Actualitate
Atât la Vinerea cât și la Cugir, de zeci de ani, Păștenii sunt străjerii identității locale și a nestinsei legături cu Dumnezeu
Sărbătoarea Paştelui aduce pe lângă bucurii, linişte, lumină, şi tradiţii care sporesc frumuseţea acestei perioade. Săptămâna Mare, ultima săptămână a Postului Paştelui, numită şi Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioşii pentru Înviere.
Un obicei unic în Săptămâna Patimilor are loc la Vinerea şi Cugir. De mai bine de 60 de ani, localnicii de aici se pregătesc pentru a întâmpina Învierea Domnului într-un mod cu totul deosebit. Obiceiul „Păştenilor” este păstrat cu sfinţenie, fiind unul dintre cele mai cunoscute tradiţii din zona Transilvaniei, care se desfăşoară pe durata Săptămânii Mari a Postului Sfintelor Paşti.
Tradiţia “Păştenilor” a început în 1948 la iniţiativa preotului Ioan Sabău. Până la acea vreme, Paştile erau date în sat de către o familie mai înstărită, care suporta toate cheltuielile. Minte ageră şi luminată, preotul Sabău propune în acel an, ca cei care împlinesc 60 de ani să dea Paştile, făcând astfel cheltuiala mai uşor de suportat. “Acest obicei îl moştenim încă din anul 1948, dar venind prigoana comunismului peste noi, oamenii cei mai înstăriţi au fost deportaţi din sat şi a rămas o clasă mijlocie, mai mult săracă, ca după război. Atunci, părintele preot din Vinerea, Sabău Ioan, s-a gândit cum să procedeze ca să menţină tradiţia Paştelui, să facă o continuitate”, povesteşte un locuitor din Vinerea.
Ideea a fost repede îmbrăţişată de tot satul şi deşi vremurile s-au schimbat, tradiţia s-a transmis din generaţie în generaţie, iar obiceiul “Păştenilor” s-a păstrat până astăzi la Vinerea şi Cugir. Totul începe cu aproape un an înainte de sărbătoarea Învierii Domnului, când toţi cei din leatul de 60 de ani se adună de pe unde i-a dus viaţa şi se organizează. Tradiţia este atât de adânc întipărită în sufletele oamenilor, încât dacă din leat persoane nu mai sunt în viaţă, copiii acestora merg în locul lor.
Cea mai mare mândrie pentru un “Păştean” este de departe aceea de a fi gazdă. Cel ales să aibă acest rol trebuie să fie obligatoriu bărbat, om harnic, gospodar, un exemplu moral pentru comunitate şi un bun creştin. Casa gazdei este pregătită din timp pentru Paşti, ea trebuie să fie una dintre cele mai mândre din sat. De aici se vor lua Paştile şi tot aici se vor strânge toate cele necesare: ciuberele din lemn de brad tocmite la meşterii cei mai buni şi pictate cu anul evenimentului şi urarea “Hristos a Înviat!”, feţele de masă pentru împodobit ciuberele, lumânările pentru ocolit, doguri, cuţite şi linguri pentru împărţit Paştile, toate noi şi nefolosite. De prin sat sunt adunaţi desagii tradiţionali în culorile verde, roşu şi albastru, coşurile şi ştergarele de la cei care le păstreză cu sfinţenie.
Tot la casa gazdei sunt aduse pâinea, prescurile, parastasele şi colacii, toate făcute tradiţional şi coapte pe vatră, dar şi vinul.
De Florii, duminica, toţi păştenii se întâlnesc la casa gazdei cu preotul, se împodobesc ciuberele, se pun ştergarele la coşuri, se aerisesc desagii în care va fi pusă pâinea, iar lumânările de ocolit sunt legate cu verdeaţă şi tricolor. Când pregătirile sunt terminate se gustă vinul care va fi folosit la preparea Paştilor şi se stabileşte programul pentru zilele următoare.
În Săptămâna Mare, miercurea, preotul săvârşeşte o slujbă de sfeştanie la casa gazdei. Tot acum sunt sfinţite ciuberele, pâinea, parastasele şi prescurile, urmând ca acestea să fie închise până a doua zi şi nimeni nu are voie să atingă cele sfinţite până atunci.
