Reprezentanţii Muzeului Unirii din Alba Iulia împreună cu cei ai Muzeului Brukenthal din Sibiu au anunţat, vineri, la Sibiu, că săpăturile în situl Tărtăria din judeţul Alba vor fi reluate după o pauză de doi ani. 

Managerul Muzeului Naţional Brukenthal din Sibiu, Sabin Luca, şi directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Gabriel Rustoiu, au precizat că săpăturile arheologice la Tărtăria vor începe în 1 iulie.

Tăblițele de la Tărtăria au fost descoperite în anul 1961 de către arheologul Nicolae Vlassa. Două sunt acoperite cu reprezentări stilizate de animale, copaci și diferite obiecte. Cea de-a treia cuprinde patru grupuri de semne, despărțite prin linii. Tăblițele de la Tărtăria ar putea reprezenta cea mai veche scriere din lume, fiind cu o mie de ani mai veche decât scrierile sumeriene de la Uruk și Djemdet Nasr. Datarea lor reprezintă însă motivul pentru care sunt atât de controversate. Tăblițele au fost confecționate din lut nears, iar, pentru conservarea lor, au fost arse în cuptor. După stilul pictogramelor, acestea au similitudini cu cele de la Uruk și Djemdet Nasr.

Şantierul ce se deschide în iulie este organizat sub egida Consiliului Judeţean Alba, desfăşurarea lucrărilor fiind sprijinită de Ministerul Culturii, CJ Alba şi Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS), studenţii la specializările Istorie şi Restaurare participând, în orele de practică, la săpături.

La cercetări vor participa, pentru început, 15 studenţi ai ULBS, între 5 şi 10 angajaţi ai Muzeului Brukenthal şi 12 specialişti de la cele două muzee implicate.

Zona supusă cercetării este situată pe teritoriul comunei Săliştea, în satul Tărtăria, punct Gura Luncii şi are o suprafaţă de peste 2,5 hectare, care a fost cumpărată de către Consiliul Judeţean Alba de la foştii proprietari, pentru a conserva situl.

Aici se va organiza un şantier pe care se va face o cercetare sistematică.

” De fapt, ţinta şantierului e să demonstrăm locul şi apartenenţa culturală a acestei descoperiri fenomenale anterioare (tăbliţele de la Tărtăria – n.r.)”, a explicat Sabin Luca.

El a afirmat că se doreşte crearea unei baze arheologice stabile, care să cuprindă “depozite, locuri de dormit pentru arheologi, ateliere de restaurare”.

“Dorinţa noastră este ca, în cel mai scurt timp, să facem la faţa locului şi primele restaurări de locuinţe, ca să se vadă cum ni le închipuim noi, în funcţie de ce găsim, locuinţe în care e liber să locuiască cine doreşte. În Occident, şi sper că şi la noi, sunt tot felul de oameni care plătesc ca să locuiască şi să se primenească spiritual în case făcute după modelul preistoric. Noi o să le dăm şansa”, a spus Luca.

La rândul său, Gabriel Rustoiu a declarat că situl are toate şansele să devină un punct de atracţie turistică.

“Faţă de ieşirea de pe autostradă este până în 10 kilometri, şi înspre Sebeş şi înspre Cugir. Este o zonă între calea ferată şi drumul european, de acum, unde se poate amenaja o parcare. Accesul se poate face prin două locuri pe sub calea ferată şi zic eu că va fi un punct de interes turistic, cu ceea ce se va întâmpla acolo”, a explicat Rustoiu.

Situl de la Tărtăria a fost descoperit de către Endre Orosz în anul 1906 şi cercetat de-a lungul timpului de Kurt Horedt (1942-1943), Nicolae Vlassa (1961) şi Iulia Paul (1989). Planul şi profilul aşezării au fost stabilite de către Gheorghe Lazarovici şi Marco Merlini în perioada 2005-2006.

Săpăturile au fost reluate în 2010, cu un colectiv condus de Sabin Luca, dar abandonate ulterior din lipsă de bani.

Potrivit lui Luca, suprafaţa pe care au fost realizate săpături până acum este de maxim 500 de metri pătraţi, şatierul urmând a fi deschis pe o perioadă extrem de lungă.

În aprilie anul trecut, piese de bronz şi fier, datând din Epoca Bronzului au fost descoperite în localitatea Tărtăria, pe traseul autostrăzii Orăştie – Sibiu. Ar fi vorba despre un depozit de astfel de piese, iar descoperirea a fost anunţată de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.

Reprezentanţii ministerului arată că, în toamna anului 2011, pe acest tronson lucrările de diagnostic arheologic au indicat existenţa a 11 situri, iar începând cu jumătatea lunii martie 2012 au demarat cercetările în şase dintre acestea, fiind identificate vestigii arheologice datând din perioada preistorică (neolitic, epoca bronzului şi epoca fierului), epoca romană şi perioada medievală.

Reprezentanţii MTI mai susţin că “în cadrul sitului 7 (km 14+100-km 14+500), identificat şi sub denumirea Tărtăria 1, a fost descoperit un depozit de piese de bronz şi fier datând din perioada epocii fierului (sec. IX–VIII a. Chr.). Este vorba despre peste 200 de obiecte de bronz şi fier (podoabe, arme şi piese de harnaşament), depuse într-un vas ceramic”.

Piesele au fost transportate pentru conservare şi restaurare la Muzeul Naţional de Istorie a României, instituţie care coordonează cercetările arheologice de pe coridorul IV pan-european al autostrăzii.

SURSA: MEDIAFAX