Potrivit legislaţiei în vigoare, vârstnicii care obţin venituri după data pensionării pot solicita recalcularea pensiei, astfel încât cuantumul acesteia să crească. Pensia poate fi recalculată, în anumite situaţii, chiar dacă aceasta deja a fost stabilită, conform prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Astfel, persoanele care primesc pensia pentru limită de vârstă şi obţin venituri după ieşirea la pensie pot cere o recalculare. Recalcularea poate fi cerută oricând după ieşirea la pensie, dacă persoana respectivă obţine venituri pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale. Concret, legea nu impune realizarea unui stagiu minim de cotizare (după pensionare) pentru solicitarea recalculării, iar acest lucru poate fi făcut după fiecare stagiu. Cererea de recalculare se obţine de la CJP Alba, unde se şi depune. În afară de acest formular mai trebuie depuse un cupon de pensie, o copie a cărţii de identitate şi actele doveditoare în baza cărora se cere recalcularea. De asemenea, recalcularea se mai poate face, aşa cum este prevăzut în Legea pensiilor şi în normele sale de aplicare, prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare nevalorificate la momentul stabilirii pensiei sau prin depunerea de documente suplimentare care nu există la dosar, dar care influenţează cuantumul acesteia. În urma recalculării, noul cuantum al pensiei este acordat începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea. Orice schimbare în situaţia proprie, care duce la modificarea condiţiilor în funcţie de care s-a stabilit sau se plăteşte pensia, trebuie comunicată casei teritoriale de pensii în maximum 15 zile. În prezent, conform Legii nr. 263/2010, mai multe categorii de persoane pot să cumuleze pensia cu venituri pentru care plata CAS este obligatorie. Este vorba de: pensionarii pentru limită de vârstă; nevăzătorii; pensionarii de invaliditate (gradul III) şi copiii pensionari de urmaş încadraţi în gradul III de invaliditate; copiii pensionari de urmaş, până la 16 ani sau, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, până la cel mult 26 de ani. Totodată, soţul supraviețuitor care beneficiază de pensia de urmaş poate s-o cumuleze cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut.
Aşa cum se cunoaşte, din toamna anului trecut, bugetarii pot să cumuleze pensia cu salariul. Potrivit vechilor reglementări, pensionarii erau obligaţi să-şi exprime în scris opţiunea între suspendarea plăţii pensiei pe durata exercitării activităţii şi încetarea raporturilor de muncă, de serviciu sau a actului de numire în funcţie. Atunci când îndeplinesc condiţiile de pensionare, cei îndreptăţiţi trebuie să depună o cerere în acest sens. Admiterea sau respingerea acesteia este făcută, prin decizie a casei de pensii teritoriale, în cel mult 45 de zile de la data înregistrării, conform Legii nr. 263/2010. Decizia este comunicată solicitantului în maximum cinci zile de la data emiterii, iar aceasta poate fi contestată în 30 de zile de la primire. Contestaţia se depune la casa de pensii care a emis decizia, iar aceasta o înaintează Comisiei Centrale de Contestaţii. Termenul de soluţionare este 45 de zile de la înregistrare şi, dacă solicitantul nu este mulţumit, mai există varianta atacării în instanţă, în maximum 30 de zile de la comunicarea hotărârii comisiei. Atât deciziile de pensionare, cât şi hotărârile necontestate în termenul legal sunt definitive.