Rămâi conectat

Cugireni

La CUGIR a luat naștere cel mai nou brand de lenjerie intimă din România – „Delicate Lace”

Cugir INFO

Publicat

în

Delicate Lace, brandul de lenjerie intimă lansat de Angela Filimon în 2018, duce ideea de made-to-measure mai aproape de trup ca niciodată, produsele realizate în atelierul din Cugir putând fi croite în funcţie de preferinţele purtătoarelor. Dincolo de acest element diferenţiator, accentul pus pe sustenabilitate şi pe liniile simple transformă piesele Delicate Lace în promotoarele unui stil de viaţă confortabil într-o lume a excesului.

„Am crescut printre dantele, voaluri şi cu sunetul de fundal al maşinii de cusut, toate acestea datorită mamei mele, a cărei pasiune pentru frumos mi-a fost insuflată“, spune Angela Filimon, fondatoarea brandului de lenjerie intimă Delicate Lace.

Absolventă a Academiei de Studii Economice (ASE) din Bucureşti, Angela a lucrat după terminarea facultăţii în domeniul hotelier şi, ulterior, a fost senior buyer în cadrul unei multinaţionale din Alba timp de cinci ani. Apoi, au venit doi copii şi pasul spre antreprenoriat.

„Am ales antreprenoriatul şi în special în acest domeniu deoarece am o pasiune pentru lenjeria intimă, iar după îndelungi căutări mi-am dorit pentru mine un concept de calitate, dorinţă care a dus la naşterea brandului Delicate Lace.“

Ideea de a lansa un proiect axat pe lenjerie intimă a venit astfel dintr-o nevoie pur personală, la acel moment fiind puţine opţiuni locale care să răspundă propriilor standarde ale antreprenoarei.

„În 2018, acest concept a prins contur şi s-a transformat treptat într-o afacere de familie. Alături de mama mea, creez şi îmi pun în aplicare toate ideile.“ Cu ajutorul ei, Angela a pus bazele celor mai importante etape în realizarea acestui proiect, şi anume crearea tiparelor, croirea, coaserea lenjeriilor şi nu numai.

Mai departe, antreprenoarea s-a ocupat de tot procesul prin care produsele Delicate Lace ajung la cliente, lucru care a presupus mai întâi identificarea partenerilor pentru materialele necesare. Au urmat realizarea conceputului pentru ambalare, promovarea, inclusiv realizarea fotografiilor sau a colaborărilor necesare pentru a duce conceputul Delicate Lace cât mai departe. În total, investiţiile s-au ridicat la peste 40.000 de euro, surse proprii, dar şi o finanţare europeană prin programul Startup Plus.

Alături de mama ei, lângă Angela Filimon au mai stat sora şi bunica ei, astfel că Delicate Lace este un business feminin de familie.

„Un ajutor foarte mare a fost şi bunica mea, care ne-a ajutat cu un produs premium, care avea aplicată dantelă realizată manual 100%. Pe viitor, ne va ajuta cu siguranţă şi cu alte colecţii de acest gen.“

Delicate Lace a pornit de la bun început cu un concept care lipsea din piaţa de profil, şi anume acela al lenjeriei personalizabile, în funcţie de silueta fiecărei purtătoare, practic un made-to-measure adus mai aproape de trup ca niciodată.

„Pe lângă acesta, realizăm şi lenjerie intimă inspirată de designul clientului, folosind materialele de care dispunem în atelierul nostru. Cum ne place nouă să spunem, dăm formă imaginaţiei clientului nostru.“ Acestea sunt elementele principale care diferenţiază Delicate Lace de competiţie. „La asta putem să mai adăugăm şi că în primele noastre colecţii am oferit un produs premium, cu aplicaţii din dantelă realizată 100% manual de mama şi de bunica mea. Ne dorim să mai facem câteva astfel de produse, poate chiar anul acesta.“

Povestea afacerii este un alt element diferenţiator, implicarea atâtor generaţii de femei dând certitudinea că produsele sunt realizate în deplină cunoştinţă a particularităţilor pe care corpul feminin le ocroteşte. Astfel, printre colecţii sunt şi game care se adresează femeilor însărcinate sau care abia au născut, ale căror corpuri au nevoie în mod cert de o altfel de lenjerie intimă.

