Una dintre cele mai sângeroase evoluții a evenimentelor din decembrie 1989 a avut loc la Cugir. Au murit zece oameni și au fost rănite 70 de persoane.

Evenimentele din Cugir, orașul unde se afla una dintre cele mai mari uzine de armament din România s-au succedat rapid și cu brutalitate. Punctul culminant al Revoluţiei de la Cugir a avut loc la sediul miliţiei. Zvonurile care circulau printre manifestanţi susţineau că aici erau încarceraţi trei muncitori, informaţie neconfirmată ulterior. Deşi reprezentanţii miliţiei au infirmat zvonul, manifestanţii au atacat clădirea cu pietre şi sticle incendiare.

Din faţa sediului primăriei, manifestanţii s-au deplasat în faţa sediului miliţiei şi securităţii pentru a cere punerea în libertate a persoanelor reţinute sau arestate. Detalii cu privire la evoluția evenimentelor sunt cuprinse în rechizitoriul prin care au fost condamnați patru manifestanți, la pedepse cuprinse între zece ani și 13 ani de închisoare.

• Asaltul asupra sediului miliției

Potrivit rechizitoriului, în sediul miliţiei nu se aflau persoane reţinute pentru cercetări. În jurul clădirii miliţiei s-au adunat mai multe mii de manifestanţi dintre care un număr de 30-40 de persoane se manifestau deosebit de violent.

Pe lângă lozinci împotriva regimului politic, manifestanţii scandau şi „vrem arestaţii”, fapt ce l-a determinat pe comandantul miliţiei Cugir, cpt. Pop Valentin să iasă la una din ferestrele clădirii şi să susţină că în sediu nu se află persoane reţinute.

Împotriva acestuia au fost aruncate diferite obiecte, fapt ce l-a determinat să se retragă. Pe fondul continuării manifestaţiei şi încurajaţi de faptul că organele de miliţie şi securitate nu au ripostat, unii manifestanți au început să arunce în clădirea miliţiei cu sticle incendiare.

Într-o primă fază, au fost incendiate autoturismele aparţinând Miliţiei Cugir şi ale cadrelor. Pentru a alimenta focul izbucnit la parterul clădirii, un manifestant a tăiat cu securea brazii aflaţi în curtea miliţiei, în aceste condiţii în scurt timp, întreaga clădire a fost cuprinsă de flăcări. Persoane neidentificate au tăiat legăturile telefonice şi au întrerupt alimentarea cu energie electrică a clădirii.

După incendierea birourilor de la parterul clădirii şi refugierea lucrătorilor de miliţie şi securitate la etajul I, uşile de la intrare au fost forţate şi pentru a da o mai mare putere focului, persoane au vărsat un bidon de aproximativ 50 litri plin cu toluen, toate acestea în scopul de a determina pe cei care se refugiaseră la etaj, datorită căldurii şi gazelor toxice emanate, să părăsească clădirea.

S-a încercat, din ordinul comandantului miliţiei, după incendierea parterului, evacuarea armamentului şi muniţiei aflate într-una din încăperile de aici, însă nu s-a reuşit decât în mică măsură.

Într-o încercare de a stopa atacul, cpt. Pop Valentin a ordonat lt. maj. Mezei Dorin să execute pe fereastră foc de avertisment în plan vertical. Această manevră nu a avut efectul scontat, aruncarea cu sticle incendiare în imobil continuând. În urma incendiului declanşat, toată muniţia aflată în camera de armament a explodat, astfel încât, s-a produs rănirea unora dintre manifestanţi şi din această cauză în condiţiile în care lucrătorii de miliţie şi securitate nu au primit ordin de la eşaloanele superioare să execute foc împotriva manifestanţilor şi nici comandantul miliţiei, cpt. Pop Valentin, nu a dat un asemenea ordin.

• Milițieni uciși și incendiați

Pentru stingerea incendiului au încercat să intervină atât pompierii militari, cât şi civili, însă au fost împiedicaţi de către manifestanţi prin tăierea furtunurilor sau spargerea cauciucurilor. Existând pericolul iminent de a fi arşi de vii, cpt. Pop Valentin, împreună cu plt. maj. Staicu Ilie, au sărit printr-o fereastră a clădirii pentru a se salva.

Astfel, după ce a ieşit pe fereastră, cpt. Pop Valentin a sărit pe o platformă amplasată deasupra sălii de aşteptare şi, în faţa atacatorilor, a aruncat pe platformă pistolul mitralieră penturu a demonstra că nu are intenţii agresive. În momentul în care acesta a coborât în curte, a fost lovit, şi, după ce a căzut la pământ, când încă mai trăia, corpul său a fost stropit cu benzină şi incendiat.

Plt. Maj Staicu Ilie a sărit în curte de pe aceeaşi platformă, ca şi Pop Valentin, şi imediat după acesta. Acesta a fost lovit cu o secure în cap de către un manifestant, atât înainte, cât şi după ce a căzut la pământ, în mod repetat. Și cadavrul acestuia a fost incendiat.

Apoi, cadavrele acestora au fost profanate. Le-au fost tăiate organele genitale și urechile, iar comandantului i-au înfipt un steag în mijlocul craniului. Unul dintre infractori a dat dovada chiar de necrofagie, mâncând urechea unuia dintre milițieni.

Patru dintre manifestanții găsiți vionovați, Sivera Dumitru, Carica Adrian, Mihu Aurel şi Muntean Petru, au fost condamnați la pedepse cuprinse între zece și 13 ani de închisoare. Popa Alexandru, zis Pampa, cel care a mâncat din cadavrul comandantului Miliției Cugir s-a sinucis in 1993.

sursa: adevarul.ro