Ştiri din zonă
Meșterul popular Constantin Perța omagiat post-mortem, la cea de-a XII-a ediție a a Festivalului „Sărbătoarea Salcâmilor” de la Ceru Băcăinți
Duminică, 20 mai 2018, a avut loc la Ceru Băcăinți cea de-a XII-a ediție a Festivalului ,,Sărbătoarea Salcâmilor”, eveniment organizat de Primăria și Consiliul local Ceru Băcăinți, cu sprijinul Consiliului Județean Alba.
Programul manifestărilor artistice a fost întregit în acest an cu un eveniment cultural de marcă, prin omagierea post-mortem, la 80 de ani de la nașterea sa, a meșterului popular Constantin Perța, o personalitate a comunei care a reușit să o facă cunoscută prin creațiile sale, pe toate meridianele lumii. Cu acest prilej, în semn de prețuire veșnică a fost dezvelită la centrul etnografic din localitate, o placă comemorativă cu chipul meșterului popular realizată de artistul plastic albaiulian, profesorul Romi Adam.
Acest lucru a fost posibil prin implicarea umană dar și financiară a directorului SC Apă-CTTA Alba, domnul ing. Ștefan Bardan, fiu al comunei provenit dintr-o familie de intelectuali care și-au adus de-a lungul timpului o mare contribuție la iluminarea culturală, educativă dar și spirituală a comunei Ceru Băcăinți.
Placa comemorativă a fost sfințită de pr. Remus Stoica fiind dezvelită în prezența domnului Ion Dumitrel – președinte al Consiliului Județean Alba, domnului Alexandru Pereș – senator în Parlamentul României, a domnului Ioan Trif – primar al comunei Ceru Băcăinți, a domnului Ștefan Ciprian Borza – viceprimar al comunei Ceru Băcăinți și a domnului Clement Negruț – președinte al PMP Alba. Au fost prezente și doamnele Cristina și Mariana Perța, nepoate ale meșterului popular Constantin Perța.
Manifestările au continuat cu spectacol folcloric la care au luat parte alături de formații și artiști din comuna gazdă și Ansamblul folcloric al Casei de Cultură ,,Ioan-Budai Deleanu” din Geoagiu, jud. Hunedoara, Ansamblul folcloric ,,Vințana” din Vințu de Jos și Ansamblul folcloric ,,Mărginenii” din Căpâlna.
Meșterul popular Constantin Perța s-a născut în 1938 în comuna Ceru Băcăinți. Încă din copilărie a îndrăgit cioplitul în lemn care avea să-l facă unul dintre cei mai cunoscuți meșteri populari din România. Autodidact fiind s-a specializat în cioplit linguri reușind să lase o colecție impresionantă de linguri cu modele unicat, aflate în colecții muzeale sau particulare. Alături de aceste lucrări de artă populară, meșterul Constantin Perța, supranumit ,,meșterul sihastru al Apusenilor” a confecționat și obiecte de uz casnic, mobilier mic sau obiecte de înfrumusețare a locuinței, piesele sale de senzație fiind lanțuri de diferite dimensiuni realizate dintr-o singură bucată de lemn. Meritele sale deosebite au fost recunoscute, apreciate și recompensate de specialiști cu numeroase premii la concursuri naționale și internaționale. Mai mult decât atât, Constantin Perța a fost primit alături de alți ași ai meșteșugurilor tradiționale ca membru în Academia Artelor Tradiționale de la Muzeul ASTRA din Sibiu iar în anul 2011 a fost declarat Tezaur Uman Viu într-un proiect al UNESCO de salvgardare a patrimoniului material și imaterial mondial. În anul 2015, înainte cu un an de decesul său, a fost decorat de Președinția României pentru merite culturale deosebite.
Ştiri din zonă
Bărbat de 48 de ani din Șiobot reținut de polițiști, după ce a furat o bicicletă din Vințu de Jos
Vineri, 13 februarie 2026, polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Vințu de Jos au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din localitatea Șibot, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Din cercetări a reieșit că, în noaptea de 12/13 februarie 2026, bărbatul ar fi sustras din parcarea special amenajată pentru biciclete, de pe strada Lucian Blaga din localitatea Vințu de Jos, o bicicletă care era neasigurată.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.
Ştiri din zonă
Bărbat de 50 de ani din Șibot cercetat de polițiști, după ce a fost depistat în timp ce conducea băut
Vineri, 13 februarie 2026, în jurul orei 14.00, polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Vințu de Jos au oprit, pentru control, pe strada Principală din localitatea Șibot, un autoturism condus de un bărbat, în vârstă de 50 de ani, din localitatea Șibot.

Bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând valoarea de 0.72 mg/l alcool pur în aerul expirat. Acesta a fost condus la spital în vederea stabilirii alcoolemiei.
Cercetările sunt continuate.
Ştiri din zonă
Tăblițele de la Tărtăria ar putea fi expuse în fosta haltă CFR din localitate
Fosta haltă CFR de la Tărtăria ar putea fi transformată într-un muzeu în care exponatele principale să fie Tăblițele de la Tărtăria.

Intenția a fost anunțată, duminică, 8 februarie 2026, de primarul comunei Săliștea, Ioan Gherman, în contextul expunerii celebrelor tăbițe la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.
„Ne urcăm împreună în trenul dezvoltării? Ieri (sâmbătă, 7 februarie 2026) am trăit un moment cu adevărat special. Am văzut pentru prima dată, pe viu, Tăblițele de la Tărtăria, expuse la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, după mulți ani în care nu au putut fi admirate de public.
Poate că nu este o coincidență faptul că, la puțin peste un an de când am primit încrederea voastră ca primar, am reușit un pas important pentru comunitatea noastră: CFR a acceptat să ne închirieze Halta Tărtăria.
De ce contează acest lucru? Pentru că îmi doresc – și știu că nu sunt singur – ca această haltă să devină un muzeu al Tăblițelor de la Tărtăria și un muzeu al comunei Săliștea, un loc în care să punem în valoare trecutul nostru și să dăm sens viitorului.
Nu pot vorbi despre acest drum fără să amintesc de visul lui Ioan Muntean din Tărtăria, un om care a crezut cu tărie că istoria locului nostru merită respect, vizibilitate și continuitate.
Ceea ce facem astăzi este continuarea acelui vis și a tuturor celor care cred în istoria locului nostru. Așa cum trenurile nu opresc întâmplător într-o haltă, nici dezvoltarea nu vine de la sine. Orice drum are nevoie de un „bilet”. Iar acel bilet, știm cu toții, înseamnă resurse și finanțare.
Astăzi, bugetul Primăriei nu ne permite renovarea haltei pentru a o transforma în muzeu. Dar asta nu ne oprește. Vom căuta finanțări, parteneriate și oameni care cred în această idee. CFR a „oprit trenul” în Halta Tărtăria.
Astăzi nu inaugurăm un muzeu, ci deschidem un drum.
Ce spuneți? Ne urcăm împreună în trenul dezvoltării comunei Săliștea? Istoria ne-a adus aici. Viitorul îl construim împreună. Doamne ajută!”, a transmis primarul Ioan Gherman într-un mesaj publicat în mediul online.
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca găzduiește în această perioadă expoziția „Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte”.
Expoziția urmărește istoria Transilvaniei de la primele urme umane din peșterile Carpaților, trecând prin revoluția neolitică și începuturile metalurgiei, epoca dacică și stăpânirea romană, veacurile medievale și transformările epocii moderne, până în pragul lumii contemporane, potrivit unui comunicat al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
Printre piesele de mare interes se numără expuse la muzeul din Cluj-Napoca se numără și tăblițele de la Tărtăria, considerate purtătoare ale celei mai vechi forme de scriere cunoscute.
Managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Felix-Florin Marcu, a explicat referitor la tăblițele de lut că „una dintre teorii spune că aceasta este cea mai veche scriere, chiar înainte de scrierile din Orient”. Totuși, cercetările indică și alte perspective. „E posibil, dacă sunt originale, să provină dintr-un context mai târziu, dintr-o groapă, din situl de la Tărtăria, care vine dintr-un nivel mai tânăr, care este mai recent decât scrierea din Sumer”, a precizat Felix-Florin Marcu.
Tăblițele de la Tărtăria sunt trei artefacte arheologice neolitice descoperite în 1961 într-un mormânt din satul Tărtăria din județul Alba de către cercetătorul clujean Nicolae Vlassa, în anul 1961.
Două sunt găurite şi sunt acoperite cu semne, iar a treia foloseşte o modalitate de scris pur pictografică, respectiv reprezentarea stilizată a unui animal (capră), un simbol vegetal şi un altul neclar. Cea de formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărţite prin linii.
-
Mondenacum 6 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 10 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 10 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 9 luniSfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum 4 luniFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Din judeţacum 10 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 4 luniMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile
-
Politicăacum 10 luniDeclarația primarului Adrian Teban, după publicarea rezultatelor finale ale turului întâi din alegerile prezidențiale 2025