În satele din Transilvania a existat și există o concurență între localnici pentru a oferi cele necesare pentru pregătirea Sfintelor Paști, respectiv pâinea și vinul, la biserică. La Vinerea, disputele dintre săteni au fost „rezolvate”, de un preot, în urmă cu 75 de ani.

Un preot a găsit soluția prin care să rezolve scandalurile având o idee, care s-a dovedit salvatoare. Astfel, începând cu anul 1948, Paștele este oferit în comun de localnicii care împlinesc în cursul anului vârsta de 60 de ani, considerată vârsta înțelepciunii și a deplinei maturități.

Prin aceasta s-a vrut să se evite ca o singură familie din sat să suporte cheltuielile cu pregătirea Sfintelor Paști, cum a fost până atunci. Persoanele din acest contingent sunt denumite „pășteni” și vor pregăti toate cele necesare desfășurării în cele mai bune condiții a ceremoniei pascale, vor asigura vinul, pâinea, colacii, lumânările, vasele în care se prepară „Sfintele Paști”, florile pentru împodobirea „Sfântului Mormânt” și celelalte de trebuință, cheltuielile suportându-le în totalitate.

Pentru buna organizare și desfășurare a acestui eveniment unic din viața fiecărui „păștean”, ei încep să se reunească cu un an înainte, în prima duminică după Rusalii, și aleg mai întâi gazda de unde se vor lua „Paștile”. „Pășteanul”-gazdă trebuie să fie neapărat un bărbat din leat, căsătorit și care să fie un bun gospodar. Într-un an acesta se stabilește din partea de jos a satului, iar în anul următor din partea  de sus. În 2023, acesta a fost rândul părții de sus a satului să-l desemneze pe cel mai bun gospodar care să fie gazdă pentru această manifestare deosebită, fiind ales Mircea Stoica, credincios al Parohiei Ortodoxe Vinerea II.

După alegerea gazdei, „păștenii” se întâlnesc lunar, în prima duminică, cu multă conștiinciozitate, și analizează cu responsabilitate realizările de până în acel moment, ce dificultăți s-au întâmpinat și ce sarcini le revin de îndeplinit în continuare.

În duminica de Florii, toți „păștenii” împreună cu cei doi preoţi parohi se adună la casa gazdei, unde se alege vinul pentru „Paști”, se împodobesc ciuberele cu flori și panglici tricolore, lumânările care se împart credincioșilor în „Joia Mare”, la coșuri se pun ștergare și verdeață, se aerisesc desagii pentru pâine și se stabilește programul pentru „Săptămâna Mare”.

În „Joia Mare”, zi considerată de mare sărbătoare pentru întreaga comunitate vinereană, „păștenii” se întâlnesc dimineaţa la ora 8.00, la biserică, îmbrăcați în costume populare, de unde pornesc în procesiune spre casa gazdei. Alaiul are în frunte „pășteni” ce poartă drapelul României și al Uniunii Europene, urmați de cei cu praporii, copii cu sfeșnice, preoți, cantori, „păștenele” cu coșulețe, apoi ceilalți credincioși din sat și cei veniți din țară și străinătate, special pentru acest eveniment emoționant.

La casa gazdei se oficiază slujba de Te-Deum, binecuvântându-se pâinea din care se pregătesc „Sfintele Paști” și se împart lumânările împodobite pentru a fi aprinse în noaptea de Înviere, tuturor celor prezenți.

„Păștenii” iau desagii cu pâinea, parastasele și prescurile, iar femeile „păștene” iau ciuberele frumos împodobite cu flori și verdeață și întreg alaiul se îndreaptă spre biserică, unde se săvârșește Sfânta Liturghie a Sf. Vasile cel Mare, în cadrul căreia „păștenii” care au primit dezlegare de la duhovnic se împărtășesc cu Sfintele Taine.

La ieșirea din biserică, copiii și nepoții „păștenilor”, îmbrăcați de asemenea în straie populare, oferă tuturor participanților la slujbă câte un colac și un pahar de vin. În zilele următoare, „păștenii” participă activ la toate celelalte activități ale bisericii, Sf. Maslu și Prohodul în ziua de vineri, asigură paza Sfântului Mormânt în noaptea de vineri spre sâmbătă, iar sâmbătă după-amiază se taie pâinea, se pune vinul, se așază în ciubere și se păstrează în biserică până la Înviere.

sursa: adevarul.ro

 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS