatorii că în data de 20.09.2023, furnizarea apei va fi întreruptă în orașul Cugir pe str. George Coșbuc, fiind afectate blocurile: nr. 6, nr. 8, nr. 10, dar și două case cu nr. 2, respectiv nr. 4, din cauza unei avarii la conducta de apă potabilă, până la remedierea acesteia.
La reluarea furnizării cu apă potabilă, este posibil să apară depășiri ale parametrului turbiditate, în acest caz rugăm clienții să utilizeze apa numai în scopuri menajere.
Eventualele perturbații și zonele în care apar acestea trebuie semnalate imediat la numărul de telefon: 0258751139, în vederea intervenției”, a transmis Apa CTTA Alba.
Actualitate
Sâmbătă, 16 septembrie 2023, la Cugir a avut loc o acțiune de ecologizare în cadrul campaniei „Let’s do it, Romania!”
În fiecare an, orașul Cugir este solidar cu eforturile depuse în întreaga lume de a curăța deșeurile de pe suprafața Pământului într-o singură zi, printr-o campanie derulată în peste 190 de țări simultan.
Astfel, sâmbătă 16 septembrie, sub sloganul Let’s do it, Romania!- Let’s do it, Cugir!, 60 de voluntari din localitate s-au mobilizat și au adunat gunoaiele aruncate de către unii cetățeni iresponsabili, din zona albiilor Râului Mare și Râului Mic, a Drumului Județean 704, între Șibot și Vinerea și din pășunea Sub vii din Vinerea. .
Voluntarii Cugirului au colectat selectiv 160 de saci cu pet-uri și alte materiale plastice, hărtie, sticle, metal, dar și deșeuri mari precum mobilier, saltele, anvelope, etc. Acestea au fost predate operatorului de salubritate SC RER Vest SA.
Acțiunea a fost organizată de Primăria Cugir și Serviciul Public de Gospodărire Locală, iar voluntarii implicați fac parte din Asociația Năsăpiște, Colegiul Național “David Prodan”, Romsilva-Ocolul Silvic Cugir precum și simpli cetățeni.
Echipamentele necesare demersului de curățenie (saci și mănuși) au venit din partea echipelor de organizare Let’s Do It, Romania!
Campania Let’s Do It, Romania! a fost organizată pentru prima dată pe 16 septembrie 2009. Patrusprezece ani mai târziu, pe 16 septembrie 2023, la nivelul întregii țări s-a dorit implicarea a 100.000 de cetățeni în ceea ce se consideră „cea mai mare mobilizare de voluntari din România, pentru a face curățenie în toată țara într-o singură zi” și pentru a crește gradul de conștientizare privind protejarea mediului înconjurător.
Constantin PREDESCU
-
Din judeţacum 5 luni
Mesaje de Paste. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 9 luni
MESAJE de Crăciun fericit! Urări și felicitări pe care le poți trimite celor dragi | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 5 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 8 luni
Cum vor sărbătorii românii Crăciunul și Anul Nou 2021. Ce spune Raed Arafat | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 5 luni
Mesaje de Paște fericit. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 7 luni
MESAJE de 8 MARTIE, Ziua Femeii. Felicitări, urări și SMS-uri pentru femeile din viața voastră | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 6 luni
MESAJE de 1 Aprilie, Ziua Păcălelilor. FARSE și PĂCĂLELI pe care le poţi transmite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 8 luni
Obiceiuri şi tradiţii de Anul Nou: Pluguşorul, Capra, umblatul cu Ursul, Sorcova. Cele mai frumoase obiceiuri din ţara noastră | cugirinfo.ro