„Produsele Delicate Lace sunt realizate în micul nostru atelier din Transilvania, mai exact în Cugir, judeţul Alba. Pentru noua noastră colecţie, pe care o lansăm în curând, am ales să colaborăm cu o fabrică cu experienţă din zonă.“ Produsele vor fi împărţite în piese pe mărimi standard şi creaţii cu croi customizat, pe care Angela o să le facă, la fel ca până acum, cu ajutorul mamei sale. „Modelele au un design minimalist, urmărind linii simple.“

Antreprenoarea mai spune că materialele utilizate sunt achiziţionate din Europa, alegând fibre sustenabile, cum ar fi bumbac organic, bumbac 100%, dar şi dantelă, microfibră şi tul.

„Se pune tot mai mult accent pe sustenabilitate, pe materiale sustenabile, pe produse de calitate, cu design atemporal, realizate local şi etic. Şi acest lucru nu poate decât să ne bucure.“ Clienta Delicate Lace ţine cont de aceste tendinţe, este o femeie activă care îşi doreşte să se poată mişca în voie, adoră să se simtă confortabil, este o femeie puternică şi independentă care preferă simplitatea într-o lume a excesului.

Antreprenoarea spune că în curând va fi lansat un nou material, tot din categoria celor sustenabile, inovaţia urmând să se regăsească într-o nouă colecţie.

„Dacă am început cu lenjerie intimă realizată din dantelă şi microfibră, urmată de câteva piese din satin (pijamale, maiouri, furouri) şi tul, acum ne mândrim cu colecţia noastră din materiale sustenabile (bumbac organic şi bumbac 100%), cu colecţia pentru perioada de sarcină şi după naştere, cu cea pentru mirese şi respectiv cea de costume de baie. În colecţiile noastre avem mai multe modele de sutiene, de chiloţi, de body-uri, kimonouri, costume de baie din două piese şi costume de baie întregi.“

Dar chiar dacă s-a diversificat portofoliul în timp, abordarea brandului a fost mereu unitară, mereu concentrată pe un design simplu. „De-a lungul timpului am realizat şi modele după designul clienţilor, astfel că aceştia nu au fost limitaţi doar la produsele create de noi.“

Până acum, eforturile forţelor feminine din spatele Delicate Lace s-au concentrat mai ales pe piaţa din România, dar acest lucru s-ar putea schimba de anul acesta. Totodată, un alt plan de dezvoltare este diversificarea canalelor prin care clientele pot ajunge la produsele Delicate Lace.

„În acest moment, produsele noastre sunt disponibile doar pe site-ul nostru delicatelace.ro. Anul acesta avem multe planuri de dezvoltare în această direcţie, vizăm colaborări cu câteva magazine fizice şi online din România şi, de ce nu, şi din afară, mai ales că ne dorim să creştem şi exporturile. Vrem să fim cât mai aproape de clienţi.“

sursa: zf.ro




Cugireni

Au lăsat Canada pentru România și au plantat 6 hectare de afine la Vinerea

Cugir INFO

Publicat

în

Au emigrat din România în anul 1995, și-au construit o viață în Canada, iar după mai bine de două decenii au decis să investească în țara natală. Adrian și Ana Faur au înființat o plantație de afine de șase hectare la Vinerea, lângă Cugir, o afacere începută după ce au văzut întâmplător la televizor povestea unui alt român întors din străinătate.

Povestea plantației de afine de la Vinerea începe la mii de kilometri distanță, în Canada. Adrian și Ana Faur locuiau acolo de ani buni. El lucrase în domeniul calculatoarelor, iar Ana absolvise Medicina la Cluj-Napoca.

Nu se gândeau neapărat să se întoarcă definitiv în România, însă căutau o activitate pe care să o poată face după retragerea din activitatea profesională.

Ideea avea să apară în jurul anilor 2012-2013, după ce Adrian a urmărit la o televiziune românească o emisiune despre agricultură și a descoperit povestea unei plantații de afine înființate de un român revenit din America.

„Noi suntem din Canada și am avut televiziunea prin satelit. Nu știu ce emisiune era Viața satului, Agrointel sau așa ceva, nu mai știu cum, dar ferma, ceva cu ferma. Și am văzut acolo o plantație de afine făcută în România. Un băiat, tot așa, a plecat din America, Codruț îl chema. Și am pus mâna pe telefon și l-am sunat”, povestește Adrian Faur.

