Rămâi conectat

Cugireni

Magdalena Weber din Cugir mai păstrează încă biletele de tren cu care a venit din lagărul de deportare din Rusia, în 1949

Cugir INFO

Publicat

în

Supravieţuitorii gulagului rusesc

În Cugir, anul de graţie 2013, mai trăiesc 47 de etnici germani. Aceştia – în mare parte femei – sunt supravieţuitori ai pogromului rusesc din perioada 1945-1949 şi ai marii emigraţii de după 1989. Dacă în 1992 mai erau la Cugir 189 de etnici germani (şvabi, nemţi sau saşi), în 2002 numărul lor aproape s-a înjumătăţit, ajungând la 78. Selecţia naturală a mai înjumătăţit această cifră, în 2012 ajungându-se ca la Cugir să mai sălă­şluiască doar 47 de etnici germani.

„În urmă cu 68 de ani a început pentru ei calvarul ce a durat aproape 5 ani de zile – respectiv deportarea în URSS”, povesteşte ing. Aurel Voicu, preşedintele Asociaţiei Pro Cugir. „Cauza: în anii 1940-1943 unii tineri de naţionalitate germană, respectiv saşi, au servit în armata germană, ceea ce a dus la numirea lor ca SS-işti sau nazişti. În aceste condiţii etnicii germani (saşii) au fost printre primii puşi să plătească – prin muncă forţată în lagărele de muncă sovietice. Mulţi dintre cei deportaţi şi-au pierdut viaţa în acele locuri. Drama a început la 13 ianuarie 1945 (cu patru luni înainte de încheierea armistiţiului din 9 mai 1945) când s-a pus în aplicare Ordinul 031/6 ianuarie 1945 care prevedea ca bărbaţii de origine germană cu vârste între 17 şi 45 de ani şi femeile cu vârsta între 18 şi 30 de ani să fie deportaţi în URSS pentru reparaţii după războiul din perioada 1940-1945. În acest fel, din toată România, cât şi din Cugir, etnicii germani au fost evacuaţi cu forţa şi trimişi în lagăre de muncă din URSS. În anul 1949, cei care au supravieţuit muncii epuizante şi vieţii pline de privaţiuni, au revenit la locurile natale”, povesteşte ing. Voicu.

Supravieţuitorii deportării sovietice sunt acum persoane în vârstă de peste 85 de ani, bătrâni şi suferinzi, care îşi poartă cu stoicism, pe umerii plecaţi, povara calvarului prin care au trecut.

Ing. Aurel Voicu a explicat că „cei care au supravieţuit lagărelor sovietice şi acum locuiesc în Cugir sunt majoritatea de religie romano-catolică, ascultă liturghia creştinească în Biserica cu Hramul „Sfântul sânge al lui Isus Hristos” situată în cartierul Scăunel, str.Colinei nr.1. Biserica a fost ridicată în 1826, la 27 de ani de la înfiinţarea Fabricii de Fier şi Oţel din Cugir. Biserica deţine una dintre cele mai bogate şi mai riguroase scrieri privind istoria oraşului nostru: Cartea Bisericii, scrisă în limba maghiară.”

Printre supravieţuitorii deportării ruseşti din Cugir o regăsim pe doamna Magdalena Weber, din cartierul Suseni. S-a născut într-un sat din Banat şi s-a căsătorit cu Weber Francisc – fost deportat şi el. Francisc Weber a fost unul dintre cei mai pricepuţi strungari în fier de la U.M. Cugir, fiind şi şef de secţie, explică reprezentantul Asociaţiei Pro Cugir.
În cartea de 24 de pagini, format A5, cu titlul: Jurnal de lagăr 13 ianuarie 1945 – 5 noiembrie 1949, scrisă cu ajutorul doamnei profesoare Margareta Dâncan, Magdalena Weber povesteşte calvarul anilor petrecuţi în gulagul sovietic, spune ing. Voicu.
Povestea dânsei, aceeaşi cu cea a altor mii de persoane deportate în acea perioadă, este de o simplitate tristă şi dureroasă.

“În 13 ianuarie ni s-a ordonat mie, care aveam 17 ani, şi surorii mele, care avea 20 de ani, să ne prezentăm la şcoala din sat, fiecare cu câte o păturică, o periniţă, nişte haine de schimb şi mâncare pentru zece zile. Cu această bocceluţă am călătorit – în bou-vagon – 32 de persoane, de la 17 ianuarie la 9 februarie 1945, timp de 24 de zile. De la graniţa cu URSS am fost mutaţi în alte vagoane, de acelaşi fel, dar mai mari, în care erau înghesuiţi 90 de oameni, în mijlocul vagonului fiind o gaură în podea în care ne făceam necesităţile… Păstrez încă biletele de tren de la întoarcerea din URSS ca amintire a acelor vremuri prin care am trecut în urmă cu 68 de ani. Acesta a fost DRUMUL MEU, acum suntem în vârstă şi ne aşteaptă alt drum”,scrie Magdalena Weber în memoriile sale din lagărul rusesc.

În prezent, viaţa doamnei Magdalena Weber este luminată de cei doi fii ai săi şi doi nepoţi, cărora le doreşte un viitor mult mai luminos. Mulţi ani sănătoşi înainte, doamnă Magdalena Weber!




Cugireni

Performanță de excepție: Cugireanca Eva Anastasia Maria Curea, printre cei 20 de bursieri FLEX din România

Cugir INFO

Publicat

în

Într-o lume în care oportunitățile educaționale pot schimba destine, Eva Anastasia Maria Curea, se remarcă printr-un parcurs construit prin dorința constantă de evoluție și cunoaștere. 

Originară din Cugir, Eva a atras atenția încă din copilărie prin talentul său literar și artistic. La o vârstă fragedă, a publicat un volum de povestiri, demonstrând o imaginație bogată și o relație autentică cu literatura. De-a lungul anilor a obținut premii valoroase la diverse concursuri, s-a remarcat prin performanțe la olimpiade școlare, a colaborat cu diverse edituri și platforme culturale, unde a redactat recenzii de carte și recomandări pentru cititori de toate vârstele. Pe lângă rezultatele sale academice și implicarea în activități extracurriculare, Eva Anastasia Maria Curea și-a exprimat creativitatea prin pasiunea pentru artă, în special pentru pictură, pe care o consideră o modalitate de a da viață ideilor și emoțiilor sale.

Pe măsură ce a crescut, interesul său s-a orientat tot mai mult spre reflecție și idei profunde. Astfel și-a propus să trăiască visul american și, cu multă ambiție și determinare, a reușit să obțină o bursă în cadrul programului FLEX (Future Leaders Exchange Program). Pentru mulți adolescenți, visul de a studia în Statele Unite ale Americii pare greu de atins. Programul FLEX  este cofinanțat de Guvernul Statelor Unite și Guvernul României și se adresează elevilor de liceu care demonstrează implicare în activități extracurriculare, performanțe academice, dar și dorința de a face o diferență în comunitatea lor. Este un program competitiv, care caută elevi cu rezultate academice bune, dar în același timp tineri curioși, implicați și capabili să reprezinte propria cultură cu autenticitate și respect. Anul acesta în Romania s-au înscris peste 2800 de candidați, iar în urma unui proces riguros de selecție, cu mai multe etape, jurizat de către specialiști din SUA, au fost desemnați 20 de finaliști, fiecare dintre aceștia primind o bursă completă pentru a studia timp de un an într-un liceu din Statele Unite. Este o mare performanță pentru Eva să se situeze printre cei mai puțin de 1% dintre candidați, ceea ce evidențiază caracterul extrem de selectiv și prestigios al programului.

Ea își va petrece anul de studiu în statul Pennsylvania, în Mount Holly Springs, un orășel situat în comitatul Cumberland, la poalele lanțului muntos South Mountain, aflat la aproximativ 30 de minute de Harrisburg, capitala statului Pennsylvania. Localitatea este apreciată pentru izvoarele sale naturale, pădurile întinse și apropierea de Parcul de Stat Pine Grove Furnace și de celebrul Appalachian Trail, una dintre cele mai cunoscute rute de drumeție din lume.

Eva va urma cursurile clasei a XI-a la Boiling Springs High School, un liceu recunoscut pentru oferta diversificată de discipline academice, activități sportive și cluburi extracurriculare, inclusiv teatru, arta, muzică, robotică, voluntariat, cluburi sportive (fotbal american, înot, majorete, baschet, etc.) și cluburi academice. Culorile oficiale ale școlii sunt mov și auriu, iar liceul face parte din South Middleton School District, unul dintre districtele școlare apreciate din regiune și oferă cursuri Advanced Placement (AP), care permit elevilor să studieze discipline la nivel universitar și să obțină credite pentru facultate.

Experiența în SUA va contribui semnificativ la formarea sa, din punct de vedere personal și academic. Contactul cu un sistem educațional diferit, bazat pe argumentare, gândire critică și exprimare liberă o va ajuta să își dezvolte abilitățile esențiale pentru o viitoare carieră juridică.

Povestea Evei reflectă faptul că pasiunea pentru cunoaștere, susținută de muncă și oportunități, poate deschide drumul către o carieră cu impact real în societate. Anul pe care Eva îl va petrece în Statele Unite va însemna o experiență educațională și culturală deosebită, oferindu-i ocazia de a învăța într-un sistem diferit, de a cunoaște oameni și perspective noi și de a reprezenta România într-un mediu internațional.

O felicităm și noi pe tânăra cugireancă și îi dorim mult succes în noua sa misiune!

 

Constantin PREDESCU




Citește mai mult

Cugireni

Cugireanca Noja Paladia a împlinit 111 ani. Este cea mai vârstnică persoană din România

Cugir INFO

Publicat

în

Orașul Cugir marchează astăzi, 20 iulie 2026, un moment cu totul special. Noja Paladia (născută Bâldea), cea mai vârstnică persoană în viață din România, a împlinit venerabila vârstă de 111 ani.

Născută la 20 iulie 1915, cugireanca este recunoscută oficial drept supercentenară, statut confirmat la 16 aprilie 2026 de Gerontology Research Group (GRG), organizația internațională care validează cazurile de longevitate extremă la nivel mondial.

Cu ocazia aniversării, primarul orașului Cugir, Adrian Teban, însoțit de Diana Dobrean, directoarea Centrului Cultural „Valentin Uritescu”, i-a făcut o vizită la domiciliu pentru a-i transmite felicitările comunității. În semn de apreciere, edilul i-a oferit o diplomă aniversară, un buchet de flori și un premiu simbolic.

Vizibil emoționată, sărbătorita le-a transmis un mesaj simplu, dar plin de optimism:

„Dacă va vrea Dumnezeu, ne vedem și anul viitor!”

Noja Paladia este, în prezent, cea mai vârstnică persoană din regiunea Balcanilor și cea mai vârstnică femeie din istoria documentată a României. Potrivit clasamentului publicat de GRG, aceasta ocupă locul 124 în topul mondial al celor mai longevive persoane aflate în viață.

La cei 111 ani ai săi, cugireanca se apropie de recordul absolut al longevității în România. Acesta este deținut de Ilie Ciocan, veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial, care s-a stins din viață în luna mai 2026, la vârsta de 112 ani și 351 de zile. Dacă va depăși această vârstă, Noja Paladia va deveni oficial cea mai longevivă persoană din istoria documentată a României.

Povestea de viață a doamnei Paladia se întinde pe mai bine de un secol și traversează patru generații, de la anul nașterii sale, 1915, până la generația stră-strănepoților săi, născuți în 2015.

Astăzi, aceasta locuiește în propria casă din Cugir, unde este îngrijită cu devotament de fiica sa, în vârstă de 76 de ani, și de ceilalți membri ai familiei.

Împlinirea vârstei de 111 ani reprezintă nu doar o aniversare deosebită pentru familia sa, ci și un motiv de mândrie pentru comunitatea din Cugir, oraș care găzduiește una dintre cele mai longevive persoane din lume.

Îi transmitem și noi, pe acestă cale, cele mai sincere urări de sănătate, liniște și mulți ani binecuvântați alături de cei dragi. La mulți ani!

 

Constantin PREDESCU




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir