Rămâi conectat

Actualitate

Parada portului popular, demonstrații Off-Road, concerte cu Antonia, Horia Brenciu și Voltaj, în cadrul celei de-a XX-a ediții a evenimentului „Toamna Cugireană”

Cugir INFO

Publicat

în

În acest weekend, cugirenii sărbătoresc cea de-a XX-a ediție a Festivalului „Toamna cugireană”, eveniment organizat, ca de fiecare dată, de către Primăria Orașului Cugir, Consiliul Local și Casa de Cultură, cu sprijinul mediului economic din localitate.

Fiind o ediție jubiliară, organizatorii au pregătit un program bogat, la care sunt așteptați să participe și invitați din străinătate: Germania, Letonia, Malta, Italia și Polonia. Anul acesta, Festivalul „Toamna Cugireană” găzduiește al treilea eveniment din cadrul proiectului internațional “Small Markets at The Heart of The European Economy”, în care orașul Cugir este partener.

Așadar, evenimentul va fi deschis oficial sâmbătă, 17 septembrie a.c., ora 10.00, cu arborarea drapelelor celor 6 țări și a drapelului Uniunii Europene, în prezența delegațiilor străine, a oficialităților locale și județene. La solemnitatea momentului își vor aduce aportul Fanfara „Augustin Bena” a Județului Alba și Fanfara Casei de Cultură Cugir. Momentul va fi succedat de vizitarea expozițiilor găzduite la parterul Casei de Cultură și de un program dedicat celor mici, intitulat “Toamna boboceilor”.

Nelipsita demonstrație de Off- Road va crește și în acest an adrenalina celor ce iubesc sporturile extreme. Plecare echipajelor va avea loc la ora 10.00, din Poiana cu Goruni din Vinerea, urmând să ajungă pe Cetate la ora 12.00 unde vor avea loc demonstrații până la orele 15.00.

Programul artistic va debuta cu prestaţia tinerilor talentați de la cercurile de Canto și Teatru ale Casei de Cultură Cugir, urmați de dansatorii Clubului de dans sportiv ProDance 2007. Vor performa pe scenă: StarDust, Amurg, Black & White, OPT, Serenity, Grupul Aprentis, Millenium C, invitați din Malta, Polonia și Italia. Iubitorii de muzică folk vor avea bucuria de a-l vedea și asculta pe MARIUS BAȚU. Surpriza zilei de sâmbătă este trupa VOLTAJ, care în anul 2005 a câștigat premiul pentru „Cea mai bună prestație a unei trupe românești“ la MTV Europe Music .

Aşa cum s-a obişnuit în cei 20 de ani, ziua de duminică pune la loc de cinste tradiţiile, obiceiurile, cântecele şi jocurile populare românești. Tradiţionala paradă a portului popular va pleca la ora 11.00 din faţa fabricii de sus și se va îndrepta spre primărie, cu o scurtă staționare în zona pieței. Călăreţi, fluturând drapelul naţional şi cel european, trăsuri pline cu oameni în portul popular și reprezentanţi ai ansamblurilor din ţară își vor purta cu mândrie straiele specifice zonei. Este o zi dedicată folclorului, astfel că pe scena festivalului vor urca Taraful Casei de Cultură Cugir și soliștii, Mlădițe Cugirene, ansamblurile folclorice: “Someșul – Napoca”- Cluj-Napoca, “Nunta Zamfirei” – Livezile, Bistrița, “Mlados” – Timișoara, “Hayakaghak”- Gherla, “Efthimos” – Brașov, “Kokenyes” – Târnăveni, “Doina Aiudului” – Aiud,“Germisara- Geoagiu”“Jidvei România” și “Câmpul Pâinii” – Vinerea. Nu vor lispsi vocile unor mari artiști cu ar fi OVIDIU BARTEȘ și MARIUS CIPRIAN POP, care le-au câștigat inimile cugirenilor și cu alte ocazii.

Programul de muzică populară se va încheia în jur de ora 20.00, când organizatorii îi vor invita pe cugireni la un spectacol de jonglerii cu foc oferit de Crispus, timp în care se vor face pregătirile necesare pentru începerea concertelor de muzică ușoară. ANTONIA și HORIA BRENCIU & BAND sunt artiștii pe care organizatorii i-au invitat la această ediție jubiliară.

Focurile de artificii sunt programate mai repede anul acesta, în jur de ora 21.00, între concertele celor doi mari artiști, pentru ca toată lumea să se poată bucura de moment. Organizatorii au ținut cont de experiența anilor precedenți când la finalul festivalului publicul rămas să asiste era destul de redus.

