cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir

Acasă » Actualitate » Specialiștii Uzinei Mecanice din Cugir au fost primii români care au realizat, încă din 1953, prototipul unei inimi și a unui plămân artificial

Specialiștii Uzinei Mecanice din Cugir au fost primii români care au realizat, încă din 1953, prototipul unei inimi și a unui plămân artificial

Publicat în 18.11.2017 la ora 23:50

Aparatul „cord-pulmon” CP – 4 a fost a patra invenţie de acest tip, de pe întregul mapamond, la vremea respectivă!

Ioan Pop de Popa, fondatorul școlii moderne românești de chirurgie cardiovasculară, a împlinit în 6 octombrie a.c. 90 de ani. De numele său se leagă realizarea primei inimi și a primului plămân artificial din România, în colaborare cu… Uzina de Armament Cugir „CP-4”, conform brevetului nr. 453/1954 – (1953 – 1954)!

Este deja binecunoscută priceperea meseriașilor de la Uzinele din Cugir, pentru care nicio piesă nu era imposibil de realizat. Dar chiar și o inimă artificială, între primele 4 inimi artificiale realizate în lume?! Nimic imposibil pentru celebrii artizani de la Uzinele din Cugir! Interesat de acest prototip, chiar realizatorul primului transplant cardiac din lume, profesorul sud-african Cristiaan Barnard a vizitat România, ulterior, în 1972, unde a făcut operații asistat de profesorul Ioan Pop de Popa. Specialiştii de la Uzina Mecanică Cugir care au contribuit la realizarea acestui prototip au fost Corneliu Caşin, Nicolae Sterca, Clement Lupşe, Nicolae Teodoru. Evident, sprijiniți de echipele lor de meseriași de la acea vreme.

Profesorul Ioan Pop de Popa descrie în cartea sa prototipul inimii artificiale realizată la Cugir: ”Circulația extracorporeală – CEC – se efectuează, după cum am spus cu un complex mecanic format din 3 subansamble: subansamblul pompelor (cord artificial), subansamblul oxigenator (plămân artificial) și subansamblul de aspirație. Subansamblul pompelor are rolul înlocuirii funcției de pompă a cordului principal, fiind alcătuit din dispozitive de pompare-refulare. (…) Aparatul dispune de 3 pompe: una arterială, pentru refularea sângelui oxigenat în linia arterială la pacient, a doua, pentru asigurarea aspirației sanguine din cardiotomie și din cavitatea pericardică și a treia, pentru sucțiune cardiacă vent”.

Profesorul Ioan Pop de Popa povestește că, în ţară, invenția a fost privită cu zâmbete ironice, fiindcă organele artificiale erau considerate un domeniu fantezist. Dar în afara ţării a fost foarte bine văzută această realizare. ”Cu inima artificială am început operaţiile experimentale pe cord deschis, inclusiv primele transplanturi cardiace experimentale, dar pe câini, cu cercul ştiinţific studenţesc, din care făceau parte la acea vreme studenţii Ion Dobocan (n.r. celebru medic cugirean), Mircea Iosifaș şi Radu Deac.

De altfel, aici îşi au originea actualele transplanturi cardiace la om din România, în aceste experimente făcute în perioada 1953-1957, când despre această problemă nici nu se discuta în literatura medicală, ci numai în două-trei centre de vârf. Actualul profesor Radu Deac are meritul, cu şcoala sa, de a le fi încununat cu succes, de a fi putut continua la Târgu-Mureş experimentele începute de mine împreună cu ei, când erau încă studenţi, şi de a le fi aplicat la om. Radu Deac a realizat împreună cu Şerban Brădişteanu primul transplant de inimă din România”, povestea profesorul Ioan Pop de Popa într-un interviu pentru presa centrală.

”În perioada aceea lucram în uzină, mecanic șef. Piese pentru acest agregat s-au realizat la Prototip, Sculărie și Mecanică. Atunci nu am cunoscut importanța acestei lucrări dar, printre colegii mei au fost care au lucrat la subansamble. Probele s-au făcut la uzina din Cugir, iar omologarea la Tg. Mureș, Cluj și București. S-a obținut brevet de către academicianul Ioan Pop de Popa. Ca urmare a realizării acestui produs, România a fost vizitată de profesorul Cristiaan Barnard, autorul primei operații pe cord deschis din lume, în Africa de Sud. Inima artificială era folosită pentru asigurarea circulației sângelui în corpul omenesc atât timp cât chirurgul opera pe cord deschis. Același aparat s-a folosit și pentru oxigenarea plămânilor, sub denumirea de cord-pulmon 4” spune ing. Aurel Voicu, custodele Expoziției Muzeale Publice Permanente din Cugir.

În expoziția cugireană se află și cartea donată, cu autograf, de către academicianul Ioan Pop de Popa, ”Întoarcere în timp, 1940-2003”, în care este descris și prototipul inimii artificiale realizat de specialiștii cugireni.

 

Acest articol a fost citit de 987 ori

Specialiștii Uzinei Mecanice din Cugir au fost primii români care au realizat, încă din 1953, prototipul unei inimi și a unui plămân artificial
5 (100%) 3 votes

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Completează termenul lipsă * Time limit is exhausted. Please reload CAPTCHA.