Rămâi conectat

Actualitate

10 noi cazuri de COVID-19 raportate astăzi, 3 august 2022, în orașul Cugir și comuna Șibot

cugirinfo.ro

Publicat

în

Astăzi, 3 august 2022, în județ s-au înregistrat 169 cazuri noi de infectare cu SARS-COV-2, potrivit informațiilor furnizate de către DSP Alba.

Dintre aceste cazuri, 9 au fost atribuite orașului Cugir (6 cazuri noi și 3 reinfectări) și 1 comunei Șibot.

Localitățile din care provin cazurile de COVID-19 confirmate astăzi, 3 august 2022, în județul Alba:

AIUD – 15 cazuri

ALBA IULIA – 57 cazuri

BLAJ – 21 cazuri

CUGIR – 6 cazuri

OCNA MUREȘ – 2 cazuri

SEBEȘ – 15 cazuri

TEIUȘ – 1 caz

ZLATNA – 1 caz

BISTRA – 1 caz

BUCERDEA GRÂNOASĂ – 2 cazuri

CRACIUNELU DE JOS – 1 caz

CRICĂU – 1 caz

GALDA DE JOS – 2 cazuri

MIRĂSLĂU – 1 caz

MOGOȘ – 1 caz

RĂDEȘTI – 1 caz

SÂNCEL – 1 caz

SÂNTIMBRU – 1 caz

SĂSCIORI – 1 caz

ȘIBOT – 1 caz

ȘONA – 2 cazuri

STREMȚ – 1 caz

VADUL MOȚILOR – 1 caz

VINȚU DE JOS – 1 caz

• Cazuri de reinfectare:

AIUD – 3 cazuri

ALBA IULIA – 11 cazuri

BLAJ – 5 cazuri

CÂMPENI – 1 caz

CUGIR – 3 cazuri

SEBEȘ – 4 cazuri

ZLATNA – 1 caz

BUCIUM – 1 caz

ROȘIA DE SECAȘ – 1 caz

VALEA LUNGĂ – 2 cazuri

Luni, în județul Alba au fost prelucrate în total 420 teste, 104 PCR, 316 teste rapide. Numărul total de teste efectuate până în prezent în județ a ajuns la 481.870 mai exact, 361.118 de teste PCR și 120.752 de teste rapide.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

Se împlinesc 119 ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Șibot – Cugir

cugirinfo.ro

Publicat

în

Calea ferată de pe cursul mijlociu al Mureșului, a fost construită de Societatea Căilor Ferate Locale Șibot–Cugir, societate cu capital privat, între anii 1905 – 1906.

Linia este simplă, avea o lungime de 13 kilometri, fiind una electrificată. Linia a fost folosită decenii întregi pentru industria din orașul de la „poalele Drăganei, și pentru transportul de călători. Linia este racordată în stația Șibot din linia principală Alba Iulia – Arad.

De la înființare și până în 1919, calea ferată a fost exploatată de MAV ( Căile Ferate de Stat Maghiare), conform condițiilor din actul de concesiune.

După Marea Unire de la 1918, linia de cale ferată Șibot – Cugir intră în exploatarea Căilor Ferate Române (CFR), linie particulară. În 1926, statul român răscumpără toate acțiunile Societății, rămânând în fapt proprietarul unic al căii ferate.

Astăzi, din păcate, linia CFR 206 este închisă circulației, deși în vremurile bune, pe această linie de cale ferată circula cel mai lung tren „Cugireana”.

În anii 80, „Cugireana” transporta zilnic între 7.000 (atâtea abonamente existau pentru acest tren în anii 1986-1989, reiese din registrele CFR) și 10.000 de navetiști, muncitori din Teiuș, Alba Iulia, Blaj, Aiud și Ocna Mureș, toți angajați la Uzina Mecanică din Cugir, unde munceau atunci peste 18.000 de oameni.

Devenise cel mai lung tren din Europa, cu 18 vagoane etajate și necesitatea „fracționării” la intrarea în gară, pentru că dintr-o bucată nu încăpea și atunci, trebuia „rupt” în două.

Pe lângă „Cugireana”, pe linia de cale ferată Șibot-Cugir, mai circulau alte două trenuri de călători: „Clujana” (Cugir–Cluj-Napoca și retur) și „Sibiana” (Sibiu–Cugir retur).

În anul 1980 erau șapte trenuri pe zi între Șibot și Cugir și călătoria dura 20 de minute, iar în 1989 erau 8 trenuri pe sens. În 1998 erau șase trenuri pe sens, iar în 2005, doar patru trenuri și drumul dura 26-28 de minute. În 2010 erau șase trenuri.

În Mersul Trenurilor publicat la final de 2014, linia 206 figura pe traseul Alba Iulia – Șibot – Cugir, 5 trenuri pe sens, 37 km, o oră. În martie 2015, Regiotrans anunța că se retrage de pe linia 206, iar la final de an 2015 CFR Călători anunța că introduce patru trenuri pe zi. La 1 martie 2018 CFR a renunțat la cele patru curse între Teiuș și Cugir.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Sute de cugireni au participat la Slujba Deniei Prohodului, oficiată la Catedrala „Adormirii Maicii Domnului”

cugirinfo.ro

Publicat

în

Sute de credincioși au participat vineri seară, la slujba Deniei Prohodului Domnului, oficiată la Catedrala Ortodoxă „Adormirii Maicii Domnului”, din Cugir.

Încă de la ora 18.00, credincioșii s–au adunat cu mic cu mare la slujba de înmormântare a Mântuitorului Hristos, având de îndurat vremea mohorâtă de afară, cu o ploaie măruntă și deasă. Aici aceștia au aprins lumânări și au cântat, alături de preoți, Prohodul Domnului.

La finalul slujbei, preoții împreună cu credincioșii prezenți la slujbă, cu lumânări în mână au mers în procesiune cu Sfântul Epitaf (o bucată de pânză zugrăvită cu scena punerii în mormânt a Mântuitorului), și au înconjurat de trei ori lăcașul de cult.

Procesiunea simbolizează cortegiul funerar care l-a purtat pe Iisus Hristos, de la locul unde a fost răstignit pe muntele Golgota, până la mormânt. Ultima oprire se face în fața ușii bisericii, unde soborul de preoți a oficiat o scurtă slujbă. Apoi preotul trece primul pe sub Sfântul Epitaf, urmat apoi de credincioșii care au participat la Slujba Prohodului. Trecerea pe sub Sfântul Epitaf simbolizează trupul coborât de pe cruce al Mântuitorului, pentru a învia împreună cu El. După terminarea procesiunii, Sfântul Epitaf este dus în Altarul Bisericii, fiind așezat pe Sfânta Masă din Altar. Aici va rămâne în toată perioada pascală, până în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului, când este aşezat la locul său în biserică. Vinerea Mare sau Vinerea Neagră, este ultima zi din Săptămâna Patimilor, este ziua care a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos.

Prohodul Domnului este o alcătuire de slujbă în trei stări, cu o melodie frumoasă, cântată și de credincioși, pe care se cântă textele rânduite de Sfânta Biserică, texte numite Prohodul Domnului, ce se încadrează la slujba Utreniei din Sâmbăta Mare, din Sâmbăta Sfintelor Pătimiri și care se oficiază, de fapt, vineri seara.

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a murit pe cruce după firea omenească, iar Prohodul Domnului este un fel de slujbă de înmormântare, în care se pomenește importanța morții Mântuitorului, care s-a făcut pentru oameni și pentru mântuirea lor.

Alcătuirea Prohodului este atribuită imnografului bizantin Iosif Studitul. În țara noastră, această slujbă a fost tipărită pentru prima oară la Buzău, în anul 1836.

Slujbele dedicate Învierii Domului, vor avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu începere de la ora 12:00.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Program special de circulație al autobuzelor, în perioada 18-21 aprilie 2025, pe raza orașului Cugir

cugirinfo.ro

Publicat

în

Primăria orașului Cugir a făcut public programul special de circulație al autobuzelor, pe durata Sărbătorilor Pascale 2025.

Programul de circulație al acestora este următorul:

• Vineri 18 aprilie 2025:

CUGIR INTERIOR:
Plecare LIDL: 8:00; 9:00; 10:00; 11:00; 12:00; 13:00.
Plecare Rîul Mic: 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30.

CUGIR – VINEREA:

PLECARE VINEREA:
6:30; 8:00; 9:00; 10:00; 11:00; 12:00; 13:00; 13:30; 14:00; 15:00; 16:00; 17:00; 18:00.
PLECARE CUGIR:
7:00; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 18:30.

Sâmbătă 19 aprilie 2025:

CUGIR INTERIOR:
Plecare LIDL: 8:00; 9:00; 10:00; 11:00; 12:00; 13:00.
Plecare Rîul Mic: 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30.

CUGIR – VINEREA:

PLECARE VINEREA:
6:30; 8:00; 9:00; 10:00; 11:00; 12:00; 13:00; 14:00; 15:00; 16:00; 17:00; 18:00.
PLECARE CUGIR:
7:00; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 18:30.

Duminică 20 aprilie și Luni 21 aprilie 2025 NU circulă!


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir