Actualitate
Amendă de 100.000 de lei și anularea daunelor morale către familia angajatei moarte în explozia din tunelul de trageri al Fabricii de Arme Cugir
Moartea unei angajate a Fabricii de Arme Cugir, în urma unei explozii produse în tunelul de trageri, rezumată de Justiție la o sancțiune pentru societate pentru „neluarea măsurilor de securitate şi sănătate în muncă”.
Curtea de Apel Alba Iulia a achitat marți, 19 decembrie, societatea din județul Alba pentru infracțiunea de ucidere din culpă și a menținut pedeapsa amenzii penale în valoare de 100.000 de lei pentru fapta de „neluare a măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă”.
La instanța de fond, Judecătoria Alba Iulia, compania de stat a fost obligată și la plata unei amenzi 140.000 de lei pentru ucidere din culpă. Prin contopire a rezultat o amendă finală în valoare de 173.333 lei, care includea și un spor de 33.333 lei.
De asemenea, magistrații au obligat Fabrica de Arme și la plata a 110.000 de euro, daune morale către familia femeii decedate: 50.000 de euro pentru soț și câte 30.000 de euro pentru cele doua fiice.
Curtea de Apel a achitat societatea pentru infracțiunea de ucidere din culpă, decizie care a anulat total daunele morale pe care ar fi trebuit să le primească părțile civile. Motivul achitării este articolul din Codul de procedură penală care prevede că fapta nu este prevăzută de legea penală.
Fabrica de Arme SA, companie de stat de la Romarm, a fost trimisă în judecată în aprilie 2021, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia pentru săvârșirea infracţiunilor de ucidere din culpă, distrugere din culpă și neluarea măsurilor legale de sănătate şi securitate în muncă. Fapta de distrugere s-a prescris, între timp.
• Incendiu provocat de pulberea rezultată de la trageri
„La data de 12.11.2018, în jurul orei 10.30, la sediul din jud. Alba, unde persoana juridică își desfășura activitatea, în timp ce angajații schimbului întâi și doi efectuau trageri în scopul verificării armamentului, la linia de tragere nr. 7 din cadrul tunelului subteran nr.4 al Atelierului de probe – tragere, s-a produs o explozie urmată de un incendiu care s-a extins imediat la întregul atelier.
Angajata B. nu a mai reușit să se evacueze, decedând în urma intoxicației acute cu monoxid de carbon, totodată incendiul punând în pericol viața celorlalți angajați, creându-se și un prejudiciu material în valoare de peste 117.577,5 lei societății angajatoare”, se precizează în rechizitoriul Parchetului.
Potrivit procurorilor, evenimentul a fost generat de un incendiu al materialelor de combustie contaminate cu pulbere nereacționată rezultată în urma tragerilor cu armament, având ca sursă de aprindere flacăra și particulele incandescente evacuate la gura țevii în urma tragerii. În final, instanța a considerat că victima s-ar fi putut salva dacă se evacua împreună cu ceilalți colegi și dacă nu s-ar fi întors în sala unde erau vestiarele angajaților.
„Propria decizie a victimei de a nu se feri de pericol, este de natură a exclude răspunderea penală a inculpatei Fabrica de Arme SA şi implicit vreo legătura de cauzalitate între omisiunea acesteia de neluare a măsurilor legale de sănătate și securitate în muncă şi decesul victimei survenit în incendiu. Victima a fost alertată de către martorul (…) să iasă afară, însă aceasta n-a mai reuşit și fiind cuprinsă de panică, s-a întors din camera Funcţionare, în camera CTC (unde era vestiarul ei), probabil pentru a-şi recupera lucruri personale, dar, din cauza fumului generat în urma arderii pe care l-a inhalat, nu a mai reuşit să părăsească încăperile poligonului subteran, decedând ca urmare a intoxicației acute cu monoxid de carbon”, astfel a motivat Curtea de Apel, decizia de achitare pentru ucidere din culpă.
Potrivit instanței, „au existat la faţa locului alte cel puţin 13 persoane care ar fi putut avea aceeaşi soartă ca victima dacă nu s-ar fi ferit de pericol şi nu ar fi respectat planul de evacuare, acţiunile lor de autosalvare, respectiv evacuare fără a suferi nici un accident, ce dovedeşte timpul suficient pentru evacuare a întregului personal”.
Actualitate
Miercuri, 15 ianuarie 2025: Reuniune dedicată Zilei Culturii Naționale, organizată la Cugir
Miercuri, 15 ianuarie 2025, începând cu ora 18.00, cetățenii orașului Cugir sunt invitați la Centrul Cultural „Valentin Uritescu” din Cugir la o interesantă și inedită întâlnire, prima din acest an.
Organizat sub semnul Culturii Naționale, pe lângă ceaiul servit din partea casei, participanții și-au propus să dezbată și Calendarul Cultural pentru anul care tocmai a început, dar și pentru a se și delecta cu momente ad-hoc dedicate zilei poetului nepereche, Mihai Eminescu.
După cum declară primarul Adrian Teban, este un prilej propice „să planificăm împreună un an cultural bun, cu evenimente pentru fiecare dintre noi și pentru întreaga comunitate”.
Potrivit edilului „localnicii sunt invitați să vină cu propuneri noi și colaborări viitoare pentru a putea corela toate evenimentele și spectacolele viitoare astfel încât, împreună să ne dezvoltăm cât mai frumos ca și comunitate, prin artă și cultură”.
„Nu ezitați să veniți însoțiți de instrumentul muzical preferat sau cu o poezie în buzunar, pentru a sărbători Ziua Culturii Naționale conturând împreună o strategie și o planificare locală care să o susțină”, au precizat și reprezentanții Centrului Cultural.
CONSTANTIN PREDESCU
Actualitate
Sute de cugireni au participat luni, 6 ianuarie 2025, la slujba Agheazmei Mari oficiată pe platoul din fața Catedralei „Adormirea Maicii Domnului”
Locuitorii orașului Cugir, au participat la Slujba de Bobotează. Credincioșii au plecat acasă cu apă sfințită Pe o vreme primăvăratică, sute de cugireni ai orașului Cugir, au participat astăzi la slujba specială de Bobotează(sfinţire a apelor), numită şi Agheasma Mare.
Apa primită astăzi, are puteri tămăduitoare asupra sufletului şi trupului celui care o bea.
Sărbătorile de Iarnă, se vor încheia marți cu Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul.
Slujba Bobotezei a început la ora 09.00 cu Liturghia sfântului Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului, urmată de cea a sfințirii Aghiasmei Mari. Slujba a avut loc pe platoul din fața Catedralei „Adormirii Maicii Domnului” din Cugir, fiind oficiată de către preoții parohi Adrian Cebotari și Bogdan Șalariu.
Tot aici, organizatorii au pregătit 7 butoaie umplute cu apă, puse la dispoziția credincioșilor care au dorit să ia apă sfințită acasă.
În final, la sfârşitul slujbei de Bobotează, credincioşii au primit şi binecuvântarea preoţilor slujitori.
• Ce este Aghiasma Mare și cum se bea
Practic, după ce se cheamă Duhul Sfânt, mâna preotului binecuvântează cruciş apa de trei ori, apoi se rosteşte iar o rugăciune, după care procedeul este repetat. La sfârşit, în apă se cufundă crucea şi busuiocul.
Agheasma de Bobotează este considerată apa sfințită cu cele mai mari puteri, este apa ce rămâne “vie” și proaspătă timp îndelungat fară a se deteriora odată cu trecerea timpului.
Agheasma cea Mare se săvârşeşte de către arhiereu sau preot într-un cadru festiv, numai în biserică, lângă o apă curgătoare, lângă un lac sau la malul mării, şi numai de Bobotează sau în Ajunul ei.
Aceasta este tămăduitoare şi are putere sfinţitoare foarte mare, pentru că este sfinţită în chiar ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan.
În restul anului, cei opriți de la Sfânta Împărtășanie, ca mângâiere si nădejde a mântuirii lor, au voie sa o ia după ce se spovedesc.
Mai poate fi luată și imediat după Sfânta Împărtăşanie.
Ea se mai folosește la sfințirea bisericilor, a antimiselor, a Sfântului si Marelui Mir, precum si la casele tulburate de demoni.
Azi se stropesc cu Aghiasma Mare toate casele, ogoarele, viile, livezile si animalele, pentru a le feri de toată reaua întâmplare. Unii credincioși obișnuiesc sa o păstreze în vase curate, ca pe o binecuvântare, ani în șir, aceasta rămânând curată si plăcută la gust.
Aghiasma Mică se bea imediat după Sfânta Anafură, în tot cursul anului.
Prin stropirea cu apă sfințită duhurile cele viclene se gonesc din tot locul, oamenii se acoperă și se păzesc de tot lucrul rău, se aduce îndestulare gospodăriilor, se tămăduiesc bolile și se dăruiește iertare de păcatele mici.
Această apă se foloseşte de către preot la săvârșirea ierurgiilor (slujbe mici), sfințirea fântânilor, a icoanelor, a bisericii care a suferit o reparație de mică anvergură, a veșmintelor si obiectelor de cult.
Se mai folosește și la alte slujbe, precum binecuvântarea începerii semănatului, sfinţirea vaselor, izbăvirea viilor si grădinilor bântuite de lăcuste si gândaci.
Cunoscută sub denumirea Botezul Domnului, Boboteaza aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.
Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.
Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară că fiind Fiul Său.
Actualitate
Scriitorul Radu Matei Todoran, despre brutăria LAE PECU: „Dacă ați fost în Cugir și nu ați gustat măcar un covrig, ați fost deageaba!”
„Ceva dospește aici!”. Este mesajul afișat pe clădira din Cugir, în care își desfășoară activitatea brutăria lui LAE PECU. O deviză susținută de o veche tradiție în panificație, narată de scriitorul Radu Matei Todoran din județul Alba, într-un periplu prin prezent și amintire.
„Născut la Pianu, crescut și școlit la Cugir și cantonat definitiv în Alba Iulia, mă consider ca aparținând în mod egal celor trei localități ale județului Alba. În ultimul timp, mi-am făcut un obicei de a merge cel puțin o dată pe săptămână la localul Wake Up din Cugir, pentru a bea o cafea cu prietenii din generală și liceu.
Pentru mine, călătoria aceasta se constituie într-un fel de pios ”pelerinaj” spre orașul tinereților mele! Mă umplu cu aerul proaspăt al văii Cugirului și mușc cu poftă din cea mai bună pâine din lume: pâinea de la brutăria lui LAE PECU! Dacă ați fost în Cugir și nu ați gustat măcar un covrig marca ”LAE” înseamnă că ați fost deageaba! Și știți de ce? Pentru că, CEVA DOSPEȘTE AICI! Aceasta este deviza!
Am intrat pe poarta pe care intram și acum 60 de ani, cu sfială și am găsit minunile de brazi de Crăciun împodobiți cu globuri, colaci și covrigi! În solemna curte a lui Lae Pecu, Dumnezeu să-l odihnească, emoționat, am scăpat pe piatra veche o lacrimă în amintirea lui, un bun prieten!”, înșiră în al său periplu Radu Matei Todoran.
-
Din judeţacum 9 luni
Mesaje de Paste 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi trimite celor dragi de Sfintele Pasti | cugirinfo.ro
-
Din judeţacum 9 luni
Mesaje de Paște fericit 2024. SMS-uri urări şi felicitări de Sfintele Pasti pe care le poţi trimite prietenilor | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 5 luni
Mesaje de Sfânta Maria 2024. URĂRI, FELICITĂRI și SMS-uri care pot fi trimise persoanelor care își serbează onomastica | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 9 luni
Când pică Paștele ortodox și cel catolic 2025, dar și în următorii ani | cugirinfo.ro
-
Actualitateacum 9 luni
MESAJE de Sfântul Gheorghe 2024. SMS-uri, urări şi felicitări pe care le poţi transmite celor dragi de ziua numelui | cugirinfo.ro
-
Mondenacum 11 luni
MESAJE de 8 MARTIE, Ziua Femeii 2024. Felicitări, urări și SMS-uri pentru femeile din viața voastră | cugirinfo.ro
-
Administraţieacum 4 luni
Premiu simbolic oferit de Primărie unor societăți comerciale din Cugir, cu prilejul aniversării a 225 de ani de tradiție industrială a orașului
-
Mondenacum 8 luni
Sfinții Constantin și Elena 2024. FELICITARI, MESAJE și URARI pentru cei care își sărbătoresc onomastica | cugirinfo.ro