Rămâi conectat

Cugireni

Magdalena Weber din Cugir mai păstrează încă biletele de tren cu care a venit din lagărul de deportare din Rusia, în 1949

Cugir INFO

Publicat

în

Supravieţuitorii gulagului rusesc

În Cugir, anul de graţie 2013, mai trăiesc 47 de etnici germani. Aceştia – în mare parte femei – sunt supravieţuitori ai pogromului rusesc din perioada 1945-1949 şi ai marii emigraţii de după 1989. Dacă în 1992 mai erau la Cugir 189 de etnici germani (şvabi, nemţi sau saşi), în 2002 numărul lor aproape s-a înjumătăţit, ajungând la 78. Selecţia naturală a mai înjumătăţit această cifră, în 2012 ajungându-se ca la Cugir să mai sălă­şluiască doar 47 de etnici germani.

„În urmă cu 68 de ani a început pentru ei calvarul ce a durat aproape 5 ani de zile – respectiv deportarea în URSS”, povesteşte ing. Aurel Voicu, preşedintele Asociaţiei Pro Cugir. „Cauza: în anii 1940-1943 unii tineri de naţionalitate germană, respectiv saşi, au servit în armata germană, ceea ce a dus la numirea lor ca SS-işti sau nazişti. În aceste condiţii etnicii germani (saşii) au fost printre primii puşi să plătească – prin muncă forţată în lagărele de muncă sovietice. Mulţi dintre cei deportaţi şi-au pierdut viaţa în acele locuri. Drama a început la 13 ianuarie 1945 (cu patru luni înainte de încheierea armistiţiului din 9 mai 1945) când s-a pus în aplicare Ordinul 031/6 ianuarie 1945 care prevedea ca bărbaţii de origine germană cu vârste între 17 şi 45 de ani şi femeile cu vârsta între 18 şi 30 de ani să fie deportaţi în URSS pentru reparaţii după războiul din perioada 1940-1945. În acest fel, din toată România, cât şi din Cugir, etnicii germani au fost evacuaţi cu forţa şi trimişi în lagăre de muncă din URSS. În anul 1949, cei care au supravieţuit muncii epuizante şi vieţii pline de privaţiuni, au revenit la locurile natale”, povesteşte ing. Voicu.

Supravieţuitorii deportării sovietice sunt acum persoane în vârstă de peste 85 de ani, bătrâni şi suferinzi, care îşi poartă cu stoicism, pe umerii plecaţi, povara calvarului prin care au trecut.

Ing. Aurel Voicu a explicat că „cei care au supravieţuit lagărelor sovietice şi acum locuiesc în Cugir sunt majoritatea de religie romano-catolică, ascultă liturghia creştinească în Biserica cu Hramul „Sfântul sânge al lui Isus Hristos” situată în cartierul Scăunel, str.Colinei nr.1. Biserica a fost ridicată în 1826, la 27 de ani de la înfiinţarea Fabricii de Fier şi Oţel din Cugir. Biserica deţine una dintre cele mai bogate şi mai riguroase scrieri privind istoria oraşului nostru: Cartea Bisericii, scrisă în limba maghiară.”

Printre supravieţuitorii deportării ruseşti din Cugir o regăsim pe doamna Magdalena Weber, din cartierul Suseni. S-a născut într-un sat din Banat şi s-a căsătorit cu Weber Francisc – fost deportat şi el. Francisc Weber a fost unul dintre cei mai pricepuţi strungari în fier de la U.M. Cugir, fiind şi şef de secţie, explică reprezentantul Asociaţiei Pro Cugir.
În cartea de 24 de pagini, format A5, cu titlul: Jurnal de lagăr 13 ianuarie 1945 – 5 noiembrie 1949, scrisă cu ajutorul doamnei profesoare Margareta Dâncan, Magdalena Weber povesteşte calvarul anilor petrecuţi în gulagul sovietic, spune ing. Voicu.
Povestea dânsei, aceeaşi cu cea a altor mii de persoane deportate în acea perioadă, este de o simplitate tristă şi dureroasă.

