Interviu cu ing. Adrian Ovidiu Teban – primarul orașului Cugir

– Domnule primar, Adrian Teban, ne aflăm în ultima lună din 2023. Cum vi se pare comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut?

Anul 2023 a fost intr-adevar unul dificil, în primul rând din perspectiva închiderii proiectelor de pe bugetul financiar 2014 – 2020, fiind ultimul an în care toate aceste proiecte au trebuit să fie finalizate. Sper ca până la sfârștiul anului 2023/începutul anului viitor, să închidem toate aceste proiecte și să vedem că oarecum am trecut cu bine peste o perioadă foarte dificilă, in principal datorită numărului mare de proiecte, a cofinanțărilor și a ajustărilor datorate creșterii prețului la materialele de construcții. Toate aceste lucruri s-au adunat într-un singur an, într-o perioadă complicată, pe care sperăm să o depășim.

– Aveți proiecte care se apropie de finalizare sau au fost finalizate. Cum stați cu finantarea acestora?

În Programul Operaționl Regional sunt 11 proiecte, iar din acestea avem un număr de 4 proiecte finalizate, alte 4 proiecte care se vor etapiza (sunt finalizate în proporție de 85%).

Partea care rămâne de finalizat va fi trecută pe bugetul 2021 – 2027, deoarece este o ordonanță dată de   Guvern prin care se precizează cum pot fi etapizate sau fazate aceste proiecte, astfel încât ele să nu piardă finanțarea.

Datorită acestor aspecte, ele vor rămâne ca priorități și în următorul exercițiu financiar, fiind vorba în primul rând despre lucrări care se desfășoară la școli, la liceu și grădinițe. Astfel, patru proiecte vor fi fazate și trei proiecte vor fi nefinalizate, în sensul că, ele sunt terminate în proporție de 95%, dar sunt chestiuni pe cheltuieli neeligibile, care trebuie finalizate până la jumătatea anului viitor. Vorbim despre proiectul de mobilitate, care este finalizat în proporție de 95%, mai rămâne doar să montăm standurile pentru bicicletele electrice, iar acest lucru s-a întârziat din cauza contestației pe care am avut-o la bicicletele electrice.

Vorbim apoi despre proiectul de la Grădinița ,,Singidava”, unde constructorul pe  care l-am avut acolo a finalizat 50% din lucrări, iar 50% din ele au rămas nefinalizate. Investiția va fi preluată de firma care a fost în licitație cosusținător și sperăm ca în primăvara anului viitor să închidem și acest proiect.

Mai avem proiectul care se referă la iluminatul public, unde sigur că partea ce ține de materiale este deja în șantier, însă va trebui să vedem dacă până la finalul anului antreprenorul va putea să închidă și acest proiect sau vom avea o parte din lucrări neeligibile și pe anul viitor.

 – Se știe că unele din investițiile Cugirului sunt finanțate din fonduri europene. Ne puteți exemplifica câteva dintre proiectele actuale câștigate prin PNRR? Care au fost prioritățile?

 Orașul Cugir a câștigat finanțare pentru mai multe proiecte din fonduri europene nerambursabile prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Concret, Primăria Cugir a reușit să obțină bani prin PNRR pentru finanțarea mai multor investiții prin PNRR precum: Reabilitare clădire cămin Ion D.Lăzărescu Cugir, Reabilitare sală de gimnastică a Colegiului Național ”David Prodan”, Reabilitare și creștere eficiență energetică a clădirilor din campusul Cantina colegiului ”David Prodan” Cugir ( corpul C5 (funcțiunea de atelier școală), corpul C6 (funcțiunea cămin elevi) și corpul C7 (funcțiunea de Cantina). Aceste proiecte trebuie să fie finalizate până în anul 2026.

 – Am văzut că sunt primari care susțin că nu se luptă pentru fonduri europene întrucât nu se descurcă cu cofinantarea. Dumneavoastră cum ați reușit?

Ne-am descurcat foarte greu. Sigur că este mai comod să apelezi la Guvern, să ceri bani, însă acest lucru nu vine întotdeauna cu succes.România a avut o mare oportunitate cu fondurile europene, însă toate acestea au venit și cu provocări, iar din pacăte, anumite lucruri nu au mers așa cum ne doream, fapt pentru care, din cauza unor probleme tehnice, plătițile pe aceste proiecte au întârziat foarte mult, lucru ce ne-a creat foarte mari probleme, pentru că altfel puteam închide toate proiectele la finalul anului.

Datorită creșterii perioadei de rambursare a cheltuielilor s-au întârziat foarte mult lucrurile și, din păcate, sunt foarte multe primării care nu vor reuși să își finalizeze proiectele. Din punctul meu de vedere, este o problemă pentru România, dar asta depinde de capacitatea adminstrativă a fiecărei primării și în principal  de resursele umane de care dispun. O problemă aș vedea-o în faptul că  adminsitrația din România este foarte fragmentată, sunt multe proiecte, proiecte mai mici fragmentate neintegrate. Din punctul acesta de vedere, uitându-ne cu atenție, vedem că aceea reformă administrativă teritorială pe care România a întârziat să o realizeze și tot a evitat să o facă datorită costurilor politice electrorale, ne creează mari probleme, iar acestea vor fi din ce în ce mai mari, pentru că toate condițiile pe care Comisia Europeană le face în principal privind ghidurile de finantare, respectiv se gândește la orașe cu populație de peste 50.000 de locuitori. Noi, în Asociația Orașelor din România, nu avem nici un oraș peste această populație, iar asta înseamnă că  acea reformă administrativă nu mai este o chestiune opțională, ci o chestiune care trebuie realizata dacă vrem să fim cu adevărat competitivi și să putem ajunge într-adevăr sa  ne dezvoltam similar cu celelalte orașe din Europa. In caz contrar vom rămâne la stadiul de zone rurale, cu potențial de dezvoltare, dar cu siguranță vom pierde șansa de a dezvolta aceste centre urbane cu potențial de dezvoltare.

 – Care sunt proiectele orasului Cugir pentru anul 2024?

Nu avem extrem de multe opțiuni noi, deoarece trebuie duse la bun sfârțit proiectele pe care deja le avem în derulare. V-am mentionat anterior proiectele pentru cele 2 licee, mai avem insa proiectul de reabilitare a cladirii primăriei prin PNRR prin eficiența energetică.

Important de menționat aici este proiectul privind un Parc Fotovoltaic, prin care ne propunem să reducem cheltuielile cu energia la nivelul orașului Cugir, fie ca vorbim despre școli, spital, iluminat public, clădiri publice etc.

Acestea sunt prioritățile pe care ne focalizăm în anul urmator.

 – În unele declarații, vorbeați de creșterile de prețuri, generate de criza mondială și de războiul din Ucraina. Care dintre proiectele derulate în Cugir sunt afectate de acest fenomen?

Toate cele 11 proiecte sunt afectate: mobilitate, Axa 13 Singidava si Iosif Pervain atât pe partea de școli cât și pe partea de străzi, Școala Gimnazială nr. 3, Gradinița Singidava, Ambulatoriul, I.D. Lăzărescu, Grădinița Iosif Pervain, cantina, iluminatul public si parțial Pediatria. Spun mai putin Pediatria deoarece aceasta a fost finalizată la sfârșitul anului trecut și a fost mai puțin afectată.

– Pe lângă programele  PNRR și Anghel Saligny, ce alte investiții vor fi făcute în Cugir?

 Mai avem un program despre care am vorbit foarte puțin până acum, care va fi derulat prin Anghel Saligny, respectiv extinderea rețelei de gaz, care se află in faza de întocmire a studiului de fezabilitate. Este vorba despre 22 de străzi care nu au gaz sau este necesară extinderea rețelelor existente pentru a le avea rezolvate în viitor.

Mai lucrăm la proiectele pentru viitoarele POR-uri. Ne dorim sa dezvoltăm infrastructura rutieră printr-un drum care sa lege Cindeniul de Vinerea dar și dezvoltarea părții de entertainment – ocupare a timpului liber – prin creearea unui parc de agrement între Vinerea și Cugir dar si un parc de aventură în zona Poienii cu Goruni. Sunt proiecte la care se lucrează acum, iar în viitor probabil vor prinde mai mult contur.

 – Cum credeți că va arăta orașul Cugir când veți ajunge la finalul actualului mandat de primar, în 2024?

Consider ca acest aspect poate fi observat cu ușurință de catre toata lumea, deoarece orașul Cugir deja si-a schimbat fața. Sigur că mai avem multe de făcut, însa consider că privind infrastructura rutieră, schimbarea este mai mult decât evidentă, referindu-ne la mobilitate. Aparent aceasta este foarte comună, însă va oferi posibilitatea pentru cetățeni de a se deplasa mult mai rapid, în siguranță și în condiții mai bune. Ne-am dorit să respectăm strategia de 15 minute, respectiv fie că vorbim de acces pe transport public sau micro – mobilitate pe bicicletă sau trotinetă, să putem traversa orașul în maximum 15 minute.

– Știu că din bugetul local derulați un program multianual de investiții în infrastructura rutieră a orașului. Ce se va întâmpla în 2024?

Cel mai important proiect pentru 2024 trebuie sa fie accesul la Zona Șureanu. Din pacate, Romsilva (cei care detin drumul) arată încă o reticență destul de mare în a transfera către noi drumul care face legatura între orașul Cugir,  de pe Râul Mare pana la zona de schi Șureanu.

Din ceea ce ține de noi, am realizat absolut toate demersurile necesare în acest sens, dar sperăm să avem și susținerea politică la nivelul PNL Alba pentru clarificarea juridică a acestui drum. Așa cum s-a rezolvat problema drumului de la Șugag înspre Oașa, sper să se rezolve și problema drumului Raul Mare-Șureanu, în aceleași condiții.

Doar asa putem dezvolta orasul si din punct de vedere turistic, cu atat mai mult acum, cand orasul a fost deja declarat zona turistica de interes local.

– În afară de sănătate și învățământ, asistența socială, am văzut că se află printre priorități. Unde se va situa turismul și sportul?

Pe partea de asistență socială, consider ca orașul deja stă foarte bine, având deja multe servicii pe care le oferim în acest sens. Mai degrabă trebuie lucrat pe îmbunătățirea calității serviciilor.

În ceea ce priveste opțiunile pentru sport, pentru a dezvolta în continuare această ramură, va trebui clarificată situația juridica a stadionului nou, deoarece noi îl avem doar in administrare de la Uzina Mecanică, dar atat timp cat este doar in administrare, nu se pot face investii importante, ci doar de administrare. Sper ca la un moment dat sa gasim intelegere si la Ministerul Economiei si pentru transferarea stadionului.

– Există discuții despre un viitor Muzeu al istoriei tehnicii cugirene. Ce ne puteți spune?

Deja am depasit pragul discutiilor, in sensul ca deja avem si o hotarare a CL Cugir si avizul Ministerului Culturii prin care a fost infiintat acel muzeu conform dispozitiilor legale. Deja sunt 2 angajati care se ocupa de pregatirea acestui muzeu. Insa, momentan functioneaza intr-un spatiu nepotrivit, temporar, dar se cauta deja un unul propice pentru dezvoltarea muzeului istoriei tehnicii orasului Cugir.

– Cum va arăta bugetul local pe 2024?

 Foarte greu de raspuns la aceasta intrebare acum, atat timp cat nu avem aprobat bugetul national. Din pacate, dupa cum putem observa din experienta din ultimii ani, bugetul national s-a inchis pe bugetele locale, iar asta o spun cu regret, pentru ca daca vrem sa fim predictibili si sa avem dezvoltare locala, acest lucru trebuie sa se incheie la un moment dat. Este greu sa ne realizam o strategie daca se mentine aceasta situatie. Daca ne uitam la ultimii 3 ani, alocarile bugetare de la nivel national spre cel local a scazaut, de la  840 la 810 lei pe locuitor, ceea ce in conditiile actuale, spune foarte mult despre interesul administratiei centrale fata de cele locale.

– Ce le-ati spune celor care au plecat din Cugir, dar acum, au un motiv sa revină acasă?

 Asta chiar mi-ar aduce o mare bucurie, sa avem cugireni sa se intoarca acasa. Cei care considera ca au acumulat suficient de mult in zonele unde au activat, sa revina acasa. Indemnul meu pentru ei, este ca ei sa ne spuna ce am putea face noi pentru ei, pentru a fi mai atractivi incat sa se intoarca acasa. Aceasta ar fi cea mai mare realizare pentru noi, sa se intoarca acasa si sa aduca odata cu ei experienta acumulata in anii petrecuti afara. Oportunitatea noastra de a munci si a studia oriunde, ne ajuta sa ne putem dezvolta pe plan personal, insa ne-ar ajuta extrem de mult si ca oras prin faptul ca unii dintre ei sa se intoarca acasa.

– Sunteti presedintele AOR. Cât va implicati în această funcție?

 Din cei 3 ani de cand am preluat presedintia AOR, aduc la cunostinta decidentilor nationali si europeni, problemele cu care se confrunta orasele mici si mijlocii. In acest sens, avem nevoie de o strategie foarte clara. La fel cum la nivel economic avem spre exemplu IMMuri si nu putem investi doar in corporatii mari, ci si in clasa de mijloc foarte bine definita si bine sustinuta. La fel si la nivel administrativ, pe langa marile orase sau metropole, avem nevoie de o strategie prin care aceste orase mici si mijlocii sa devina centre de dezvoltare locala care sa coaguleze in jurul lor viata economica, sociala, culturala inclusiv a spatiului rural din jurul lor.

– Ce inseamna ptru dumneavoastră sa fi cetățean european?

Este o perioada foarte importanta, deoarece vom avea alegeri europene anul viitor, iar eu sper ca oamenii sa vada schimbarile si nivelul de trai. In 2007 cand Romania a devenit membra a UE, trebuie sa observam cum aveam calitatea vietii atunci si cum o avem acum. Sigur ca sunt diferente, insa este important sa vedem beneficiile generale pe care le are Romania ca membra a UE.

Sigur ca este importanta si rezolvarea problemei Schengen, ca romanii sa circule total liberi ca si celelalte natiuni ale UE, dar importanta proiectului european este colosala, deoarece a generat cresterea calitatii vietii la majoritatea cetatenilor ei. Spun asta deoarece in prezent sunt tot felul de semnale date de catre partide extremiste si  nu trebuie sa plecam de la ideea ca un bun castigat ramane castigat permanent, daca nu ne luptam ca el sa ramana un bun castigat. Cu alte cuvinte, sa fim foarte atenti la viitoarele alegeri, la ce oferte vom avea, deoarece am vazut ce au patit englezii taindu-si singuri craca de sub picioare, iar acest lucru nu trebuie sa il vedem si in alte parti, fie ca vorbim despre Romania sau despre alte state membre ale UE.

– Dacă aveți un mesaj pentru cetatenii Cugirului.

Le urez sarbatori fercite si sa fie alaturi de cei dragi. Ma gandesc insa si la cugirenii plecati, sa le lansez o provocare, ca atunci cand vin la Cugir, din cand in cand, sa incerce un dialog cu administratia locala, pentru ca noi sa intelegem mai bine ce ar trebui sa facem ca ei sa se intoarca acasa. Avem nevoie de experienta lor dobandita in anii petrecuti in strainatate. Avem nevoie de un parteneriat clar cu mediul economic din Cugir, cu atat mai mult acum cand ne dorim dezvoltarea turistica a localitatii, prin care sa ii implicam mai mult. Cred ca se poate face mai mult in acest sens.

A consemnat,
Constantin PREDESCU