Ştiri din zonă
Conacul Barcsay, actualul sediu al Primăriei din Săliștea, va fi restaurat
Proiectul de restaurare, în valoare de peste 1,3 milioane de lei, a fost câștigat de SC AXA Reconst SRL Sighetu Marmației, firma care a restaurat și Muzeul Memorial ”Avram Iancu” din Vidra
Marți, 12 septembrie 2017, a fost semnat ordinul de începere a lucrărilor de reabilitare a sediului Primăriei Săliștea, monument istoric, fostă reședință de vară a familiei nobiliare maghiare Barcsay. Conacul va fi reabilitat pe bani europeni, printr-un ambițios proiect depus la Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale.
Lucrările vor fi realizate de SC Axa Reconst SRL Sighetu Marmației, câștigătorul licitației pentru 1.342.170,48 de lei fără TVA. Înființată în 2006, SC Axa Reconst SRL Sighetu Marmației are în palmares renovarea și reabilitarea mai multor biserici monument istoric și clădiri de patrimoniu, majoritatea lucrărilor fiind câștigate în urma licitațiilor desfășurate de Institutul Național al Patrimoniului.
Firma a lucrat la: reabilitarea Muzeului Țării Crișurilor, a bisericuțelor din cretă de la Murflatar, renovarea Bisericii de lemn “Adormirea Maicii Domnului” Lărgăşani, Corbiţa, judeţul Vrancea, strămutarea a trei case-monument de la Curtișoara, din cadrul Muzeului Arhitecturii Populare Gorj: Casa Ceroi – Glodeni, Pivnița de Deal de la Bălănești și Cazania, mutarea bisericii de lemn din satul Broștenița (Fărcășești – Gorj), cu hramul ”Sfântul Ioan Botezătorul”, restaurarea unor monumente din lemn din Maramureș: Biserica monument istoric cu hramul ”Sf. Nicolae” din Săliștea de Sus; restaurarea a două mori, una din Ieud (Moara lui Dunca Boboiog, datată 1571), și una din Berbești (Moara lui Moiș, datată la începutul secolului al XIX-lea), ambele aflate în patrimoniul Muzeului Maramureșului din Sighet, la mănăstirea Agapia, firma a restaurat 17 case monahale, biserica de lemn „Sfinții Îngeri” din Așchileu, județul Cluj etc. La Muzeul Memorial ”Avram Iancu” din Vidra a executat o restaurare în valoare de 3 milioane de lei. Acționarul principal, Vasile Bârlea, este membru al Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice.
Proiectul de reabilitare va avea ca sursă de finanțare Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, submăsura 7.6: ”Investiții asociate cu protejarea patrimoniului cultural”. Clădirea de secol XVIII se află, din 2010, pe Lista monumentelor istorice din România. Zbaterea administrației locale din Săliștea durează de mai bine de un an, cei de la AFIR solicitând mai multe clarificări, iar când, în final, anul acesta lucrarea a fost scoasă la licitație, a avut parte și de contestații, clarificate de Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor. Oricum, administrația locală din Săliștea se poate mândri că funcționează în cel mai vechi sediu de primărie din județul Alba, imobilul având o vechime de circa 300 de ani.
Potrivit istoricilor, clădirea conacului nobiliar din Săliștea a fost ridicată în perioada de glorie a barocului transilvănean care s-a dezvoltat sub conducerea împărătesei Maria Tereza (1717 – 1780). A fost renovată de mai multe ori după ce, în 1748, a fost arsă, împreună cu anexele gospodărești, în timpul răscoalei țărănești conduse de Horea, Cloșca și Crișan. A fost martor tăcut al uneltirilor împotriva sfântului părinte Sofronie de la Cioara și a vibrat dureros după aceea la fiecare biserică ortodoxă dărâmată de tunurile generalului Bukow. Evenimentele premergătoare Marii Uniri de la 1918 au marcat o nouă distrugere a conacului Barcsay, țăranii revoltați de asuprirea maghiară canalizându-și din nou mânia spre acest imobil în care mai locuia încă un descendent al familiei nobiliare maghiare. Casa Barcsay din Cioara și alte proprietăți, terenuri și păduri, au rămas în proprietatea ungurilor până la reforma agrară din perioada 1921 – 1927, încă vreo cinci ani. În 1923, conacul Barcsay a fost vândut, cu acte în regulă, Primăriei comunei Cioara, actuală Săliștea.
Casa și acareturile familiei Barcsay se întindeau pe o suprafață de 7200 de metri pătrați. Un imens parc înconjura conacul. După venirea comuniștilor la putere, cocheta construcție barocă a fost înghesuită de clădiri utilitare, respectiv un bloc cu două nivele și căminul cultural. Din imensul parc nobiliar a mai rămas, în timp, un gard viu. Oricum, și așa, puține primării de comune din Alba se pot mândri cu un parc pe o suprafață considerabilă!
Proiectul de restaurare propune ca imobilul să păstreze funcțiunile administrative de primărie, dar vor fi create și spații cu destinație culturală, expoziționale și de informare turistică. În pridvorul din fațada principală va fi amenajată o expoziție tematică despre celebrele Tăblițe cu scriere sumeriană, desoperite la Tărtăria. În dreapta holului central va fi amenajat un punct de informare turistică, cu spațiu expozițional permanent. Evident, clădirea va fi restaurată păstrând formele și modelul inițial, inclusiv canaturile geamurilor sau forma specifică a acoperișului. Utilitățile și materialele folosite la restaurare vor fi de secol XXI. La final, clădirea va avea inclusiv facilitățile pentru persoanele cu dizabilități care vor vizita Primăria Săliștea. O bijuterie arhitectonică ce le va vorbi generațiilor viitoare despre istoria acestor locuri.
Ştiri din zonă
Bărbat de 48 de ani din Șiobot reținut de polițiști, după ce a furat o bicicletă din Vințu de Jos
Vineri, 13 februarie 2026, polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Vințu de Jos au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un bărbat, în vârstă de 48 de ani, din localitatea Șibot, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.

Din cercetări a reieșit că, în noaptea de 12/13 februarie 2026, bărbatul ar fi sustras din parcarea special amenajată pentru biciclete, de pe strada Lucian Blaga din localitatea Vințu de Jos, o bicicletă care era neasigurată.
Cercetările sunt continuate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt calificat.
Ştiri din zonă
Bărbat de 50 de ani din Șibot cercetat de polițiști, după ce a fost depistat în timp ce conducea băut
Vineri, 13 februarie 2026, în jurul orei 14.00, polițiștii Secției 2 de Poliție Rurală Vințu de Jos au oprit, pentru control, pe strada Principală din localitatea Șibot, un autoturism condus de un bărbat, în vârstă de 50 de ani, din localitatea Șibot.

Bărbatul a fost testat cu aparatul etilotest, rezultând valoarea de 0.72 mg/l alcool pur în aerul expirat. Acesta a fost condus la spital în vederea stabilirii alcoolemiei.
Cercetările sunt continuate.
Ştiri din zonă
Tăblițele de la Tărtăria ar putea fi expuse în fosta haltă CFR din localitate
Fosta haltă CFR de la Tărtăria ar putea fi transformată într-un muzeu în care exponatele principale să fie Tăblițele de la Tărtăria.

Intenția a fost anunțată, duminică, 8 februarie 2026, de primarul comunei Săliștea, Ioan Gherman, în contextul expunerii celebrelor tăbițe la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca.
„Ne urcăm împreună în trenul dezvoltării? Ieri (sâmbătă, 7 februarie 2026) am trăit un moment cu adevărat special. Am văzut pentru prima dată, pe viu, Tăblițele de la Tărtăria, expuse la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, după mulți ani în care nu au putut fi admirate de public.
Poate că nu este o coincidență faptul că, la puțin peste un an de când am primit încrederea voastră ca primar, am reușit un pas important pentru comunitatea noastră: CFR a acceptat să ne închirieze Halta Tărtăria.