“În 13 ianuarie ni s-a ordonat mie, care aveam 17 ani, şi surorii mele, care avea 20 de ani, să ne prezentăm la şcoala din sat, fiecare cu câte o păturică, o periniţă, nişte haine de schimb şi mâncare pentru zece zile. Cu această bocceluţă am călătorit – în bou-vagon – 32 de persoane, de la 17 ianuarie la 9 februarie 1945, timp de 24 de zile. De la graniţa cu URSS am fost mutaţi în alte vagoane, de acelaşi fel, dar mai mari, în care erau înghesuiţi 90 de oameni, în mijlocul vagonului fiind o gaură în podea în care ne făceam necesităţile… Păstrez încă biletele de tren de la întoarcerea din URSS ca amintire a acelor vremuri prin care am trecut în urmă cu 68 de ani. Acesta a fost DRUMUL MEU, acum suntem în vârstă şi ne aşteaptă alt drum”,scrie Magdalena Weber în memoriile sale din lagărul rusesc.

În prezent, viaţa doamnei Magdalena Weber este luminată de cei doi fii ai săi şi doi nepoţi, cărora le doreşte un viitor mult mai luminos. Mulţi ani sănătoşi înainte, doamnă Magdalena Weber!


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Cugireni

Melodia de debut a unei tinere originare din Cugir strânge mii de vizualizări

Cugir INFO

Publicat

în

La doar 20 de ani, Daria Birăesc, originară din Cugir, debutează oficial în muzica ușoară sub numele de Zyra, cu piesa „E târziu și te sun”.

Lansată pe YouTube, melodia a strâns peste 22000 de vizualizări în primele zile și numeroase aprecieri pe rețelele sociale.

• Muzica, o moștenire de familie

Zyra a crescut într-o familie de muzicieni, tatăl și fratele ei cântă la pian și orgă, iar studioul tatălui ei a devenit locul unde pasiunea s-a transformat în carieră.

„Am cântat de mică și am simțit mereu că muzica face parte din mine. Piesa de debut am compus-o împreună cu tatăl meu și este o melodie de dragoste, pentru toți cei care, la un moment dat în viață, s-au simțit captivi în amintiri”, spune artista. Melodia vorbește despre neputința de a lăsa în urmă o iubire pierdută, fiind apreciată pentru linia melodică și sensibilitatea interpretării.

• Planuri pentru viitor

Cu un talent moștenit și o voce sensibilă, Zyra este hotărâtă să își continue drumul artistic: „De acum înainte, muzica mea o veți găși pe YouTube @Zyraa.official și, în curând, pe toate platformele de streaming.”

Artista pregătește deja noi piese în colaborare cu tatăl ei și promite să rămână aproape de public. Nu exclude nici aparițiile la evenimente, însă dorința ei este să ajungă la inimile marelui public.

 

Constantin Predescu


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Cugireni

Interviu cu Octavian Mureșan, din Cugir – manager la Academia „Liberty FC” din Cleveland Statele Unite ale Americii

Cugir INFO

Publicat

în

Octavian Mureșan (Tavi) s-a născut în Reteag, Jud Bistrița Năsăud, în 1966, unde a făcut și Școala Generală din localitatea natală. În 1984 a absolvit Liceul de Chimie Terapia din Cluj – Napoca și apoi a studiat (între 1985 -1989) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj – secția Tehnologia Materialelor de Construcție.

A început să joc fotbal organizat la vârsta de 14 ani. Din 1980 până în 1985 a jucat la CFR Cluj la juniori, avându-l antrenor pe Victor Ciocan. A fost promovat la echipa de seniori a CFR Cluj de către Dr. Constantin Rădulescu în 1983, unde i-a m-ai avut ca antrenori pe Ludovic Sătmăreanu și Mihai Adam. A m-ai jucat la Olimpia Gherla, cu antrenor Ștefan Nagy, Motor IRA cu antrenor Nicolae Chisu, Metalul Aiud cu antrenor Petre Varodi. La Cugir i-a avut antrenori pe Alexandru Pașcanu, Eugen Țimpea și Sandu Kilin. Din anul 2002 trăiește în Statele Unite ale Americii.

– Tavi, ce a însemnat Cugirul pentru tine, în formarea ta ca om și sportiv?

– După anii de liceu și facultate petrecuti în Cluj, 5 ani petrecuti la CFR Cluj, care m-au dezvoltat intelectual, dar și sportiv, au urmat 13 ani frumoși la Cugir. Cugirul a fost un capitol foarte frumos în viața mea personală având în vedere că aici m-am căsătorit cu Mihaela și totodată aici s-a născut Vlad, fiul nostru. Tot la Cugir, mi-am început cariera de antrenor în 1993 și am avut plăcerea de a lucra în domeniul copiilor și juniorilor. Chiar dacă au fost vremuri tumultoase, cu o situație financiară grea, am încercat să aduc o altă viziune în ceea ce privește copii și juniorii.

– Ce te-a determinat să pleci din România și să începi un proiect fotbalistic în străinătate?

– Cu sprijinul părinților din Cugir și a conducerii Uzinei Mecanice din acea perioadă, am reușit între anii 1994-1995 să participăm cu aproximativ 30-40 de copii la patru ediții ale turneului „Harlem Coca Cola Cup“ în Olanda. Atunci a fost primul meu contact cu Vestul și atunci s-a aprins o scânteie. Să fiu azi mai bun decât ieri, mâine mai bun decât azi și să dezvolt ceva măreț. În 2002 am ales această provocare de a ne schimba viața si viitorul alegând Statele Unite ale Americi. A fost o perioada grea la început, cu multe încercări și obstacole dar cu voință, determinare și multă, multă muncă am reușit. Suntem acolo de 23 de ani și am reușit să fim apreciați în domeniul “soccer“ așa cum e denumit fotbalul în America.

– Ce înseamnă azi, Academia Liberty? Ce planuri de viitor ai?

– Din 2007 am înființat clubul nostru „Liberty FC “ în Cleveland, Ohio și de atunci peste 3000 de copii au trecut prin mâinile noastre. Azi, clubul nostru are în jur de 250 de jucători anual cu băieți și fete cu vârstele între 8 și 19 ani. Deși au trecut mulți ani de când am început cu două echipe de 10 și 11 ani, azi, pe lângă copii, avem 15 echipe și 8 antrenori. Continuăm să dezvoltăm cele trei obiective cu care am pornit la drum: Să ajutăm, formăm, ghidăm fiecare jucător să ajungă spre maximul de potențial pe care îl dorește din punct de vedere sportiv. Să devină cea mai bună versiune a lor, atât în teren, cât și în afara lui. După ce încetează activitatea de jucător să se întoarcă în domeniu, ca antrenor, arbitru sau alt post de care este atras, astfel încât să aducă un plus în fenomenul fotbalistic. Să le arătam membrilor noștri că lumea nu înseamnă numai America. În cei peste 17 ani de activitate am reușit cu clubul nostru să participăm la câteva turnee în Italia, Germania, Cehia, Olanda, Belgia, Spania și Portugalia, arătând astfel tinerilor americani Europa.

– Chiar dacă ești departe, ai continuat să sprijini comunitatea din Cugir. Ce te motivează să rămâi conectat?

– Nu poți uita niciodată de unde ai plecat așa că mereu m-am gândit dacă putem să găsim ceva soluții să stăm conectați cu Cugirul, cu România. Au rămas în urmă multe amintiri frumoase, mulți oameni deosebiți si atunci nu ai cum să nu te gândești cum ai putea să ajuți. Fotbalul e un sport de echipă și numai împreună poți reuși. Fotbalul și sportul te învață să câștigi și să pierzi. În plus, îți dezvoltă capacitatea de a rezolva și găsi soluții la problemele cu care te confrunți în viața de zi cu zi.

– ⁠Ce ai simțit când ai văzut copiii din Cugir jucând la Mundialito, alături de echipa ta?

– Fotbalui mi-a oferit posibilitatea sa călătoresc în multe țări și de câțiva ani am visat să aduc și copii din Cugir să joace alături de copii noștri americani. Am reușit anul acesta pentru prima dată să avem în echipele noastre trei copii din Cugir și unul din Cluj să joace la Mundialito, un turneu de renume din Badajos Spania. Eu și Vlad ne-am bucurat să-i avem alături de noi pe Andrei, Vlad și Bogdan din Cugir, respectiv pe Matei din Cluj. Zâmbetele de pe fețele lor ne- au adus și nouă bucurie. Poate că, la fel ca atunci când eu am participat la primul meu turneu din Olanda, și în inima lor se va aprinde o dorință de a se autodepăși, astfel încât să arate lumii că noi românii suntem valoroși. Aș vrea să precizez faptul că, pe lângă bucuria făcută celor 3 cugireni, am trimis în urmă cu câțiva ani o mulțime de mingi, echipamente și haine copiilor din orașul de la poalele Drăganei

– Tavi, ce dorești să le transmiți cugirenilor?

– O îmbrățișare tuturor locuitorilor orașului Cugir, urări de sănătate și prosperitate tuturor, mult succes echipei de fotbal „Metalurgistul” Cugir (dar și echipei naționale în Preliminariile Campionatului Mondial de Foltbal). Mi-aș dori să văd cât mai mulți români anul viitor la WORLD CUP susținând în galben echipa României.

 

A consemnat: Constantin PREDESCU


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Cugireni

Cugireanca Noja Paladia a împlinit 110 ani! Este cea mai în vârstă femeie din județul Alba

Cugir INFO

Publicat

în

Cugireanca Noja Paladia a împlinit duminică, 20 iulie 2025, venerabila vârstă de 110 ani, fiind în acest moment cea mai vârstnică femeie din județul Alba.

„Astăzi, orașul Cugir a trăit un moment de o încărcătură emoțională deosebită, marcând o aniversare rară și cu totul specială: 110 ani de viață ai doamnei Noja Paladia, o cugireancă ce întruchipează demnitatea unei generații care a cunoscut istoria prin trăire, nu din cărți.

În semn de recunoștință pentru întreaga sa viață și contribuție la spiritul comunității noastre, doamna Paladia a fost onorată cu o vizită oficială din partea viceprimarului orașului Cugir, domnul Călin Furdui, și a doamnei Diane Dobrean, director al Casei de Cultură „Valentin Uritescu”. În cadrul acestui moment emoționant, doamnei Noja Paladia i-au fost oferite un buchet de flori elegant, o diplomă de apreciere și un tort aniversar, toate simboluri ale respectului și admirației noastre profunde.

Deși timpul și-a urmat cursul, iar viața i-a fost plină de încercări, doamna Noja Paladia rămâne un exemplu viu de forță interioară și seninătate. A vorbit cu claritate, energie și lumină în privire, dovedind că vârsta ne poate încetini pașii, dar nu poate stinge flacăra din suflet.

Această aniversare este nu doar o sărbătoare a longevității, ci și un prilej de reflecție asupra valorilor autentice – familie, curaj, răbdare și iubire de viață.

Îi transmitem cele mai calde și sincere urări de sănătate, liniște sufletească și zile binecuvântate, alături de cei dragi!

La mulți ani, cu profund respect și admirație, doamnă Noja Paladia!”, au transmis reprezentanții administrației locale de la Cugir.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir