Rămâi conectat

Actualitate

Sute de cugireni au participat luni, 6 ianuarie 2025, la slujba Agheazmei Mari oficiată pe platoul din fața Catedralei „Adormirea Maicii Domnului”

Cugir INFO

Publicat

în

Locuitorii orașului Cugir, au participat la Slujba de Bobotează. Credincioșii au plecat acasă cu apă sfințită Pe o vreme primăvăratică, sute de cugireni ai orașului Cugir, au participat astăzi la slujba specială de Bobotează(sfinţire a apelor), numită şi Agheasma Mare.

Apa primită astăzi, are puteri tămăduitoare asupra sufletului şi trupului celui care o bea.

Sărbătorile de Iarnă, se vor încheia marți cu Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul.

Slujba Bobotezei a început la ora 09.00 cu Liturghia sfântului Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului, urmată de cea a sfințirii Aghiasmei Mari. Slujba a avut loc pe platoul din fața Catedralei „Adormirii Maicii Domnului” din Cugir, fiind oficiată de către preoții parohi Adrian Cebotari și Bogdan Șalariu.

Tot aici, organizatorii au pregătit 7 butoaie umplute cu apă, puse la dispoziția credincioșilor care au dorit să ia apă sfințită acasă.

În final, la sfârşitul slujbei de Bobotează, credincioşii au primit şi binecuvântarea preoţilor slujitori.

• Ce este Aghiasma Mare și cum se bea

Practic, după ce se cheamă Duhul Sfânt, mâna preotului binecuvântează cruciş apa de trei ori, apoi se rosteşte iar o rugăciune, după care procedeul este repetat. La sfârşit, în apă se cufundă crucea şi busuiocul.

Agheasma de Bobotează este considerată apa sfințită cu cele mai mari puteri, este apa ce rămâne “vie” și proaspătă timp îndelungat fară a se deteriora odată cu trecerea timpului.

Agheasma cea Mare se săvârşeşte de către arhiereu sau preot într-un cadru festiv, numai în biserică, lângă o apă curgătoare, lângă un lac sau la malul mării, şi numai de Bobotează sau în Ajunul ei.

Aceasta este tămăduitoare şi are putere sfinţitoare foarte mare, pentru că este sfinţită în chiar ziua în care Mântuitorul a sfinţit apele, botezându-Se în Iordan.

În restul anului, cei opriți de la Sfânta Împărtășanie, ca mângâiere si nădejde a mântuirii lor, au voie sa o ia după ce se spovedesc.

Mai poate fi luată și imediat după Sfânta Împărtăşanie.

Ea se mai folosește la sfințirea bisericilor, a antimiselor, a Sfântului si Marelui Mir, precum si la casele tulburate de demoni.

Azi se stropesc cu Aghiasma Mare toate casele, ogoarele, viile, livezile si animalele, pentru a le feri de toată reaua întâmplare. Unii credincioși obișnuiesc sa o păstreze în vase curate, ca pe o binecuvântare, ani în șir, aceasta rămânând curată si plăcută la gust.

 

Aghiasma Mică se bea imediat după Sfânta Anafură, în tot cursul anului.

Prin stropirea cu apă sfințită duhurile cele viclene se gonesc din tot locul, oamenii se acoperă și se păzesc de tot lucrul rău, se aduce îndestulare gospodăriilor, se tămăduiesc bolile și se dăruiește iertare de păcatele mici.

Această apă se foloseşte de către preot la săvârșirea ierurgiilor (slujbe mici), sfințirea fântânilor, a icoanelor, a bisericii care a suferit o reparație de mică anvergură, a veșmintelor si obiectelor de cult.

Se mai folosește și la alte slujbe, precum binecuvântarea începerii semănatului, sfinţirea vaselor, izbăvirea viilor si grădinilor bântuite de lăcuste si gândaci.

Cunoscută sub denumirea Botezul Domnului, Boboteaza aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.

Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la râul Iordan, unde boteza Ioan Botezatorul, cerând să fie şi el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuinţă să fiu botezat de tine şi tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că aşa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan.

Boboteaza este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan Botezătorul, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară că fiind Fiul Său.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Actualitate

A apărut primul număr al revistei cugirene de cultură „Excelsior”

Cugir INFO

Publicat

în

Primul număr al revistei cugirene de cultură Excelsior a fost lansat oficial, reprezentând un moment de referință pentru viața artistică și literară a comunității locale.

Această nouă publicație este revista de cultură a Cenaclului Cultural „Cugiria”, realizată cu sprijinul Consiliului Local și al Primăriei Cugir, prin Centrul Cultural „Valentin Uritescu” Cugir. Revista a fost pusă la dispoziția publicului larg în format digital, putând fi accesată direct pe site-ul oficial al Primăriei Cugir, însă este disponibilă și în format tipărit, fiind distribuită către biblioteci și parteneri din domeniul culturii.

Proiectul prinde viață sub atenta coordonare a unei echipe redacționale dedicate, avându-l ca redactor-șef pe Mircea Simu, alături de redactorii Luminița Cebotari, Dumitru Vasile și Camelia Morda Baciu, toți fiind animați de dorința de a conserva și de a pune în valoare potențialul intelectual al zonei.

Identitatea vizuală a acestei ediții de debut este deschisă de prima copertă, care ilustrează o imagine de arhivă de o deosebită valoare istorică, înfățișând Cugireni la Baia populară la început de secol XX. Parcurgerea paginilor oferă cititorilor o călătorie diversificată prin eseuri, poezie, interviuri și cercetări locale, totul fiind structurat într-o succesiune armonioasă. Revista debutează la pagina 4 cu textul Excelsior Cugir – Început de drum, semnat de Mircea Simu, fiind urmat la pagina 5 de un Jurnal Iconografic realizat de Daniela Paleogianni. Paginile 6 și 7 găzduiesc articolul Pentru o etică a convergenței artistice, semnat de prof. dr. Luminița Cebotari, în timp ce paginile 8 și 9 sunt dedicate unui amplu Interviu cu scriitorul Flaviu George Predescu.

Mai departe, la pagina 10, Camelia Morda Baciu semnează lucrarea Între dezrădăcinare și integrare – Străini printre rădăcini, iar pagina 11 propune două contribuții deosebite: eseul De ce scriu? al dr. Karlheinz Ludwig și creația Roșu de maci a lui Daniel Pădurean. Un spațiu generos, întins pe paginile 12 și 13, este alocat textului De la moștenirea industrială la arhitectura spiritului, un pol de dezvoltare sustenabilă a comunității, aparținând autoarei Diane Dobrean. Pagina 14 aduce în atenție trecutul prin articolul Composesoratul Grăniceresc Cugir de prof. Nicolae Florea, fiind urmată de o serie de pagini poetice grupate sub titlul generic Poemele Cugiriei, semnate consecutiv de Maria Trif la pagina 15 și de Elena Mateica la pagina 16.

Partea finală a revistei continuă la pagina 17 cu textul Sculptura de Virgil Horea, urmat la paginile 18 și 19 de o nouă selecție din Poemele Cugiriei, aparținând de această dată lui Dumitru Vasile Chipirișteanu. Paginile 20 și 21marchează o privire retrospectivă prin textul De la „Satul din mine” la „Cugiria”, semnat de Dumitru Vasile, iar ultima pagină, numărul 22, încheie numărul de debut cu fragmentul Cronicile soarelui Mneriu de Mircea Adrian și portretul intitulat Omul Cu Chitara – Portret Vasile Palfi. Publicația se închide simetric prin coperta 4, care găzduiește o lucrare artistică vizuală contemporană, intitulată „Apus de foc”, o fotografie realizată de Ecaterina Oniga. Prin această inițiativă, colectivul redacțional adresează o invitație deschisă tuturor celor pasionați de cultură să trimită materiale pentru numerele viitoare, sprijinind activ efortul de a dezvolta această publicație.

Puteți accesa articolele pe: https://primariacugir.ro/files/pdf/Revista_Excelsior_Nr.1.pdf

 

Constantin PREDESCU


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Peste 100 de credincioși ortodocși au participat la slujba Praznicului Rusaliilor, oficiată la Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Cugir

Cugir INFO

Publicat

în

Duminică, la Catedrala Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” din Cugir, a avut loc de slujba dedicată Marelui Praznic a Pogorârii Sfântului Duh, sărbătoare cunoscută și ca Cincizecimea sau Rusaliile.

Potrivit tradiției biblice, în această zi S-a pogorât Duhul Sfânt sub forma limbilor de foc (lumină mare) asupra Sfinţilor Apostoli, care din acea zi au început propovăduirea Evangheliei în lume, după porunca Mântuitorului: „Mergând, învăţaţi toate neamurile, botezându-le…” (Matei 28, 19).

Evenimentul este considerat momentul întemeierii Bisericii lui Hristos, deoarece după primirea Duhului Sfânt apostolii au început misiunea de răspândire a credinței creștine (Faptele 2, 41).

După sărbătoarea dedicată Învierii Domnului (Sfintele Paști), Rusaliile este cea mai veche sărbătoare creștină, fiind prăznuită încă din vremea Sfinților Apostoli.

Creștinii ortodocși din Cugir au participat în număr mare la slujba dedicată Rusaliilor, care a debutat cu Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur Arhiepiscopul Constantinopolului Constantinopolului, oficiată de preoții parohi Adrian Cebotari și Bogdan Șalariu.

Apoi, pe platoul din fața Catedralei, preoții au slujit slujba de Sfințire a Aghiasmei Mari, pregătită de către organizatori în 3 butoaie.

Tot în cadrul slujbei, au fost rostite rugăciuni pentru binecuvântarea (sfințirea) holdelor și a roadelor pământului, care sunt oficiate in fiecare an în prima zi de Rusalii.

La finalul slujbei, credincioșii au plecat acasă cu apă sfințită și spice de grâu.

Praznicul coborârii Sfântului Duh sau Rusaliile, se va încheia luni, cu sărbătoarea dedicată Sfintei Treimi.


 Urmărește cugirinfo.ro și pe GOOGLE NEWS


Citește mai mult

Actualitate

Administrație

Știri din zonă

Stiri din Alba

Știrea ta

Politică

Societate

Economie

Sport

Din județ

Cele mai citite știri

cugirinfo, stiri cugir, informatii cugir