De ce contează acest lucru? Pentru că îmi doresc – și știu că nu sunt singur – ca această haltă să devină un muzeu al Tăblițelor de la Tărtăria și un muzeu al comunei Săliștea, un loc în care să punem în valoare trecutul nostru și să dăm sens viitorului.
Nu pot vorbi despre acest drum fără să amintesc de visul lui Ioan Muntean din Tărtăria, un om care a crezut cu tărie că istoria locului nostru merită respect, vizibilitate și continuitate.
Ceea ce facem astăzi este continuarea acelui vis și a tuturor celor care cred în istoria locului nostru. Așa cum trenurile nu opresc întâmplător într-o haltă, nici dezvoltarea nu vine de la sine. Orice drum are nevoie de un „bilet”. Iar acel bilet, știm cu toții, înseamnă resurse și finanțare.
Astăzi, bugetul Primăriei nu ne permite renovarea haltei pentru a o transforma în muzeu. Dar asta nu ne oprește. Vom căuta finanțări, parteneriate și oameni care cred în această idee. CFR a „oprit trenul” în Halta Tărtăria.
Astăzi nu inaugurăm un muzeu, ci deschidem un drum.
Ce spuneți? Ne urcăm împreună în trenul dezvoltării comunei Săliștea? Istoria ne-a adus aici. Viitorul îl construim împreună. Doamne ajută!”, a transmis primarul Ioan Gherman într-un mesaj publicat în mediul online.
Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca găzduiește în această perioadă expoziția „Comori nespuse. Istoria Transilvaniei prin obiecte”.
Expoziția urmărește istoria Transilvaniei de la primele urme umane din peșterile Carpaților, trecând prin revoluția neolitică și începuturile metalurgiei, epoca dacică și stăpânirea romană, veacurile medievale și transformările epocii moderne, până în pragul lumii contemporane, potrivit unui comunicat al Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.
Printre piesele de mare interes se numără expuse la muzeul din Cluj-Napoca se numără și tăblițele de la Tărtăria, considerate purtătoare ale celei mai vechi forme de scriere cunoscute.
Managerul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, Felix-Florin Marcu, a explicat referitor la tăblițele de lut că „una dintre teorii spune că aceasta este cea mai veche scriere, chiar înainte de scrierile din Orient”. Totuși, cercetările indică și alte perspective. „E posibil, dacă sunt originale, să provină dintr-un context mai târziu, dintr-o groapă, din situl de la Tărtăria, care vine dintr-un nivel mai tânăr, care este mai recent decât scrierea din Sumer”, a precizat Felix-Florin Marcu.
Tăblițele de la Tărtăria sunt trei artefacte arheologice neolitice descoperite în 1961 într-un mormânt din satul Tărtăria din județul Alba de către cercetătorul clujean Nicolae Vlassa, în anul 1961.
Două sunt găurite şi sunt acoperite cu semne, iar a treia foloseşte o modalitate de scris pur pictografică, respectiv reprezentarea stilizată a unui animal (capră), un simbol vegetal şi un altul neclar. Cea de formă discoidală, cuprinde patru grupuri de semne, despărţite prin linii.
-
Mondenacum 6 luniMesaje de Sfânta Maria 2025. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 10 luniCând pică Paștele ortodox și cel catolic 2026, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 10 luniMESAJE de Sfântul Gheorghe 2025. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 9 luniSfinții Constantin și Elena 2025. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro
-
Cugireniacum 4 luniFoarfeca, visul și scena: Drumul unui frizer din Cugir spre succesul internațional
-
Din judeţacum 10 luniCând sunt Floriile Ortodoxe și Catolice în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 4 luniMedicul cugirean Terezia Mureșan-Samoilescu a primit, la Berlin, premiul pentru studiul legat de modalitățile actuale de tratament ale plăgilor greu vindecabile
-
Politicăacum 10 luniDeclarația primarului Adrian Teban, după publicarea rezultatelor finale ale turului întâi din alegerile prezidențiale 2025