Actualitate
Tradiţiile din Vinerea-Cugir, promovate la Ambasada Franţei
O delegaţie din Cugir-Vinerea a participat recent la lansarea proiectului “Satul cultural românesc”, eveniment găzduit de către Ambasada Franţei la Bucureşti şi organizat de Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România”, cu sprijinul Autorităţii naţionale de turism.
Chiar dacă nu a făcut parte dintre localităţile româneşti care şi-au depus candidaturile pentru obţinerea titlului de “Satul cultural al României 2014”, localitatea Cugir-Vinerea a avut calitatea de invitat special la acest eveniment. Directorul Casei de Cultură, Rodica Florea, alături de insp. Diane Ţigănilă şi reprezentanţii Asociaţiei “Câmpul Pâinii”, Romoşan Călin şi Anca Herlea, au promovat portul, tradiţiile şi obiceiurile locale într-o manieră care a atras aprecierea organizatorilor. “Am fost plăcut surprinşi să avem calitatea de invitaţi speciali la o recepţie găzduită de Ambasada Franţei. Acest lucru înseamnă că tradiţiile şi obiceiurile păstrate de-a lungul generaţiilor nu pot fi trecute neobservate. Deşi timpul de pregătire a fost scurt, am reuşit să prezentăm obiecte din meşteşugurile care încă se practică în comunitatea noastră”, a declarat Rodica Florea. Printre obiectele expuse la standul amenajat special pentru delegaţia din Cugir-Vinerea s-au aflat: icoane pe sticlă, sculpturi pe scoarţă de copac, cruci de lemn, opinci, cheptare, şerpare, lucruri de mână, feţe de masă, covoare ţesute, toate acestea fiind realizate de meşterii locali şi reprezentând dovada palpabilă a unei comunităţi hotârâte să-şi conserve tradiţiile. Bineînţeles, de pe masă nu au lipsit: pita coaptă în cuptor, colacii cu nucă, cârnaţii afumaţi de casă, ţuica şi vinul, oferite participanţilor de către cei patru delegaţi îmbrăcaţi în straie populare specifice zonei. “Participarea noastră a fost apreciată, fiind prezentaţi de către organizatori ca potenţialii câştigători ai ediţiei viitoare a concursului “Satul cultural românesc” din 2015. Profităm de ocazie pentru a le mulţumi public meşterilor care au răspuns cu atâta promptitudine la solicitarea noastră şi ne-au oferit lucrările lor pe care le-am expus. Aşadar, calde mulţumiri creatorilor-artişti: Nicolae Muntean – deţinătorul titlului “Tezaur uman viu”, Lucian Văidean, Doina Gruian, Emilia Andone, Carmen Balea şi Marius Borza”, a precizat directorul Casei de cultură, prof. Rodica Florea.
Membrii delegaţiei au profitat de ocazie şi au împărţit DVD-uri cu cele mai importante tradiţii locale: “Păştenii” şi “Dansul Căluşerul”.
Organizat de Asociaţia „Cele mai frumoase sate din România”, cu sprijinul Autorităţii naţionale de turism, evenimentul s-a bucurat de prezenţa Ambasadorului Franţei în România, Philippe Gustin, a ministrului delegat pentru Întreprinderi Mici şi Mijloci, Maria Grapini, a preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Turism, Răzvan Filipescu, şi a preşedintelui AFSR, Nicolae Marghiol. În urma jurizării, satul Ciocăneşti din judeţul Suceava a fost declarat “Satul cultural al României 2014”.

Actualitate
Se împlinesc 119 ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Șibot – Cugir
Calea ferată de pe cursul mijlociu al Mureșului, a fost construită de Societatea Căilor Ferate Locale Șibot–Cugir, societate cu capital privat, între anii 1905 – 1906.
Linia este simplă, avea o lungime de 13 kilometri, fiind una electrificată. Linia a fost folosită decenii întregi pentru industria din orașul de la „poalele Drăganei, și pentru transportul de călători. Linia este racordată în stația Șibot din linia principală Alba Iulia – Arad.
De la înființare și până în 1919, calea ferată a fost exploatată de MAV ( Căile Ferate de Stat Maghiare), conform condițiilor din actul de concesiune.
După Marea Unire de la 1918, linia de cale ferată Șibot – Cugir intră în exploatarea Căilor Ferate Române (CFR), linie particulară. În 1926, statul român răscumpără toate acțiunile Societății, rămânând în fapt proprietarul unic al căii ferate.
Astăzi, din păcate, linia CFR 206 este închisă circulației, deși în vremurile bune, pe această linie de cale ferată circula cel mai lung tren „Cugireana”.
În anii 80, „Cugireana” transporta zilnic între 7.000 (atâtea abonamente existau pentru acest tren în anii 1986-1989, reiese din registrele CFR) și 10.000 de navetiști, muncitori din Teiuș, Alba Iulia, Blaj, Aiud și Ocna Mureș, toți angajați la Uzina Mecanică din Cugir, unde munceau atunci peste 18.000 de oameni.
Devenise cel mai lung tren din Europa, cu 18 vagoane etajate și necesitatea „fracționării” la intrarea în gară, pentru că dintr-o bucată nu încăpea și atunci, trebuia „rupt” în două.
Pe lângă „Cugireana”, pe linia de cale ferată Șibot-Cugir, mai circulau alte două trenuri de călători: „Clujana” (Cugir–Cluj-Napoca și retur) și „Sibiana” (Sibiu–Cugir retur).
În anul 1980 erau șapte trenuri pe zi între Șibot și Cugir și călătoria dura 20 de minute, iar în 1989 erau 8 trenuri pe sens. În 1998 erau șase trenuri pe sens, iar în 2005, doar patru trenuri și drumul dura 26-28 de minute. În 2010 erau șase trenuri.
În Mersul Trenurilor publicat la final de 2014, linia 206 figura pe traseul Alba Iulia – Șibot – Cugir, 5 trenuri pe sens, 37 km, o oră. În martie 2015, Regiotrans anunța că se retrage de pe linia 206, iar la final de an 2015 CFR Călători anunța că introduce patru trenuri pe zi. La 1 martie 2018 CFR a renunțat la cele patru curse între Teiuș și Cugir.
Actualitate
Sute de cugireni au participat la Slujba Deniei Prohodului, oficiată la Catedrala „Adormirii Maicii Domnului”
Sute de credincioși au participat vineri seară, la slujba Deniei Prohodului Domnului, oficiată la Catedrala Ortodoxă „Adormirii Maicii Domnului”, din Cugir.
Încă de la ora 18.00, credincioșii s–au adunat cu mic cu mare la slujba de înmormântare a Mântuitorului Hristos, având de îndurat vremea mohorâtă de afară, cu o ploaie măruntă și deasă. Aici aceștia au aprins lumânări și au cântat, alături de preoți, Prohodul Domnului.
La finalul slujbei, preoții împreună cu credincioșii prezenți la slujbă, cu lumânări în mână au mers în procesiune cu Sfântul Epitaf (o bucată de pânză zugrăvită cu scena punerii în mormânt a Mântuitorului), și au înconjurat de trei ori lăcașul de cult.
Procesiunea simbolizează cortegiul funerar care l-a purtat pe Iisus Hristos, de la locul unde a fost răstignit pe muntele Golgota, până la mormânt. Ultima oprire se face în fața ușii bisericii, unde soborul de preoți a oficiat o scurtă slujbă. Apoi preotul trece primul pe sub Sfântul Epitaf, urmat apoi de credincioșii care au participat la Slujba Prohodului. Trecerea pe sub Sfântul Epitaf simbolizează trupul coborât de pe cruce al Mântuitorului, pentru a învia împreună cu El. După terminarea procesiunii, Sfântul Epitaf este dus în Altarul Bisericii, fiind așezat pe Sfânta Masă din Altar. Aici va rămâne în toată perioada pascală, până în ajunul sărbătorii Înălţării Domnului, când este aşezat la locul său în biserică. Vinerea Mare sau Vinerea Neagră, este ultima zi din Săptămâna Patimilor, este ziua care a pătimit și a fost răstignit Iisus Hristos.
Prohodul Domnului este o alcătuire de slujbă în trei stări, cu o melodie frumoasă, cântată și de credincioși, pe care se cântă textele rânduite de Sfânta Biserică, texte numite Prohodul Domnului, ce se încadrează la slujba Utreniei din Sâmbăta Mare, din Sâmbăta Sfintelor Pătimiri și care se oficiază, de fapt, vineri seara.
Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a murit pe cruce după firea omenească, iar Prohodul Domnului este un fel de slujbă de înmormântare, în care se pomenește importanța morții Mântuitorului, care s-a făcut pentru oameni și pentru mântuirea lor.
Alcătuirea Prohodului este atribuită imnografului bizantin Iosif Studitul. În țara noastră, această slujbă a fost tipărită pentru prima oară la Buzău, în anul 1836.
Slujbele dedicate Învierii Domului, vor avea loc în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu începere de la ora 12:00.
Actualitate
Program special de circulație al autobuzelor, în perioada 18-21 aprilie 2025, pe raza orașului Cugir
Primăria orașului Cugir a făcut public programul special de circulație al autobuzelor, pe durata Sărbătorilor Pascale 2025.
Programul de circulație al acestora este următorul:
• Vineri 18 aprilie 2025:
CUGIR INTERIOR:
Plecare LIDL: 8:00; 9:00; 10:00; 11:00; 12:00; 13:00.
Plecare Rîul Mic: 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30.
CUGIR – VINEREA:
PLECARE VINEREA:
6:30; 8:00; 9:00; 10:00; 11:00; 12:00; 13:00; 13:30; 14:00; 15:00; 16:00; 17:00; 18:00.
PLECARE CUGIR:
7:00; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 18:30.
Sâmbătă 19 aprilie 2025:
CUGIR INTERIOR:
Plecare LIDL: 8:00; 9:00; 10:00; 11:00; 12:00; 13:00.
Plecare Rîul Mic: 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30.
CUGIR – VINEREA:
PLECARE VINEREA:
6:30; 8:00; 9:00; 10:00; 11:00; 12:00; 13:00; 14:00; 15:00; 16:00; 17:00; 18:00.
PLECARE CUGIR:
7:00; 8:30; 9:30; 10:30; 11:30; 12:30; 13:30; 14:30; 15:30; 16:30; 17:30; 18:30.
Duminică 20 aprilie și Luni 21 aprilie 2025 NU circulă!
-
Din judeţacum 12 luni
Mesaje de Paste 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 12 luni
Mesaje de Paște fericit 2024. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 8 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 2 zile
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 12 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Administraţieacum 7 luni
Premiu simbolic oferit de Primărie unor societăți comerciale din Cugir, cu prilejul aniversării a 225 de ani de tradiție industrială a orașului
-
Mondenacum 11 luni
Sfinții Constantin și Elena 2024. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Sportacum 4 luni
Triumf pentru șahiștii de la Metalurgistul Cugir, la „Cupa de Iarnă” desfășurată la Sibiu