Cum se ține Postul Nașterii Mântuitorului sau Postul Crăciunului | cugirinfo.ro

Postul Nasterii Mantuitorului sau Postul Craciunului, asa cum este cunoscut de catre toti credinciosii este tinut cu strictete de credinciosii in intreaga lume. Prin intermediul acestui post Dumnezeu ne da putinta curatarii trupesti si sufletesti.

Postul Craciunului dureaza 40 de zile, timp in care crestinii ortodocsi vor consuma numai produse de origine vegetala. Incepe la data de 15 noiembrie si se incheie pe 24 decembrie.

Ce presupune Postul Crăciunului

Daca in zilele de Luni, Miercuri si Vineri sarbatorim vreun sfant mare, insemnat in calendar cu cruce neagra, mancam untdelemn si bem vin; iar daca este hramul bisericii sau sarbatoare insemnata in calendar cu cruce rosie, atunci dezlegam si la peste. Martea si joia mancam peste, untdelemn si bem vin, daca in aceste zile este vreun sfant mare, hramul unei biserici sau sarbatori cu rosu.

Sfintii Parinti au pus un accent deosebit asupra laturii spirituale a postului. Astfel, postul crestin nu se rezuma doar la abtinerea voluntara de la mancare si bautura, ci si la lupta impotriva patimilor, instinctelor si pornirilor pacatoase ale trupului sau sufletului.

Un post adevarat inseamna renuntare la dragostea fizica, la bautura, plata datoriilor. In sate, in post nu se deschid radioul sau televizorul, nu se fac petreceri. Postul se incheie in noaptea de Craciun dupa Litanie.

De pe 15 noiembrie, de cand se lasa postul cuvenit acestei sarbatori, dupa fiecare liturghie sau dupa fiecare vecernie, romanii de la sate incep sa repete colindele.

Ultima zi a postului Nasterii (24 decembrie), numita ajunul Craciunului, este zi de post mai aspru decat celelalte zile: nu se mananca nimic pana la ora 15, cand se obisnuieste sa se manance, in unele parti, grau fiert, amestecat cu fructe si miere, in amintirea postului lui Daniel si al celor trei tineri in Babilon (Daniel I, 5, 8-16).

In unele parti nu se mananca in aceasta zi pana la rasaritul luceafarului de seara, care ne aduce aminte de steaua care a vestit magilor Nasterea Domnului. Aceast regim aminteste totodata de postul tinut odinioara de catehumenii care in seara acestei zile primeau botezul crestin si apoi prima impartasire, la liturghia savarsita atunci in acest scop (Liturghia Sfantului Vasile, care azi se savarseste dimineata).

Zile cu dezlegare

• Zile cu dezlegare la untedelmn si vin: 16, 22, 23, 24, 25 si 30 Noiembrie; 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 si 20 Decembrie, daca aceste zile cad Lunea, Miercurea sau Vinerea – caci in aceste zile se sarbatoresc sfinti mai insemnati .
• Zile cu dezlegare la peste: Intrarea in Biserica a Maicii Domnului – 24 noiembrie chiar daca aceasta sarbatoare cade Miercurea sau Vinerea. De asemenea mancam peste in Lunile , Miercurile si Vinerile acestui post , daca in aceste zile cade hramul bisericii din enoria noastra.
• Mai sunt dezlegari la peste in zilele cu sfinti insemnati, precum 16, 22, 23, 24, 25 si 30 Noiembrie; 4, 5, 6, 7, 9, 12, 13, 17 Decembrie, daca aceste zile cad Martea sau Joia. Cu atat mai mult, cand Martea sau joia se intampla hramul bisericii. Citește și: mesaje de anul nou, urări de revelion, felicitări de anul nou

Tipuri de post

Asadar, s-au stabilit diferite tipuri de post. Astfel, el poate fi:

• integral (total), constand in abtinerea completa de la orice mancare si bautura;
• postul negru (xirofagie), in care este ingaduita doar hrana uscata: paine, fructe uscate, seminte, legume si apa;
• postul comun (obisnuit), care admite consumarea mancarurilor gatite din alimente de origine vegetala, inclusiv untdelemnul;
• postul usor, numit si dezlegare, cand este ingaduita consumarea pestelui, vinului si untdelemnului.

Postul Crăciunului la catolici

Postul Nasterii Domnului este tinut si in Biserica Romano-Catolica, unde e numit Jejunium Adventus Domini (Postul venirii Domnului) sau simplu Adventus, dar e mult mai scurt decat la ortodocsi; el tine numai trei saptamani inainte de Nasterea Domnului, avand zile de post mai aspru miercurea, vinerea si sambata.

Ajunul Crăciunului în România

• In unele zone in Ajunul Craciunului, gospodarii isi strang din sat tot ce au imprumutat. In Mehedinti parintii pun copiilor banuti in buzunare de Craciun pentru ca anul viitor sa fie imbelsugat.
• Tot in ajunul Craciunului, painea se asaza sub masa pentru a aduce noroc familiei iar sub fata de masa se pune pleava de grau, pentru belsug.
• In unele parti ale tarii exista un obicei numit “Umblatul cu icoana”, care semnifica nasterea lui Isus. In nordul Moldovei se pregateste masa de Ajunul Craciunului cu mancare de post. Nimeni nu are voie sa descopere masa pana nu intra preotul pe usa. Preotul blagosloveste masa, gusta primul bucatele, abia apoi mananca cei ai casei.

“Fa stomacul mic, limba tacuta, pastreaza-ti mintea limpede, inima curata, blanda si smerita. Iata postul.” Sfantul Vasile cel Mare

Sursa: avantaje.ro