Trebuie spus că pe perioada festivalului circulația autobuzelor va suferi modificări, din cauza anulării stației din zona Furnica, Astfel, de vineri de la ora 16.00, în zona de desfășurare a evenimentului, autobuzele vor circula pe ruta: str. N. Bălcescu, Unirii, V. Alecsandri, 21 Decembrie. Precizăm că îmbarcarea pentru cursele exterioare se poate face din stațiile de la Colegiul Național “David Prodan” și STC. Participanții la traficul auto trebuie să țină cont de faptul că traficul va fi închis pe strada Stadionului, str. 21 Decembrie până la intersecția cu str. Vasile Alecsandri.

Ordinea publică va fi asigurată de Poliţia Oraşului Cugir, Poliţia Locală, Jandarmeria Alba și Jandarmeria Mobilă Mureș, iar pe perioada desfăşurării evenimentului un echipaj medical și o ambulanţă vor putea intervi la nevoie.

Pentru a se evita unele incidente, organizatorii aduc la cunoștință comercianților și cetățenilor că la ora 23.00 încetează servirea la tarabele din zona festivalului.

Vă prezentăm programul evenimentului:

FESTIVALUL TOAMNA CUGIREANĂ, EDIȚIA a XX – a, 16 – 17 septembrie 2017

• Sâmbătă 16 septembrie

10.00 – Deschiderea oficială a festivalului

Delegații oficiale din Malta, Polonia, Letonia, Italia, Wasserburg

Fanfara AUGUSTIN BENA a Județului Alba

Fanfara Casei de Cultură

12.00 – Toamna Boboceilor – Piațeta Casei de Cultură

Spectacol pe scena festivalului

Ora 14.00 – Cercul de canto, Cercul de teatru, ProDance 2007

Ora 15.00 – StarDust, Amurg, Black & White, OPT, Serenity

Grupul Aprentis, Millenium C

MARIUS BAȚU

Invitați din Malta, Polonia, Italia

VOLTAJ

• Dumincă – 17 septembrie

11.00 – Parada Portului Popular

12.00 – 15.00 – demostrații Off-Road – dealul Cetate

Spectacol pe scena festivalului

Ora 13.00 – Taraful Casei de Cultură Cugir și soliștii, Mlădițe Cugirene, Ansamblurile folclorice, “Someșul – Napoca”- Cluj-Napoca, “Nunta Zamfirei” – Livezile, Bistrița, “Mlados” – Timișoara, “Hayakaghak”- Gherla, “Efthimos” – Brașov, “Kokenyes” – Târnăveni, “Doina Aiudului” – Aiud, “Augustin Bena” – Alba-Iulia, “Câmpul Pâinii” – Vinerea

Recital OVIDIU BARTEȘ

ANSAMBLUL FOLCLORIC “JIDVEI ROMÂNIA”

MARIUS CIPRIAN POP

CRISPUS – jonglerii cu foc – Piațeta Casei de Cultură

ANTONIA

Focuri de Artificii

HORIA BRENCIU ORCHESTRA.




Actualitate

Moștenirea Grănicerească a Cugirului: Istorie, Codri și Onoare

Cugir INFO

Publicat

în

Militarizarea localității Cugir a avut loc în contextul extinderii Graniței Militare Transilvănene de către Imperiul Habsburgic. Cugirul a făcut parte din Regimentul I de Infanterie Grănicerească de la Orlat (înființat oficial prin decretele împărătesei Maria Tereza din 1762 și reorganizat ulterior).

Grănicerii români din Cugir aveau datoria de a păzi granița de sud a Transilvaniei (Imperiului) împotriva incursiunilor otomane, a contrabandei și a epidemiilor de ciumă (prin paza strictă a „cordonului” și a carantinelor).

Spre deosebire de românii iobagi (șerbi) din restul Transilvaniei, statutul de grănicer le oferea cugirenilor libertate personală, scutire de dări boierești, acces la educație în școlile triviale grănicerești și drepturi asupra pământului. Ei deveneau „oameni liberi pe pământ propriu”, fapt ce a dus la nașterea unei elite locale mândre și educate.

Informațiile istorice despre grănicerii din Cugir și din Regimentul de la Orlat provin din mai multe surse valoroase:

– Arhivele Militare de la Viena (Kriegsarchiv): Unde se păstrează hărțile iosefine, registrele de solde, inspecțiile militare și planurile de pază ale frontierei.