Discuția cu fermierul i-a dat încredere că o astfel de investiție ar putea fi făcută și în România. A urmat un an de documentare.

Adrian a citit reviste de agricultură, a studiat soiurile și tehnologiile de cultură și a ajuns să ia legătura inclusiv cu un american implicat în dezvoltarea soiului Legacy.

„Mi-a spus că se poate face, că pot să încerc. Și vreun an de zile am studiat. M-am abonat la o grămadă de reviste de agricultură, i-am scris și unui american care făcuse soiul Legacy și mi-a răspuns omul, atât la e-mail, cât și la telefon. Am făcut un manual, am scris ce trebuie făcut, cum se face, ce soiuri sunt”, spune Adrian.

De ce au ales afinele

Pentru familia Faur, plantația nu a fost gândită doar ca o investiție financiară. Cei doi căutau și o ocupație pentru perioada în care urmau să se retragă.

„Noi urmăream să facem ceva pentru perioada de pensionare. Încercam să vedem ce idee ar fi să ne putem ocupa timpul în perioada aceea când deja lumea se plictisește, lumea parcă nu mai găsește sensul. Și atunci a venit emisiunea aceea”, explică Ana Faur.

Au cumpărat terenul la Vinerea și au început să pună în practică planul. A fost nevoie de aproximativ trei ani până când plantația a intrat pe rod.

În 2019 au revenit în România, iar în ultimii doi ani Adrian și Ana petrec aici cea mai mare parte a sezonului agricol, din aprilie până în septembrie-octombrie. După încheierea sezonului, se întorc în Canada.

Șase hectare de afine la Vinerea

Astăzi, plantația se întinde pe șase hectare. Soiurile au fost alese astfel încât producția să fie eșalonată și să poată ajunge pe piață atât la începutul, cât și spre sfârșitul sezonului, perioade în care prețurile sunt, de regulă, mai bune.

Afinele sunt comercializate angro, către firme care le distribuie ulterior. Familia Faur nu vinde direct către consumatori.

Investiția a fost realizată integral din fonduri proprii. Cei doi nu au accesat fonduri europene pentru înființarea plantației.

„Cu oamenii, într-adevăr, este greu”

Agricultura vine însă cu propriile provocări, iar una dintre cele mai mari probleme este forța de muncă.

„Cu oamenii, într-adevăr, este greu. Dar nu poți să te dezvolți dacă nu te uiți și la soi și la desfacere”, spune Adrian Faur.

Plantația de afine nu este prima investiție importantă pe care cei doi au făcut-o în România. Înainte de aceasta, au investit la Giurgiu într-o fabrică de construcții metalice. Criza economică din 2008 a dus însă la închiderea afacerii, rămânând în urmă doar hala.

România, văzută altfel după două decenii în Canada

După anii petrecuți în Canada, Adrian și Ana spun că au găsit o Românie schimbată.

Au revenit aproape în fiecare an în țară, dar ultimii ani le-au oferit ocazia să petreacă mult mai mult timp aici.

„România o văd mai bine. A mers încet, dar, într-adevăr, s-a modernizat față de ce știm noi când am plecat. Și am venit în fiecare an, în fiecare vară”, spun soții Faur.

Există însă și lucruri care îi nemulțumesc. Birocrația și anumite probleme de infrastructură sunt printre acestea.

Adrian face frecvent comparația cu Canada, în special atunci când vine vorba despre administrarea unei afaceri.

„În Canada, o firmă o faci de azi pe mâine. E extrem de simplu, iar o dată pe an, contabilitatea și atât. La sfârșitul anului se face”, explică el.

O afacere pentru o altă etapă a vieții

Cei doi nu intenționează să extindă plantația. Consideră că cele șase hectare sunt suficiente pentru etapa în care se află acum.

„Noi nu suntem la început, avem o vârstă”, spune Adrian.

Pentru Ana, însă, munca în plantație înseamnă mai mult decât o simplă activitate economică. Îi place faptul că își petrece zilele în mijlocul naturii.

„Trebuie să te gândești că aici ești în natură. Da, e stres mult, dar în același timp este și activitate. E frumos, mie-mi place foarte mult. E altceva decât am făcut până acum și faptul că stai în natură, nici nu știi cum trece ziua”, spune ea.

Copiii au rămas în Canada, dar România nu le este străină

Cei doi copii ai familiei au rămas în Canada și, cel mai probabil, acolo își vor continua viața. Vin însă în România în vizită și, de-a lungul timpului, au venit inclusiv cu prieteni canadieni pentru a le arăta țara părinților lor.

Adrian spune că legătura cu România s-a păstrat și prin limbă.

„Vorbesc românește perfect, nici nu știi că-s plecați. De-asta am și lăsat cu televizorul la emisiunile românești. N-au accent nici dacă vorbești cu ei”, povestește el.

Dacă ar lua-o de la capăt, ar face la fel

De la o emisiune de televiziune urmărită în Canada și până la cele șase hectare de afine de la Vinerea a fost un drum lung, cu investiții, documentare și multă muncă.

Adrian și Ana Faur spun însă că nu regretă decizia de a începe această afacere în România. Chiar dacă au întâmpinat dificultăți și au descoperit că agricultura este departe de a fi un domeniu ușor, experiența le-a confirmat că au făcut alegerea potrivită.

Iar dacă ar trebui să ia totul de la început, după toate lucrurile pe care le-au învățat între timp, răspunsul lor este simplu: ar face din nou același lucru, la Vinerea.




Citește mai mult

Cugireni

„Ursulețul solar”, vehiculul electric construit la Cugir, pregătit pentru o nouă expoziție în Germania

Cugir INFO

Publicat

în

Așa cum am mai scris, un vehicul electric neobișnuit poate fi întâlnit, aproape zilnic, pe străzile din Cugir. Numit sugestiv „ursulețul solar”, prototipul este alimentat doar cu energie solară și este conceput pentru deplasările de zi cu zi, inclusiv pentru mersul la cumpărături.

Mihai Oltean, creatorul vehiculului spune că face aproape zilnic modificări pentru a-i îmbunătăți funcționalitatea. Cea mai recentă intervenție a vizat instalația electrică, care a fost simplificată pentru ca vehiculul să poată fi transportat și asamblat mai ușor la o expoziție organizată în Hanovra, Germania.

„Am modificat aproape în fiecare zi, câte ceva. Acum trebuie să modific instalația electrică pentru că era prea complicat de asamblat. Vreau să mă duc la o expoziție în Germania și va fi destul de greu să conectez atât de multe fire”, explică acesta.

Una dintre particularitățile vehiculului este sistemul de alimentare cu energie solară. Panoul are o putere de aproximativ 200 de wați, în timp ce motorul dezvoltă 250 de wați. Chiar dacă, teoretic, puterea panoului este mai mică decât cea a motorului, vehiculul nu funcționează în mod obișnuit la putere maximă.

„Teoretic ar fi suficient, dar de obicei nu mă duc la putere maximă. Cu 200 W acopăr consumul motorului”, spune Mihai Oltean.

„Ursulețul solar” poate fi folosit inclusiv pentru cumpărături. Vehiculul dispune de suficient spațiu pentru transportul unor cutii, însă, deocamdată, proprietarul preferă să folosească plase.

La bord nu lipsesc nici uneltele. Constructorul ține la îndemână cheile necesare pentru eventuale reparații, după ce a avut deja parte de situații în care a fost nevoit să intervină asupra vehiculului.

Acesta povestește că a întâmpinat deja probleme mecanice în timpul deplasărilor, iar o componentă s-a rupt din cauza solicitării mari, fiind necesară înlocuirea acesteia.

Într-o notă amuzată, constructorul spune că vehiculul este, cel puțin pentru moment, destinat mai degrabă celor care au cunoștințe tehnice.

„Este un vehicul deocamdată numai pentru bărbați și numai pentru mecanici”, glumește acesta, explicând că utilizatorul trebuie să aibă și anumite abilități pentru a putea interveni atunci când apare o problemă.

După o nouă serie de modificări realizate la Cugir, „ursulețul solar” se pregătește pentru următoarea provocare: participarea la o expoziție organizată la Hanovra, în Germania. Simplificarea instalației electrice face parte din pregătirile pentru transport și montaj, astfel încât prototipul să poată fi prezentat mai ușor publicului german.




Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir