• Interviu cu dr. Ioan Bele – preşedintele Clusterului Prelucrări Metale Transilvania

– Dle doctor Ioan Bele, pentru început vă rog să le reamintiţi cititorilor despre ceea ce reprezintă proiectul pe care îl gestionaţi, în calitate de preşedinte, şi anume “Clusterul PrelMet Transilvania”.
– Clusterul Prelucrări Metale Transilvania (PrelMet Transilvania) este o asociaţie care s-a constituit în jurul unei zone cu o istorie lungă în domeniul prelucrării metalelor. Clusterul a luat fiinţă în martie 2013 şi are locaţia situată în Cugir, în clădirea sediului administrativ al Parcului Industrial. La un an de la înfiinţare, clusterul are în componenţă 27 de firme, dintre care 10 se află în Cugir, existând perspectiva atragerii de noi membri din Alba, Aiud, Cugir, Cluj, Zalău şi Sibiu. Mai are în componenţă trei universităţi, două municipalităţi, două administraţii locale/regionale, patru facilitatori şi, nu în ultimul rând, un parc industrial. Trebuie să mai amintesc că în cluster am atras şi S.C. Bucureşti, companie cu care ne-am propus să facem cercetare industrială, inovare şi transfer de tehnologie. Nevoia implementării acestui proiect este determinată de nevoia la nivel naţional şi regional de a realiza structuri cluster, bazate pe lucrul în reţea, şi de a câştiga încrederea agenţilor economici în acest tip de reprezentare, cooperare, colaborare şi dezvoltare în comunităţile lor. Ideea acestui proiect a fost determinată de faptul că un cluster este un mecanism puternic care poate contribui la dezvoltarea sustenabilă la nivel regional, pentru început, iar apoi la nivel naţional. Avantajul competitiv oferit de structura cluster porneşte de la nivelul microeconomic şi se conduce prin inovare, creşterea eficienţei şi a susţinerii procesului de start-up. În perioada septembrie 2013 – iunie 2014, am coordonat un proiect referitor la “Strategia de dezvoltare a municipiului Alba Iulia” şi am trecut la derularea unui alt proiect: “Participarea municipiului Alba Iulia la clusterul inovativ naţional Polul de Competitivitate «Aliment Transilvania» (Food Transilvania)”, cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională.
– Aţi făcut referire la firmele membre, dar şi la perspectiva dezvoltării clusterului prin înscrierea de noi  agenţi economici. Care sunt principalele obiective ale clusterului, dar şi avantajele acestor societăţi membre?
– Pricipalele obiective ale Clusterului PrelMet Transilvania sunt creşterea eficienţei companiilor şi reducerea diferenţelor dintre nivelul mediu înregistrat la nivel naţional şi cel de la nivelul UE. Ţinta este reprezentată prin creşterea economică înregistrată de companiile membre. Ca parte a obiectivului principal, este de dorit ca un cluster să includă în viitor mai multe companii, ca rezultat al întăririi capacităţii organizaţionale a clusterului. De aceea, clusterul trebuie să-şi extindă reţeaua de membri, incluzând mai multe companii din domeniul prelucrării metalelor care să-şi dorească să se dezvolte în acest tip de asociaţie, de a lucra într-o reţea cluster, de a crea şi implementa un sistem de comunicare eficient. Acest lucru va face ca asociaţia să fie reprezentativă la nivelul regiunii şi un facilitator pentru dezvoltarea viitoare. Clusterul îşi propune, de asemenea, dezvoltarea activităţilor C&D&I (Cercetare-Dezvoltare-Inovaţie), transferul de tehnologii şi coordonarea activităţilor şi a proiectelor la nivelul clusterului, pentru a promova internaţional clusterul, pentru îmbunătăţirea cooperării între membrii acestuia şi atragerea de noi membri. Mai există şi câteva activităţi specifice cum ar fi: dezvoltarea sectorului de procesare a metalelor în România, îmbunătăţirea accesului membrilor la transferul de tehnologii, îmbunătăţirea productivităţii membrilor clusterului şi îmbunătăţirea poziţiilor în piaţă a acestora, dezvoltarea cooperării şi lucrului în reţea a membrilor clusterului, sus­ţinerea unui mediu de afaceri favorabil, internaţionalizarea. În ceea ce priveşte avantajele principale ale companiilor membre, aş putea enumera: resurse umane specializate comune, furnizori comuni şi clienţi specializaţi, infrastructură educaţională specifică, diseminarea cunoştinţelor în interiorul clusterului.
– Revenind la modul în care se derulează proiectul, vă rugăm să ne spuneţi în ce stadiu se află preocupările întreprinse până în prezent?
– O mare reuşită se referă la faptul că am atras în cluster una dintre prestigioasele firme din Sibiu, şi anume S.C. COMPA S.R.L. Sibiu (fostă IPAS), o societate comercială cu structură de firmă europeană, care numără 1.700 de angajaţi şi are 56% capital românesc, iar exportul reprezintă 70% din producţie. Este o firmă mare, cu o cifră de afaceri de 500 de milioane de lei/an, cu o dotare tehnică de excepţie (500 de maşini cu comandă numerică), ceea ce face ca un salariat să lucreze pe 2 sau chiar 3 maşini CNC. Este un mare câştig pentru cluster, fapt ce ne-a determinat ca pe 18 decembrie a.c., să organizăm un workshop la Sibiu, având ca temă “Transferul de bune practici”, unde am invitat mai mulţi membri ai clusterului şi nu numai.  Recunoscuta firmă sibiană a reuşit să implementeze şi performantul sistem de management KAIZEN, un sistem care s-a dovedit a fi prolific în condiţiile crizei economice globale.
– Ce măsuri de organizare v-aţi propus pentru perioada viitoare?
– Suntem interesaţi de consolidarea clusterului şi de dezvoltarea lui prin creşterea încrederii şi conlucrarea între membrii asociaţi, fapt pentru care am obţinut finanţarea clusterului, dezvoltarea pe orizontală cu forme de producţie, de cercetare şi dezvoltare. Ca element nou, avem satisfacţia câştigării “Etichetei de bronz” la nivel european, o recunoaştere care înseamnă că suntem luaţi în evidenţă la nivelul Comisiei Europene şi putem derula proiecte pe programe cum sunt „Cosme” şi „Horizon 2020”. Primul este un program care vizează competitivitatea întreprinderilor şi a IMM-urilor, iar cel de-al doilea este programul-cadru al UE în domeniul cercetării şi inovării şi reprezintă instrumentul economic pentru asigurarea competitivităţii pe plan mondial a spaţiului european. „Horizon 2020” va fi derulat între 2014 şi 2020. Auditul pentru câştigarea acestei încrederi s-a dezvoltat cu experţi ai Uniunii Europene la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, instituţie care deţine funcţia de vicepreşedinte prin profesorul dr. Ioan Adelean. Clusterul a evoluat şi urmează să atingem nivelurile de “argint”, respectiv “aur”. În acest context, în care clusterul a atins nivelul trei de maturitate la nivel european şi nivelul 6-12 în România, putem realiza contacte cu clustere externe din ţări precum Germania şi Franţa, cu care urmează să încheiem acorduri de colaborare. În perioada ce urmează, vom organiza trei workshop-uri: la Alba Iulia, la Universitatea „1 Decembrie 1918”, vom prezenta noile programe de finanţare şi vom dezbate felul în care lucrează clusterele ce se adresează IMM-urilor. O altă conferinţă va avea loc în februarie, la Cluj-Napoca, cu tema: “Implementarea sistemelor de calitate în întreprinderi”, iar la Cugir avem prevăzute două workshop-uri, cu referire la “Dezvoltarea relaţiilor de colaborare între firmele din cluster” şi “promovarea unor sisteme noi de calitate”. Revin spre a aminti că, la conferinţa de la Sibiu din 18 decembrie, se va vorbi despre implementarea în cluster a sistemului de management Kaizen (schimbare), un stil de management performant, care s-a dovedit de mare succes în Japonia. Aşa cum am mai spus, vizăm să cuprindem în cluster agenţi economici din judeţele Cluj şi Zalău, un demers în cadrul căruia ne-am propus să vizităm unităţi economice din cele două judeţe şi să prezentăm în mod flexibil strategia noastră privind dezvoltarea clusterului ca obiectiv major de afirmare inteligentă a întreprinderilor mici şi mijlocii.
– La ce planuri v-aţi mai gândit în legătură cu viitorul clusterului?
– Vrem să susţinem depunerea de proiecte de dezvoltare ale membrilor, să promovăm un proiect de implementare a sistemului calităţii, un proiect de întărire a managementului şi să promovăm un proiect de platformă TIC pentru promovare. Vreau să mai precizez că avem contacte cu clustere din Germania, Spania şi Italia, iar din punct de vedere al colaborării, Clusterul PrelMet Transilvania este membru al Clustercollaboration-UE, Clustero – Asociaţia Clusterelor din România şi Transilvania Consortium of Cluster – Regiunea Centru. În concluzie, putem afirma despre clusterul promovat că dezvoltarea eficientă a acestuia va reduce diferenţa faţă de nivelul mediu înregistrat la nivel naţional şi la nivelul Uniunii Europene.
– Dle doctor Ioan Bele, vă mulţumesc pentru interviul acordat şi vă doresc mult succes!