– George Barițiu: Istoricul și publicistul transilvănean a scris pe larg despre rolul cultural, economic și militar al regimentelor grănicerești românești.

– Dr. Ioan Mihu (din Vinerea/Cugir): Unul dintre cei mai importanți lideri locali, avocat și om politic, care a militat activ pentru drepturile composesorale și administrarea corectă a pădurilor grănicerești la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX.

– Monografiile locale recente: Istorici și cercetători din județul Alba (precum lucrările dedicate istoriei Cugirului sau monografiile Regimentului I de la Orlat scrise de istorici militari) au scos la lumină documentele composesorale de dinainte de 1946.

Grănicerii și Cugirul

„Cartea profesorului Nicolae Florea ,,Grănicerii și Cugirul” vine să ne lumineze acum, o dată mai mult, rosturile mai timpurii și mai târzii ale grănicerilor români din compania a IV-a, cea de la Cugir, a Regimentului I românesc de graniță din Transilvania. De altfel, călăuzit de o lăudabilă onestitate a cercetării și de un suport documentar peste măsură de bogat și de sugestiv, Nicolae Florea își afirmă cât se poate de limpede crezul care i-a însoțit investigația: „Cartea prezintă atât părțile pozitive cât și cele negative ale instituției grănicerești, combătând tendințele apologetice și negativiste existente, încercând să arate progresele înregistrate pe teritoriul regimentelor grănicerești pe plan economic, cultural și administrativ, acestea datorându-se muncii și spiritului de inițiativă al grănicerilor și sacrificiilor materiale pe care le-au făcut, îndeosebi prin înființarea și susținerea școlilor”, consemnează în prefața cărții, Cosmin Feneșan.

Întinderea și lungimea graniței

Granița păzită de companiile Regimentului I de la Orlat (din care făcea parte și Cugirul) se întindea de-a lungul crestelor Munților Carpați (Munții Sebeșului, Munții Șurianu, până spre masivul Făgăraș și granița cu Țara Românească). Cugirenii controlau în mod direct trecătorile („plaiurile”) montane și potecile care legau valea Cugirului de zona montană înaltă, păzind crestele muntoase de pe teritoriul actual al masivului Șurianu. Linia de frontieră strict atribuită regimentului se întindea pe sute de kilometri de creastă carpatică, segmentată în pichete de grăniceri (numite „cordoane” sau „capușe”).

Perioada de beneficiu și compensarea cu păduri

Grănicerii au beneficiat direct de aceste pământuri și privilegii în perioada 1762 – 1851 (până la desființarea oficială a Graniței Militare de către împăratul Franz Joseph, după Revoluția de la 1848).

Cum au fost aceștia compensați: În anul 1851, când regimentul s-a desființat, Imperiul Austro-Ungar (Habsburgic) nu le-a putut plăti grănicerilor soldele și pensiile restante în bani. În schimb, prin Decretul Imperial din 1851, statul le-a predat în proprietate comună (în devălmășie) pădurile și pășunile alpine pe care aceștia le păziseră. Astfel au luat naștere composesoratele (asociații de proprietari cu drepturi egale, moștenite din tată în fiu). Asistăm la o legătură strânsă dintre munte, pădure și viața militară, pădurea de astăzi fiind direct legată de sacrificiul strămoșilor lor.

Suprafața totală

La Cugir, fondul forestier istoric restituit și administrat ulterior de composesorat a fost uriaș. În raza Cugirului, pădurile ocupă o suprafață totală de aproximativ 24.621 de hectare (reprezentând circa 66% din teritoriul localității). Din această masă forestieră, cea mai mare parte a aparținut istoric composesoratului grăniceresc și asociațiilor de pășunat.

Numărul exact de capi de familie înscriși inițial în registrele de proprietate (numite „urbariale” sau cărți funciare colective) cuprindea câteva sute de familii de „sesionali” (grăniceri cu drepturi depline) din Cugir. Drepturile erau împărțite în „drepturi composesorale” sau „linii”, transmise generațiilor următoare până la naționalizarea comunistă din 1948 (și reînființate după anul 2000 prin Legea 1/2000).

Asistăm așadar, la renașterea composesoratului în zilele noastre (după anul 2000) ca formă de respect pentru trecut și ca structură care încă protejează identitatea Cugirului.

Cugirul a ridicat pe strada 1 Decembrie 1989, un sediu al Composesoratului Grăniceresc în cadrul căruia a fost amenajat un muzeu reprezentativ.