În Joia Mare, femei şi bărbaţi îmbrăcaţi în straie populare pleacă împreună cu preoţii, cu steaguri şi prapori spre casa gazdei. Aici preoţii ţin o slujbă de mulţumire pentru strădania celor implicaţi. După slujbă, se pleacă cu pioşenie în procesiune spre biserică: bărbaţii “Păşteni” cu desagii cu pâini, iar femeile ducând, câte două, ciuberele şi coşurile cu lumânări. Femeile oferă lumânările credincioşilor care le vor folosi la ocolitul bisericii, ulterior fiind păstrate acasă şi aprinse la ceas de necaz sau vreme tare.
Ajunşi la biserică, pâinea este dusă în altar, iar ciuberele sunt aşezate în faţă, cu feţele de masă aşternute peste ele. Urmează slujba Sfintei Liturghii, la sfârşitul căreia preotul săvârşeşte şi o slujbă de parastas pentru cei din leat care au plecat prea devreme la Domnul şi nu pot fi prezenţi. La ieşirea din biserică fiecare credincios primeşte un colac, o lumânare şi un pahar cu vin. Pe toată durata postului “Păştenii” au fost prezenţi la toate slujbele ca buni creştini, s-au pregătit sufleteşte prin post şi rugăciuni, iar în Joia Mare sunt împărtăşiţi cu Sfintele Daruri.
În Vinerea Mare, Sfântul Mormânt este împodobit cu verdeaţă şi flori albe, biserica fiind pregătită pentru Denia Prohodului. Seara, bărbaţii “Păşteni” poartă praporii şi Sfântul Epitaf şi împreună cu preoţii şi toţi cei prezenţi, ocolesc, în procesiune, de trei ori, biserica. Apoi oamenii întră în biserică pe sub Sfântul Epitaf, sărută crucea şi Sfânta Evanghelie, iar cei care au ajutat, pot săruta şi Sfântul Mormânt. După Denie, se merge în cimitir şi se aprind lumânări şi candele la morminte. Biserica rămâne deschisă până sâmbătă la prânz, fiind păzită, pe rând, de câte doi bărbaţi “Păşteni”.
Sâmbăta dimineaţa credincioşii merg la biserică, sărută Sfântul Mormânt, care după prânz va fi desfăcut, doliul fiind schimbat de la negru la alb, iar biserica se pregăteşte pentru slujba de Înviere. Seara, bărbaţii se adună la biserică, primesc bicuvântarea preotului şi pregătesc Paştile.
Ritualul de pregătire al Paştilor este bine stabilit: mai întâi Păştenii îşi spală mâinile, apoi taie pâinea în cubuleţe, cu cuţite noi, pe doguri noi, apoi o pun în ciubere şi adaugă peste o parte din vin încălzit. Restul vinului, rece, este pus mai târziu. Ciuberele se împart la biserici, fiind lăsate în faţa altarelor în aşteptarea Învierii Domnului.
La Vinerea şi Cugir, Învierea are loc la ora 4 din noapte, odată cu primul cântat al cocoşilor. Preotul, cu Păştenii bărbaţi care duc Sfânta Icoană şi praporii şi împreună cu credincioşii înconjoară biserica de trei ori, în sunetul clopotelor şi bătăilor de toacă. Urmează Slujba de Înviere, preotul sfinţeşte Paştile, iar la sfârşitul slujbei, când se crapă de ziuă, Păştenii împart Sfintele Paşti tuturor credincioşilor.
Întregul ritual se va încheia în duminica de după Paşti, Duminica Tomii. Pe parcusul anului, Păştenii mai participă la Rusalii, când se iasă la câmp pentru sfinţirea holdelor, dar şi la Bobotează, la ieşirea la râu.
Un alt obicei legat de Păşteni este ca fiecare leat să lase ceva în urmă, comunităţii: o troiţă, o fântână, sfeşnice pentru biserică sau să îngrijească monumentul eroilor.

Actualitate
Sute de credincioși au participat duminică, 8 iunie 2025, la slujba de Rusalii oficiată la Catedrala „Adormirea Maicii Domnului”, din orașul Cugir
Duminică, 8 iunie 2025, sute de credincioși au participat la slujba de Rusalii, la Catedrala din Cugir. S-au rugat pentru sfintirea tarinilor, a spicelor de grau si a apei.
Creștinii ortodocși și cei greco-catolici sărbătoresc astăzi Sărbătoarea Rusaliilor, care reprezintă Pogorârea Duhului Sfânt peste Sfinții Apostoli adunați în foișorul din Ierusalim. Este praznuita la 50 de zile de la Invierea Domnului. Sfântul Duh le-a dăruit Sfințiilor Apostoli, le-a dăruit capacitatea de a-și răspândi învățăturile în toate limbile pământului.
La Catedrala Ortodoxă din orașul Cugir a fost sărbătoare, sute de credincioși au participat la slujba Sfântei Liturghii a Sfântului Ioan Gură de Aur.
După taina Sfantei Liturghii, pe esplanada din fața lăcașului de cult, preoții au rostit rugăciuni pentru sfințirea țaranilor (holdelor), a spicelor de grâu și a apelor. La finalul slujbei, credincioșii au luat acasă spice de grâu și apă sfințită, cu care își vor binecuvanta casele.
De altfel, în Duminica Rusaliilor se obișnuiește să fie aduse spice de grâu, amintind de vremea secerișului. Spicele de grau simbolizeaza și „limbile de foc ale Sfântului Duh care s-a pogorât peste Sfinții Apostoli”.
Sorin GIURCA
Actualitate
Comunitățile din orașul Cugir și localitatea Vinerea s-au unit pentru a celebra cu evlavie și bucurie sărbătoarea Rusaliilor
La finalul acestei săptămâni, comunitățile din orașul Cugir și localitatea Vinerea s-au unit pentru a celebra cu evlavie și bucurie sărbătoarea Rusaliilor, una dintre cele mai importante sărbători ale Bisericii Ortodoxe Române.
Rusaliile sunt sărbătorite la 50 de zile după Paște. Cu rădăcini adânci în spiritualitatea românească, această sărbătoare marchează Pogorârea Sfântului Duh și este însoțită de obiceiuri menite să protejeze gospodăriile și sufletele oamenilor.
Un moment cu profundă încărcătură simbolică a fost sfințirea spicelor de grâu, oficiată de preoți în cadrul slujbei. Acest gest ritualic exprimă recunoștința față de roadele pământului și binecuvântarea muncii câmpului, având o semnificație aparte pentru comunitățile care își păstrează legătura cu natura și agricultura. Grâul ca simbol al vieții, al renașterii și al belșugului, este adus înaintea altarului ca ofrandă și este binecuvântat de preoți. În tradiția ortodoxă, grâul este strâns legat de taina Euharistiei – el devine pâine, trup dăruit. Grâul sfințit a fost apoi împărțit credincioșilor, ca simbol al belșugului și al protecției divine.
Evenimentul s-a bucurat de o participare numeroasă, semn că aceste tradiții continuă să unească generații și să întărească spiritul comunitar.
Actualitate
Bărbat de 71 de ani cercetat de polițiștii din Cugir sub aspectul săvârșirii infracțiunii de braconaj cinegetic
Sâmbătă, 31 mai 2025, în jurul orei 21.50, polițiștii din Cugir au fost sesizați cu privire la faptul că mai multe persoane desfășoară activități de braconaj, pe raza orașului.
Polițiștii s-au deplasat în zona indicată de către apelant și au oprit, pentru control, un autoturism condus de un bărbat de 46 de ani, din Cugir, în care se mai aflau trei bărbați.
În urma controlului autoturismului, polițiștii au identificat o armă de vânătoare, un încărcător în care se aflau două cartușe și doi saci în care se aflau un căprior și un ied împușcați.
Din verificările efectuate de polițiști, a reieșit că, unul dintre cei trei bărbați, în vârstă de 71 de ani, în timp ce se afla la o partidă de vânătoare organizată, ar fi tras două focuri de armă împușcând un căprior, pentru care deținea autorizație de vânătoare și un ied, pentru care nu avea autorizația necesară.
Polițiștii au ridicat arma de vânătoare, au indisponibilizat bunurile folosite și provenite din săvârșirea infracțiunii și au întocmit dosar penal, pentru săvârșirea infracțiunii de braconaj cinegetic.
-
Mondenacum 10 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 2 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 2 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Administraţieacum 9 luni
Premiu simbolic oferit de Primărie unor societăți comerciale din Cugir, cu prilejul aniversării a 225 de ani de tradiție industrială a orașului
-
Mondenacum 3 săptămâni
Sfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Sportacum 6 luni
Triumf pentru șahiștii de la Metalurgistul Cugir, la „Cupa de Iarnă” desfășurată la Sibiu
-
Din judeţacum 2 luni
Când sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Sportacum 8 luni
„Roș-albaștrii” – remiză externă, după un meci nebun: ACS Mediaș – Metalurgistul Cugir 2-2 (0-0)