Actualitate
Obiceiurile şi superstiţiile lunii decembrie (Undrea) | cugirinfo.ro
Obiceiurile şi superstiţiile lunii decembrie (Undrea) | cugirinfo.ro
Obiceiuri de Crăciun – Crăciunul copiilor • Ajunul Crăciunului – Moş Ajun
Denumirea populară a lunii decembrie este Undrea, dar şi Luna lui Cojoc, Ningău sau Luna lui Andrei. Sunt şi ziceri populare despre luna decembrie: „În Undrea, iarna-i grea” sau „Undrea geros aduce an mănos”. Se spune că această lună fiind geroasă, gerul înţeapă de parcă-ţi înfige ace, undrele, andrele în piele. Din timpuri străvechi, vecine cu superstiţia, se mai spune că de va fi Crăciun ploios, va fi Paşte friguros sau cum va fi vremea la începutul lui decembrie, tot aşa va fi timp de zece săptămâni.
Luna decembrie începe cu ciclul de sărbători trinitare, între 4 şi 6 decembrie, consacrate vărsatului, una dintre bolile cele mai temute în mediul rural. Sfânta Varvara îi apără pe copii, mamele lor, tinerele fete, dar şi pe mineri. Superstiţia spune că în dimineaţa acelei zile, toţi ai casei trebuie să-şi facă semnul crucii pe faţă, cu miere, pentru a fi feriţi de bubat.
Tot în această zi, se dau de pomană turte sau azimi unse cu miere, calde, pentru ca şi vărsatul să fie cald, moale şi dulce. Se spune că nu e bine să laşi copiii să mănânce porumb copt, fasole sau seminţe de dovleac, pentru ca erupţia să nu fie mare şi deasă ca aceste seminţe. Superstiţia spune că în această zi nu e bine să se poarte straie negre şi să nu se fiarbă în vase negre, ca să nu se facă tăciune în grâne.
Citește și: Felicitari de Craciun
Mai este o superstiţie din vremurile de demult: în această zi se pun în apă crengi de măr sau de vişin şi se lasă până la Florii. Dacă aceste rămurele înfloresc până atunci, e semn că anul va fi mănos, iar dacă nu, va fi secetos. Cea de a doua zi a acestei sărbatori a bubatului, 5 decembrie, este ziua Sfântului sau Sfintei Sava, o personalitate enigmatică.
Obiceiurile şi superstiţiile lunii decembrie (Undrea)
Obiceiuri de Crăciun – Crăciunul copiilor
După cele trei zile consacrate vărsatului, în 6 decembrie este Sf. Nicolae – protector al copiilor, dar şi al tâlharilor, al corăbierilor şi al oştenilor. El este primul moş darnic sau justiţiar, care le face cadouri copiilor odată cu venirea iernii; de aici vine şi o altă denumire a zilei de 6 decembrie – Crăciunul copiilor.
O vorbă populară spune: „Când îşi scutură Sf. Neculai barba lui cea albă, ninge negreşit”. De Sf. Nicolae ne rugăm să fim păziţi de boli şi mai ales de lovituri. Şi în această zi se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă, pentru a înflori până la Anul Nou, lăudând rodul livezilor.
De Sf. Nicolae, acesta bucurându-se de un statut deosebit în panteonul popular, e firesc ca sărbătoarea lui să fie una complexă, a cărei sacralitate se prelungeşte până în 7 decembrie, când se serbează Ciuda lui Sf. Neculai, zi în care nu se lucrează, se fac praznice pentru cei morţi de moarte năpraznică, înecaţi, mâncaţi de lupi, precum şi pentru cei pierduţi fără urmă prin lume. În aceeaşi zi este Sf. Filofteia, sărbătoare aşteptată de fete, care se roagă să fie ajutate în căsătorie şi lăuzie, dar şi de gospodari, care doresc binele vitelor din bătătură.
Citește și: mesaje de Anul Nou
Ajunul Crăciunului – Moş Ajun
Înainte de Ajun, în 20 decembrie este ziua Ignatului, apoi urmează sărbătoarea Ajunului, în 24 decembrie, patronată de Moş Ajun, stăpânul timpului şi deţinătorul puterii anului ce vine. Superstiţia spune că la miezul nopţii dinspre Crăciun, apa se preface în vin, iar dobitoacele vorbesc.
La fel, în Ajun, li se dă copiilor să mănânce bostan, pentru a fi graşi peste an. Se spune că e bine să mănânci peşte în Ajun, ca să nu te scuture frigurile peste an. În Ajunul Crăciunului, fetele posteau, pentru a-şi putea vedea ursitul; unele fete se feresc să bea apă toată ziua, iar seara îşi fac o turtiţă – jumătate sare, jumătate făină şi o mănâncă; se crede că e posibil ca viitorii lor miri să li se arate în vis, spre a le da să bea apă.
În Ajun, nu se dă nimic cu împrumut. Superstiţia spune că cei care cer vor să aibă noroc la furtişaguri şi se crede că cel ce dă îşi dă norocul din casă. În această zi se fac pregătirile pentru Crăciun, ziua Naşterii Mântuitorului, una dintre cele mai mari sărbători creştine, prăznuită cu mare solemnitate.
Actualitate
8 aprilie 2025 – Păștenii din Cugir au dus mai departe tradiția care dăinuiește prin credință și respect pentru valori
În atmosfera profundă și binecuvântată a Săptămânii Mari, comunitatea din Cugir a trăit, în Miercurea Mare, unul dintre cele mai emoționante și reprezentative momente ale identității sale spirituale și culturale: ceremonialul tradițional al Păștenilor, desfășurat la Biserica „Sf. Treime”.

Păstrată cu sfințenie, această tradiție de o valoare religioasă și simbolică aparte continuă să unească generațiile în jurul credinței, al respectului față de înaintași și al continuității valorilor comunității locale. În cadrul ceremoniei religioase, desfășurate într-o atmosferă de solemnitate și profundă reculegere, cei care au împlinit vârsta de 60 de ani în cursul acestui an au fost cinstiți și implicați în pregătirea Sfintelor Paști, conform tradiției transmise din generație în generație.

Prezența autorităților și a aleșilor locali la acest ceremonial subliniază importanța deosebită pe care tradiția Păștenilor o are pentru identitatea comunității, fiind nu doar un act de credință, ci și o expresie autentică a patrimoniului cultural local.

Păștenii înseamnă mai mult decât un ritual religios. Ei reprezintă memorie colectivă, respect pentru trecut și comuniunea care dă sens prezentului și viitorului unei comunități. În preajma Învierii Domnului, astfel de momente ne reamintesc că lumina credinței și puterea tradițiilor sunt cele care păstrează vie legătura dintre oameni și valorile care îi definesc.
Actualitate
Evelinia Văedean, o vinereancă stabilită în SUA acum 30 de ani, s-a întors în satul natal pentru a fi pășteancă
Evelinia Văedean a venit să fie „pășteană” tocmai din Statele Unite ale Americii. Și-a dorit foarte mult acest lucru, astfel că, în Joia Mare, a îmbrăcat straiele populare și a participat la „Păștenii” de la Vinerea.

„Am venit să fiu pășteană tocmai din America, din Michigan, Detroit. M-am bucurat foarte mult că am putut participa la acest eveniment. Mă bucur foarte mult de tot ce există aici și că pot participa la casa gazdă unde se sfințește pâinea, apoi la biserică să ascultăm sfânta slujbă. Am venit special din America pentru acest eveniment. Mi-am dorit foarte mult să fiu aici, m-am pregătit încă de anul trecut și m-am bucurat foarte mult că acest grup de oameni m-a primit”, a declarat Evelinia pentru ziarulunirea.ro.
Femeia s-a căsătorit în Vinerea în urmă cu 40 de ani, iar de 30 de ani este stabilită în America: „Am plecat în America acum 30 de ani, dar nu puteam lipsi anul acesta de aici, este un obicei care îmi place foarte mult. România a avansat foarte mult în 30 de ani, sunt foarte multe schimbări în tot ce există, dar obiceiul acesta nu l-am mai întâlnit niciunde”.
Obiceiul „Păştenilor” este păstrat cu sfinţenie în satul Vinerea, care aparţine de oraşul Cugir, acolo unde, pe durata mai multor zile din Săptămâna Mare, au loc o serie de evenimente la care participă, îmbrăcaţi în costume populare, toţi cei care împlinesc în cursul anului vârsta de 60 de ani, femei şi bărbaţi, şi cărora le revine misiunea de a pregăti şi împărţi „Paştile” pentru întreaga comunitate.
Pregătirile pentru acest obicei debutează încă de la Bobotează, când generaţia care a organizat în anul precedent Paştile predă ‘mandatul’ celor care vor împlini în cursul anului vârsta de 60 de ani.
Pentru buna organizare și desfășurare a acestui eveniment unic din viața fiecăruia, „păștenii” încep să se reunească cu un an înainte, în prima duminică după „Rusalii” și aleg mai întâi gazda de unde se vor lua „Paștile”. Gazda trebuie să fie neapărat un bărbat din leat, căsătorit și care să fie un bun gospodar.
După alegerea gazdei „păștenii” se întâlnesc lunar, în prima duminică, cu multă conștiinciozitate și analizează cu responsabilitate realizările de până în acel moment, ce dificultăți s-au întâmpinat și ce sarcini le revin de îndeplinit în continuare.
În duminica de „Florii” toți „păștenii” împreună cu preoții, se adună la casa gazdei, unde se alege vinul pentru „Paști”, se împodobesc ciuberele cu flori și panglici tricolore, lumânările care se împart credincioșilor în „Joia Mare”, la coșuri se pun ștergare și verdeață, se aerisesc desagii pentru pâine și se stabilește programul pentru „Săptămâna Mare”.
În „Joia Mare”, zi considerată de mare sărbătoare pentru întreaga comunitate vinereană, „păștenii” se întâlnesc dimineaţa la ora opt, la biserică îmbrăcați în tradiționalele costume populare, de unde se pornește în procesiune spre casa gazdei. Alaiul pornește având în frunte „păștenii” ce poartă drapelul României și al Uniunii Europene, urmați de cei cu praporii, de copiii cu sfeșnice, preoți, cantori, „păștenele” cu coșulețe, apoi ceilalți credincioși din sat și cei veniți din țară și străinătate, special pentru pentru acest eveniment emoționant.
La casa gazdei se oficiază slujba de Te-Deum, binecuvântându-se pâinea din care se pregătește ,,Sfintele Paști” și se împart lumânările împodobite pentru a fi aprinse în noaptea de Înviere, tuturor celor prezenți.
Actualitate
Nicolae Sinedru, un vinerean stabilit în Germania de aproape 20 de ani, s-a întors în satul natal să fie păștean
După aproape 20 de ani de când s-a stabilit în Germania, Nicolae Simedru s-a întors în aprilie 2026 în satul natal, la Vinerea, pentru a participa la un obicei vechi de aproape opt decenii. Anul acesta are o semnificație aparte, mai ales că împlinește frumoasa vârstă de 60 de ani, devenind astfel unul dintre „pășteni”.

Plecat în Germania în 2008, vinereanul a muncit inițial într-un abator, iar ulterior și-a schimbat domeniul de activitate, orientându-se către bucătărie. A început ca ajutor de bucătar, reușind în timp să devină bucătar, iar în prezent lucrează la o școală din Mühldorf.
Deși a trăit ani buni departe de casă, legătura cu Vinerea a rămas puternică. „Obiceiurile se păstrează cu sfințenie aici. Eu mă întorc în fiecare vacanță școlară acasă”, a mărturisit acesta pentru ziarulunirea.ro.
Nicolae Simedru apreciază și mai mult locurile natale după anii petrecuți în străinătate, iar participarea la obiceiul ,,Păștenilor” este pentru el nu doar o datorie, ci și o mândrie. „Trebuie să păstrăm tradiția. Este o onoare să ajungi la 60 de ani și să duci mai departe acest obicei”, spune bărbatul.
Tradiția Păștenilor a început în anul 1948, în satul Vinerea, județul Alba. Povestea acestei tradiții spune că aceasta a luat naștere după ce sătenii au început să se certe pentru rolul de gazdă a sărbătorilor pascale. În urma certurilor, sătenii au stabilit o gazdă, primul Păștean, care la rândul lui își va lua ajutoare pentru a aduce bucuria sărbătorilor în întregul sat.
La împlinirea vârstei de 60 de ani, fiecare sătean din Vinerea primește rolul de Păștean, pentru a duce mai departe tradiția. Anul acesta, zeci de oameni s-au adunat, cu mic, cu mare, la biserica din sat, pentru a împărți colaci și vin tuturor. Alaiul a pornit dis de dimineață de la biserică, îndeptându-se spre casa gazdei, unde s-a oficializat și o slujbă.
După terminarea slujbei, alaiul s-a reîntors la biserică, având desagii plini cu pâine și vin, din care se vor face Paștile ce vor fi împărțite sătenilor.
-
Mondenacum 8 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 12 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 12 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 11 luniSfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum 5 luniFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Din judeţacum 12 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 6 luniMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile
-
Politicăacum 11 luniDeclarația primarului Adrian Teban, după publicarea rezultatelor finale ale turului întâi din alegerile prezidențiale 2025