 

Constantin PREDESCU




Citește mai mult

Actualitate

Festivalul Dacic Singidava 2026, la Cugir: programul complet al celor trei zile de evenimente

Cugir INFO

Publicat

în

Cugirul va găzdui, în perioada 10-12 iulie 2026, o nouă ediție a Festivalului Dacic Singidava, eveniment dedicat promovării patrimoniului istoric și civilizației dacice. Timp de trei zile, participanții vor avea ocazia să ia parte la conferințe, ateliere de meșteșuguri antice, demonstrații militare, lupte de gladiatori și spectacole de reconstituire istorică.

Organizat cu sprijinul Primăriei Orașului Cugir, al Centrului Cultural „Valentin Uritescu” și al Muzeului de Istorie Cugir, festivalul îi va reuni pe membrii asociațiilor Dacii Singidavei, Ielele Singidavei, Garda Apulum, Historia Renascita, Omnis Barbaria, Fierarul Komakiza și Cimpoierii din Transilvania.

Vineri, 10 iulie: conferințe, expoziție și paradă cu torțe

Festivalul debutează vineri, 10 iulie, de la ora 17:00, la Centrul Cultural „Valentin Uritescu”, cu o serie de prezentări științifice susținute de specialiști în arheologie și istorie.

Publicul va putea asista la conferințele:

  • CS I dr. Aurel Rustoiu„Cetatea dacică de la Cugir – un centru de putere din sud-vestul Transilvaniei”;
  • Dr. Marius Ardeleanu„Arheologia gustului – reconstituirea aromelor bucătăriei dacilor”;
  • CS dr. Claudiu Purdea„Braconajul arheologic – între câștigul ilegal și pierderea istoriei civilizației dacice”.

De la ora 18:00 va avea loc vernisajul expoziției „Eroii Antichității: ilustrație și reconstituire istorică”, semnată de prof. Cătălin Drăghici și dr. Claudiu Purdea.

Prima zi se va încheia, începând cu ora 21:00, cu o paradă cu torțe pe traseul Parcul Stadion – Bulevardul pietonal Al. Sahia – Parcul Stadion, urmată de dansuri de inspirație antică susținute de Ielele Singidavei și un recital al Cimpoierilor din Transilvania.

Sâmbătă, 11 iulie: meșteșuguri antice, gladiatori și „Bătălia pentru Singidava”

Programul de sâmbătă începe la ora 10:00, odată cu deschiderea taberei de meșteșuguri antice. Vizitatorii vor putea descoperi demonstrații de fierărie, metaloplastie, sculptură în lemn, monetărie, modelaj și ateliere muzicale dedicate copiilor.

La ora 14:00 sunt programate demonstrații de echipamente și tehnică militară daco-romană, iar de la 16:00 vor avea loc spectaculoase lupte de gladiatori, susținute de Ludus Dacicus și Ludus Apulensis.

Punctul culminant al zilei va fi spectacolul „Bătălia pentru Singidava”, programat de la ora 19:00, care va include reconstituiri istorice, dansuri de inspirație antică oferite de Ielele Singidavei, ritualul de incinerare al căpeteniei dacice Singis și un recital susținut de Cimpoierii din Transilvania.

Duminică, 12 iulie: competiții și închiderea festivalului

Ultima zi a festivalului este rezervată activităților interactive și competițiilor inspirate din lumea antică.

De la ora 10:00, tabăra de meșteșuguri și atelierele muzicale își vor redeschide porțile, iar la 11:00 vor începe întrecerile sportive între asociațiile de reconstituire istorică, organizate sub forma unui pentatlon ce va cuprinde probe precum alergarea cu butucul, trânta, aruncarea bolovanului și deplasarea cu obstacole pe bârnă.

Festivalul se va încheia la ora 13:00, cu un spectacol de dansuri de inspirație antică susținut de Ielele Singidavei.

Prezentarea întregului eveniment va fi asigurată de CS (istoric) dr. Claudiu Purdea.

Activități pentru copii pe durata întregului festival

Pe parcursul celor trei zile, copiii vor avea la dispoziție instalații de cățărare și trasee de echilibru amenajate în tabăra festivalului, unde își vor putea testa curajul, îndemânarea și spiritul de aventură.

Organizatorii îi invită pe iubitorii de istorie, familiile și pe toți cei interesați de patrimoniul cultural să participe la Festivalul Dacic Singidava și să descopere, prin reconstituiri istorice și experiențe interactive, universul fascinant al civilizației dacice.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir