Ziua Independenţei proclamată în 1877 şi Ziuaq Europei care marchează victoria Coaliţiei Naţiunilor Unite în cel de-al Doilea Război Mondial (1945) – au fost motive de sărbătoare și pentru elevii Liceului Teoretic „David Prodan” din Cugir.

Cu acest prilej, la Cabinetul Documentare Informare al amintitei instituții s-a derulat astăzi un interesant eveniment organizat de profesoara CDI, Alina Boboia cu sprijinul profesorului de istorie, Nicolae Băcilă.

Despre Proclamarea independenței statale de la 9 mai 1877, profesorul de istorie le-a spus elevilor că apărarea independenţei şi a libertăţii patriei a reprezentat din totdeauna o valoare supremă pentru poporul nostru, iar pentru aceasta, înaintaşii noştri au purtat grele bătălii începând din epoca veche, continuând cu epoca medie, modernă şi contemporană, împotriva năvălitorilor străini, a regatelor şi imperiilor vremii. Marele act istoric nu a fost un act spontan ci o încununare a strădaniilor tot mai numeroase din acei ani. În acea zi memorabilă, Mihail Kogălniceanu, declara în Parlamentul țării: ,,suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”.

Independența astfel proclamată trebuia consfințită și apărată pe câmpul de luptă spre a putea fi impusă forţelor militare turceşti și recunoscută apoi de puterile europene. Cea de-a doua abordare s-a referit la ziua de 9 mai 1945, zi în care Aliaţii din cel de-al Doilea Război Mondial au obținut victoria împotriva Germaniei naziste, punând astfel capăt celei mai pustiitoare conflagrații din istoria continentului European.

Despre marea victorie asupra fascismului din mai 1945,  elevii au aflat că evenimentul a găsit armata română în prima linie, alături de celelalte forţe ale coaliţiei antihitleriste. Prin mobilizarea întregului său potenţial material şi uman, prin jertfele date pe câmpurile de luptă, poporul român şi-a înscris numele la loc de cinste, în cronica războiului, el aducându-şi o contribuţie de preţ la salvarea civilizaţiei umane, grav ameninţate de puterea nazistă.

Suma totală a efectivelor române participante în luptele pentru înfrângerea fascismului a depăşit 540.000 de oameni, iar tributul de sânge plătit de cele două armate române (Armata I-a şi Armata a IV-a), care s-au găsit aproape tot timpul în ofensivă, mărind de regulă pierderile, s-a ridicat la aproape 170.000 de morţi, răniţi şi dispăruţi. „În ceea ce privește „Ziua Uniunii Europene” nu înseamnă numai data de naştere a proiectului european, ci şi o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinţei de solidaritate, o zi a marii comunităţi din care fac parte toţi cetăţenii UE.

Poate fi definită, astfel, ca ziua cetăţenilor unei ‘Europe Unite’, care s-a construit de-a lungul deceniilor ca o unitate în diversitate”, le-a transmis celor prezenți, prof. Nicolae Băcilă.   El a dorit să le explice participanților că, după încheierea celui de al Doilea Război Mondial o seamă de personalităţi ale vieţii politice europene au fost preocupate de crearea unor instituţii pentru apărarea păcii şi prevenirea unor noi războaie. În anul 1950, din iniţiativa lui Jean Monett şi a lui Robert Schuman, ministrul afacerilor externe al Franţei, s-au pus bazele colaborării cu cancelarul Germaniei, Konrad Adenauer, în spiritul înţelegerii şi al bunei colaborări între Franţa şi Germania şi cu celelalte popoare europene. Anul 1957 a constituit alt punct de referinţă pentru colaborarea politică, economică şi culturală între Franţa, Germania, Italia, Belgia şi Luxemburg, în baza înţelegerii de la Bruxelles.

În anul 1968 numărul statelor membre ale Uniunii Europene au crescut la 15, iar în anul 2004 la 25 state, conform summit-ului de la Mastrich. România a aderat la principiile Uniunii Europene în anul 1995, iar la 25 aprilie 2005 statele membre i-au confirmat adeziunea, fiind primită, împreună cu Bulgaria, în ianuarie 2007, în Uniunea Europeană, numărul statelor Uniunii Europene crescând la 27, iar ulterior la 28, după aderarea Croației.

Constantin PREDESCU